După aceste alegeri sunt câteva lucruri cu care o să rămânem și unele care ne vor influența viitorul. Ce trebuie să știm.
1. PSD știe să se poarte ca un partid. Își respectă strategia, mesajele și candidații. Niciun compromis nu e prea mare pentru ei. Nu-i interesează dacă au sau nu dreptate în ochii întregului electorat, ci doar în ochii publicului său. PSD a învățat din greșelile trecutului. A ținut-o pe Firea în casă ca să nu facă precum Geoană.
Teoretic este ultima zi de campanie. O să rămânem cu câteva povești, o campanie mai curând fadă, unele portrete și probabil cu câteva șanse ratate. Ce am văzut și ce va rămâne definitoriu din punctul meu de vedere.
1. Legea care a limitat panotajul a fost un eșec. Prea multe cazurile în care oamenii nu știu datele de campanie, nu au informații despre candidați, nu știu nici măcar când sunt alegerile. Faptul că statul nu a reușit să controleze limita corupției din partide a dus la o lege și mai folositoare marilor formațiuni, care au făcut un baraj informațional. Legea trebuie schimbată.
Condamnarea lui Liviu Dragnea ne aduce în fața unei certitudini. O certitudine penală. De acum nu mai vorbim că liderii clasei politice din România sunt conduși de suspecți, inculpați sau controversați. Suntem în fața unei premiere, probabil europene: un partid condus de un condamnat.
Și ca lucrurile să meargă mai departe, iar România să confirme statutul de țară întoarsă cu fundul în sus, nepărăsirea funcției de către Dragnea este salutată și încurajată. Iar cel care mai spune câte ceva este pus la colț. În fapt, oamenii fac ce știu mai bine de la nașterea acestui partid: zid în jurul intereselor lor.
Întâi internetul a râs în chestiunea Marian Munteanu. Dar a râs amarnic, zguduitor, apăsat, lăsând urme. A fost un fel de roast, cum ar spune americanii. Adică acel exercițiu în care un personaj este supra expus la glume. Iată:
Patrick Andre de Hillerin: ”PNL iubește opoziția. Opoziția și procentele mici.” ”Cu Marian Munteanu primar, Dan Puric ar fi numai bun de prefect.”
Ludovic Orban nu se aștepta la chestiunea asta. Dosarul său din trecut era curat sau așa își închipuia. Cel mult a crezut că este vorba de un denunț legat de o epocă anterioară. Fac această deducție din modul în care a anunțat și a primit veștile. Mi-a făcut impresia unui om dărâmat.
Ce mi se pare important în această chestiune. Acum și pentru viitor.
Astăzi domnul Iohannis s-a plimbat un pic crispat prin Capitală. Nu sunt convins că a avut musai chef, dar a trebuit să iasă cu domnul Bușoi la camere. Domnul Bușoi este alegerea președintelui și unei părți a PNL-ului pentru primăria Bucureștiului.
Nu tot PNL-ul îl vrea însă, sunt acolo oameni care au ceva mai mult de zis. Unul dintre motivele pentru care Cristian Bușoi este refuzat e faptul că ”nu are un ascendent asupra sistemului de la Primărie,” cum îmi spunea un înalt lider al partidului. Iar vineri este o ședință care ar putea fi decisivă în acest sens. Așa că domnul Iohannis s-a hotărât să dea un semnal. Nouă și partidului. Mai mult
Week-endul acesta avem două certitudini: Liviu Dragnea este președintele PSD, iar Traian Băsescu se întoarce în politică. El făcea asta deja, dar acum are un carnet de partid și toate acțiunile sale trebuie interpretate în această cheie. Dintre cele două certitudini, cea din urmă are însă o greutate mai mare în istoria zilelor ce vor veni.
Dar înainte de a merge mai departe, voi spune că aceste două înscăunări ne arată ratarea unei generații. Politicienii de 40 de ani au avut șansa, momentul și posibilitatea de a conduce România. Au făcut-o, au făcut-o prost, ba mai mult s-au compromis și au dat o generație deoparte, cu slabe șanse de a reveni. Mai mult
Declarația Andreei Paul că a născut copilul sâmbăta, ca să nu lipsească nicio zi de la muncă, este neîndoios cea mai mare realizare de comunicare a acesteia de când și-a început cariera politică. De mult timp doamna Paul nu a mai fost băgată în seamă de atâta lumea, chit că toți o înjurau.
Doamna Paul nu e cel mai rău politician din România, totuși. Are inițiative și mesaje demne de o soartă mai bună. Și se zbate constant să le transmită. Doar că nivelul de tupeu în cazul dumneaei a atins o magnitudine de 8 grade. Pe mine nu mă miră însă această declarație. România este o țară în care uitarea se așterne repede: două săptămâni și orice prostie sau mojicie este trecută cu vederea. Dacă este însă să te uiți în urmă la istoria doamnei Paul, ea cu siguranță ne-ar fi arătat povestea cu copilul venind. Carevasăzică: Mai mult
Liviu Dragnea este din ce în ce mai aproape de a-și vedea visul cu ochii: puterea supremă în PSD. Miza alegerilor din această săptămână este mai curând numărul de membri care vor veni la vot, nu procentul cu care va fi ales domnul Dragnea. Așa că, înainte de a vede premiul cel mare, Liviu Dragnea trebuie să stea la primire.
Primul care și-a plătit polițele a fost Gabriel Oprea. În urmă cu o lună, domnul Oprea ar fi pus mâna în foc că va deveni premier, fie interimar, fie al unei mișcări de coaliție. Jucase toate cărțile și făcuse toate manevrele necesare. Cam în două zile, visul i s-a năruit. Succesiv, PSD și PNL au spus că Gabriel Oprea nu poate fi prim-ministru, nici acum, nici altă dată. Mai mult
Se întâmplă câteva lucruri pe care trebuie să le știți, mai ales că e foarte mare agitație și o grămadă de lume dă cu perdele de fum. Toate au legătură cu alegerile de anul viitor. Toată lumea vrea să fie la butoane, nu musai pentru organizarea alegerilor, ci pentru banii care se împart înainte de alegeri. Cine are pâinea și cuțitul iese câștigător din treaba asta. Așadar: Mai mult
Poți primi toate noutățile direct pe email!
