Sau cum s-o fi numind colaborarea atât de bună dintre cei doi. Ştiu că amândoi invocă un anumit tip de normalitate, un anumit tip de maturitate  a funcţiilor pe care le deţin. Şi poate chiar şi o vârstă mai potrivită unei colaborări mai aşezate. Şi, desigur, există şi teoria conspiraţiei care spune că americanii i-au chemat pe amândoi la masă şi I-au rugat să se potolească. Poate câte un pic din toate aceste şi încă ceva.

Ambii au de dus războaie importante în propriile partide. În primul rând Victor Ponta care trebuie să-I potolească pe ai săi. Premierul e atacat din toate direcţiile şi dacă nu le vede bine îşi va pierde funcţia. Arma cu care îi strange pe pesedişti la un loc e guvernarea. Promisiunea de mai bine a guvernării. Chiar azi le-a amintit  că vor  sta la Palatul Victoria până în 2016.

De partea cealaltă, Klaus Iohannis nu are puse toate lucrurile în ordine. Nu ştie fişa postului, nu ştie pârghiile, nici măcar partidul nu l-a aranjat tocmai bine. E într-o perioadă de tatonare când numai de scandal nu are nevoie. Nu că nu ar şti să facă.

Deocamdată, amândoi lucrează în subterane. Pe la parlamentari, pe la instituţiile de forţă, pe la partide. Când toate astea vor fi puse în regulă o să înceapă războiul. Cel mai probabil după luna martie. Şi o să fie o bătălie foarte interesantă. Până atunci o să avem o ţară ca afară. Un pic mai normală.