guvern

Viorica din capul statului și Mihăiță din capul satului

Un reportaj al colegilor mei de la Digi 24 a stârnit o mică furtună în localitatea Frăsinet, județul Călărași. Reportajul spune că primarul a dat afară doi angajați de la Primărie, paznicul și femeia de serviciu, ca să-i angajeze soția și fiul. Asta e! Un fapt banal. 

Consiliul Local a aprobat refacerea organigramei, posturile s-au desființat. S-au făcut altele noi, pe altă organigramă, noroc pe cine a tras lozul să fie în familia primarului. Recunoașteți că astfel de informație nu mai are cum să vă mire. Ea este obișnuința locului în România și sunt alții mai cu ștaif care și-au adus neveste, copii și amante, cumnați, nepoți și cumătre în posturi mai călduțe și mai de pe la București. Nici nu câștigă puțin femeia de serviciu de la Frăsinet, Călărași, salariul ei urcă acum la 3100 de lei. 

Cel mai tare la povestea îmi place privirea lui Mihăiță Sandu care, chestionat de reporter, pare a avea o neînțelegere sinceră asupra situației. Urmăriți-l! Și care e treaba, frate? Ce am făcut așa grav? Nu așa face toată lumea? Asta pare să spună privirea lui.

 

Dar poate asta e cea mai puțin surprinzătoare treabă. Domnul primar Mihăiță Sandu are doar 10 clase și alea împlinite la seral. Înainte de a ajunge primar a fost paznicul școlii și șofer personal al directorului acesteia. Iată ce spune directorul școlii pentru Adevărul: ”El când se semnează transpiră pentru că scrie pe litere. L-am ajutat pe acest om cât am putut pentru că aşa este într-o comunitate.(…) Este păcat că s-a ajuns în această situaţie, dar, repet, cu el nu poţi să discuţi. De când a ajuns primar i s-a urcat la cap, se crede Dumnezeul tututor. Eu vă spun sincer că nici nu l-am votat ca primar.”

Mai mult, dacă ai răbdare să scotocești măruntaiele internetului, o să vezi că domnul primar pare că și-a pregătit angajările din vreme, căci într-un inteviu în presa locală spune că are un conflict cu femeia de serviciu și că scapă și de paznic în 15 zile. În rest, despre el apar doar fapte destoinice: a pietruit câteva drumuri, a obținut o asfaltare, a refăcut Căminul Cultural, o să pună și câteva becuri, e activ pe Facebook, a făcut rost de un buldo-excavator pentru comunitate. 

Doar prin comentariile de pe FB mai veză că promisiunea aducțiunii de apă nu e tocmai îndeplinită, că noroaiele sunt la locul lor, că echipa de fotbal nu e tocmai trebuincioasă. ”Nu avem bani. Chiar am făcut prea multe pentru nici doi ani de mandat”, spune primarul.

Și de ce ne interesează pe noi toate acestea ar fi întrebarea?

Pentru că trebuie să știm exact locul în care am ajuns noi ca nație și politicienii noștri. Trebuie să înțelegeți de ce doamna Dăncilă, domnii Iordache și Nicolicea, chiar și domnul Dragnea, se bucură de un succes stabil. Dacă primarul are zece clase, cum o să arate premierul? Evident că ei vor avea un limbaj comun. 

Cartea, învățătura, locul știut în societate, nu mai sunt astăzi argumente ale liderului. Acesta trebuie să vină din rândul poporului care îi seamănă. Nu-i musai ca omul să mai știe ceva, să aibă o ascensiune corectă. E de ajuns să vorbească pe limba lor, să înțeleagă măruntul problemelor și să trăiască, el și ai lui, în scenariul propus de la centru. 

Dacă guvernarea se face prin sărăcie și prin dependență de PNDL, ce altceva să aștepți de la un primar decât să fie pe traiectoria stabilită de partid? Acesta trebuie să sprijine liderii, să-i aplaude și să-i pupe sistematic, cum o face și Mihăiță Sandu în interviurile din presa locală. Căci, da, toate proiectele de la Frăsinet sunt în PNDL și cu bani de la Consiliul Județean. Comuna are doar 1800 de locuitori și o promisiune că unii locuitori vor munci pentru angajatori care îi vor lua cu microbuzele la muncă, în afara localității. 

Sărăcia, plecatul în afară, noroiul, cer lideri adaptați momentului, nu principii înalte. Pentru că nimeni nu mai face legătura între valorile morale și starea de mlaștină materială în care se zbat. Dacă în Parlament, în fiecare zi are loc un nou asalt asupra moralei și al bunul simț social, ce te aștepți să se întâmple când se coboară într-o comună din Călărași? 

Cum să înțeleagă primarul că angajarea întregii familii la stat este o problemă, când statul este singura resursă și cea mai importantă? E o chestiune de supraviețuire, iar acesta este mesajul zilnic: cine e cu noi trăiește bine, cine nu poate să moară. Până la urmă, toți fură la fel, nu?

Acesta este modelul de guvernare al PSD și al vechilor partide, prieteni. Model care a ajuns la fundul sacului. Se afundă din ce în ce mai mult în izolare, în naționalism în sărăcie asistată și în puternica legătură feudală de-a lungul întregii verigi politice. Micile realizări se trâmbițează a fi eroice, iar lipirea de singura resursă viabilă, statul a devenit legitimă. Nimic nu mai e rușinos, nimic nu mai are îndoială, e cert că, dacă e bine grupului lor, atunci se merge mai departe.  

P.S. Un fost primar al localității a fost condamnat pentru c-a cerut mită la lucrare de aducțiune de apă. Nicicum nu e cu noroc la Frăsinet.

Foto de aici. 

 

Liviu Dragnea, mai puternic

Schimbările de la PSD nu au alt rol decât de a întări puterea lui Liviu Dragnea în partid. Nicio secundă nu a fost vorba de o îmbunătățirea a formulei de guvernare sau de așteptarea că acești oameni vor putea livra ceva. Liviu Dragnea i-a îndepărtat pe adversari și și-a plătit datoriile față de cei care i-au venit alături. Puncte principale:

1. Olguța Vasilescu vine la Transporturi. Motivul principal este că Dragnea trebuie să implementeze  parteneriatul public privat pe transporturi și nu avea pe cineva curajos să o facă. Apoi  îi trebuie o voce pe care să o contrapună Corinei Crețu cea care insistă să spună că România are bani gratuiți de la UE. În fine, Olguța pleacă de la pensii pentru că acolo va veni o mare problemă într-un an și jumătate, probabil. România se împrumută să plătească penasiile și o face din ce în ce mai greu.

2. Niculae Bădălău a devenit ministru după ce i-a trădat pe trădători. Dragnea l-a recompensat instantaneu și-a dat un semnal clar în partid: cine e cu mine are de câștigat. Ocazie cu care a plecat înapoi la vulcanizare și dramaticul Andrușca.

3. Ministrul Culturii a fost îndepărtat pentru că era omul lui Firea. PSD nu are vreo evaluare nici de bine nici de rău a mandatului său. 

4. Fifor a fost schimbat pentru că avea profilul unui candidat la șefia PSD. De la Apărare ar  fi construit bine pe plan internațional. Altfel, probabil nu a marșat la diversele afaceri care străbat zona asta și care i-ar fi pe plac lui Dragnea.

5.  Execuția Gabrielei Firea era așteptată, nu e nicio surpriză. Firea e lăsată între linii și partidul nu o mai sprijină la alegerile viitoare. Cum nu a făcut mare lucru nici în București, viitorul său este incert

6. A fost recompensat și Codrin Ștefănescu, dar cu funcția de secretar general interimar. Interimatul este sursa puterii lui Dragnea.

7. Liderul PSD a făcut o declarație care artă iarăși că nu înțelege democrația: ”Dacă o minoritate destul de mică, dar nu contează că e mică sau mare, susține un punct de vedere într-o comunitate și majoritatea tot spune că nu are dreptate poate odată și o dată minoritatea va înțelege că nu mai merge așa, pentru că așa se întâmplă într-o democrație.”  Dimpotrivă, democrația funcționează atunci când protejează minoritățile și când le ia în calcul opiniile acesteia.

Ce nu i-a ieșit lui Liviu Dragnea luni seară a fost să evite povestea Tel Drum. Întrebat repetat de relațiile sale cu șefii companiei a evitat, a ripostat cu glume, a mințit, s-a certat cu presa. Asta înseamnă că-l deranjează teribil. 

P.S. Sigur, așteptați ceva de la Iohannis. Nu mai așteptați.   

Foto: Inquam Photos

Dramă era dacă se vedeau

Mi se pare genial modul în care o întâmplare banală ca ”neîntâlnirea” dintre Dăncilă și Juncker a reușit să rupă iarăși România. Pe scurt, dacă mai e om care asă nu fi auzit povestea, ea sună așa: Dăncilă trebuia să se vadă cu J.C. Juncker la aeroportul Băneasa. Doar că oficialul european a ajuns mai devreme și din motive știute doar de el nu a mai așteptat-o pe Viorica Dăncilă. Întâlnirea era programată și aparent cerută de partea română. 

Povestea a născut două tipuri de interpretări. Prima este că SPP l-a luat cu forța pe Juncker și nu l-a lăsat să se întâlnească cu premierul român. Vinovat de treaba asta ar trebui să fie Iohannis. A doua interpretare este că Juncker a vrut să dea o palmă guvernului României și că a evitat cu orice chip întâlnirea. 

Mai mult

PSD, vreau să văd un om liber!

Dragnea e puternic, Dragnea este omniprezent, Dragnea îi controlează pe toți, Dragnea îi ține sub amenințare, îi cumpără și, mai ales, Dragnea crede că toți sunt ai lui. Puterea lui Liviu Dragnea este dată de complicitatea, lașitatea sau șovăiala colegilor lui.

Și, da, Dragnea și-a clădit un partid asemenea lui. Dragnea are un partid cu oameni mediocri, cu oameni lipsiți de carte, de șira spinării sau care îi sunt profund datori. Sau de oameni care disprețuiesc tot ce înseamnă bun-simț politic și social.

Mai mult

Reducem democrația și tăiem piroane

Pe undeva am sentimentul că doamna Dăncilă a pocnit intenționat petarda cu ”reducem democrația.” Adică o bănuiesc de o subtilitate ieșită din comun. De ce spun asta?  În ce context știți voi acum c-a spus această mirifică frază doamna Dăncilă? Despre ce credeți că vorbea? Păi, să vă spun.

Noua scăpare a premierului, total transparentă, se referă la programul de autostrăzi. Tehnic, din pix și din vorbă, Viorica a dublat promisiunea programului de autostrăzi din România. Ia să vedem:

Mai mult

”Vreau un premier care să mă inspire”

N-au fost mulți, n-au fost puțini, dar au fost. Probabil obosiți, întinși de luni întregi de întrebări și întâmplări nemaivăzute, dar au fost. Nu au fost destui ca să sperie pe cineva cu adevărat, nu destui să-i dea cu orele la tv, dar au fost. 

Au fost destui însă cât să arate că ideea europeană încă e sigură și puternică în România. Și cât să arate că nu trebuie să accepți la nesfârșit ticăloșia, impostura, parvenitismul, și lipsa de viziune în funcția publică. Și cred că asta o spune cel mai bine mesajul ”vreau un premier care să mă inspire, nu de care să-mi fie rușine.” Vă las aici câteva fotografii despre cine sunt acești oameni și ce vor.

Mai mult

Țara te vrea prost

Mă uitam deunăzi la Liviu Dragnea cum dădea o mică lecție economică, pe modelul Teleorman, la Antena 3. Și mi-am dat seama că este imbatabil. Mai ales că nu-l mai contrazice nimeni. Iaca ce-a aflat publicul român despre inflație.  

„Am constatat că aceste companii cu capital străin, când au văzut că veniturile românilor cresc, au zis hai să mărim și noi prețurile.”

Și cum să-l contrazici? Păi nu e așa? Nu au crescut prețurile? Cine le-a crescut? Dacă iei unt, apă suc sau conserve de la companii străine nu e clar că străinii au crescut prețurile? Este chiar evidența care nu poate fi negată. Imbatabil. 

Mai mult

Statul paralel și statul în cap

Am o veste proastă. De fapt mai multe. Povestea cu copiii de la Pitești se repetă în fiecare an. În fiecare an acolo defilează copii, în fiecare an este acolo o paradă a școlilor. Cu sau fără rost, sute de copii trec prin fața mărimilor zilei. Anul trecut s-a repetat chiar episodul cu copiii care fac gimnastică. Probabil profesoara de acolo așa vre să se afirme. Aruncați un ochi pe imagini.  Mai mult

O mizerie cum numai statul român știe să facă

Statul român își poate da un doctorat în incompetență, în diverse domenii. Dar, cu siguranță, modul în care o face în vama Albița este cu totul special. O parte dintre imaginile de mai jos le-am primit de la mai multe persoane, iar altă parte circulă deja pe internet.

Nu cred că există o vamă în lumea civilizată care să arate așa. Nu cred că există o poartă de intrare în Uniunea Europeană care să arate de maniera asta. Și nu cred că există un hal mai mare de nepăsare față de o situație care ține de mai mulți ani. 

Mai mult

Combinagiii

Președintele Iohannis a ales varianta care lui îi este de cel mai mare folos. Domnul Iohannis ar fi putut măcar mima că luptă cu PSD. Nu a făcut-o pentru că maximul pe care putea să-l obțină era schimbarea doamnei Dăncilă cu un alt pesedist. 

El știe exact că va primi un val de critici, reproșuri că lumea îl va ocărî. Nu are importanță. În decembrie 2019 oamenii i se vor întoarce în brațe siliți să aleagă rău cel mai mic. Așa că e pe drumul cel bun spre al doilea mandat.

Mai mult