România are cea mai proastă perspectivă economică din tot blocul Uniunii Europene, și nici relaxarea din 15 mai nu ne ajută foarte tare. Pregătiți-vă pentru impact și, pe alocuri, chiar pentru sărăcire. 

Eurostat ne-a spus în urmă cu câteva zile că România are cel mai mare deficit din Uniunea Europeană. Nu mai puțin de 4,6 la sută, cu patru puncte mai mult decât deficitul mediu al Uniunii Europene. Și asta era pentru anul trecut. Știți că, acum, după măsurile guvernamentale de răspuns la criză, deficitul declarat oficial va fi de 6,7 la sută. 

Adevărul este că el s-ar putea să ajungă la opt procente și asta ne-o spune una dintre cele trei mari agenții de rating, Fitch, care ne-a pus pe o treaptă mai jos decât eram. Și doar cu una deasupra categoriei care nu recomandă investiții în țara cu pricina. Agenția spune oricum de doi ani că România merge spre rău până în anii 2021 și chiar 2022. 

Dar asta nu e tot. Un raport al OECD, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare economică spune că dintre toate țările din regiune, România va fi lovită cel mai greu, deoarece are economia integrată în lanțurile de furnizare mondială. Dar și pentru că exporturile noastre au picat spun ei. Ar mai fi ceva, nu mai primim nici bani din străinătate care să susțină consumul. 

Și nu vă uitați doar la criza de acum. România stă pe cele mai proaste baze economice de ani buni. Mai precis de când PSD a considerat că țara se poate dezvolta doar pe datorie. Ceea ce este adevărat doar dacă faci datorii ca să investești. În spitale, autostrăzi, infrastructură critică, digitalizare și așa mai departe. Doar că România s-a împrumutat să plătească salarii și pensii. 

A fost singura politică: aceea de a arunca bani într-o parte a populației care a stimulat consumul și care a dus la o creștere economică falsă. Ne-am îndatorat pe toate părțile, am mâncat și am băut, avem televizoare și mașini și cea mai neagră perspectivă în față. Dacă vă spun acum că România a devenit noua Grecie, poate o să ridicați o sprânceană, dar în curând o să simțim asta. 

De altfel, sectorul bugetar a urcat constat ca număr și numai în ultimii patru ani cu încă 62 de mii de persoane. În medie, la stat se câștigă cu 50 la sută mai mult ca la privat. Adăugați pensiile care se indexează cu rata inflației și cele speciale care de când cu pandemia ne-au mai costat încă 2,45 de miliarde de lei. 

Sunt exact sectoarele în care și actualul guvern a refuzat să facă ceva, chiar și-n criză, confruntat cu o dilemă economică și una politică. Cea economică spune că doar acești oameni mai susțin economia cu o brumă de consum, iar cea politică e legată de voturi. Așa c-a ales să se împrumute la orice cost. 

Ce o să urmeze? Economia va mai supraviețui o vreme, cât vor veni bani europeni, după care lumea se va feri să mai investească și să mai aducă bani aici. Iar guvernul, oricare ar fi, va avea de ales: inflație sau concedieri. Poate mariri de taxe, dar nimic ne popular înainte de alegeri. Am renunțat după atâția ani să mai cred că cineva va reveni la un program de investiții publice majore, singura soluție pe termen lung. Și încă nu am scăpat de COVID. Așa că pregătiți-vă de impact!

Despre autor
Blogul striblea.ro s-a născut pentru a da voce pasiunilor mele, de la cărți la fotbal, gândurile mele care nu au loc la tv și, deseori, poveștile...

7 comentarii la România o să fie noua Grecie

  1. Avatar de facto spune:

    Obsesia de a crtica PSD vă face să spuneți multe neadevăruri. Am să exemplific cu câteva

    1. Cică: „România stă pe cele mai proaste baze economice de ani buni. Mai precis de când PSD a considerat că țara se poate dezvolta doar pe datorie.” și OECD spune că …

    De fapt, OECD spunea în noiembrie 2019 despre Romania începea așa:
    „After the strong expansion in recent years, growth is projected to slow to 3.2% in 2020 and then increase to
    3.7% in 2021. While wages will return to single-digit growth, private consumption is expected to remain
    robust, sustained by significant increases in public pensions. The trade deficit will increase further due to
    weak foreign demand and lower price competitiveness. Investment growth will remain at a moderate pace,
    supported by higher absorption of EU funds.
    Despite relatively high inflation, monetary policy is projected to remain on hold as risks of overheating
    subside. While public debt is still moderate,
    fiscal space is limited as the volatile external environment could
    limit debt-financing capacity. Prudent fiscal policy requires consolidation efforts. This should be done by
    revising the public spending mix and improving efficiency of tax collection.
    Economic growth has been strong
    GDP growth has been strong in 2019, sustained by robust consumption and buoyant investment in the
    construction sector
    . Increases in both public sector and minimum wages have supported household
    purchasing power. Unemployment has reached a record low level and labour shortages have intensified”

    și termina așa:
    „GDP growth is projected to slow
    After growing at 4% in 2019, GDP is projected to decelerate to 3.2% in 2020 before increasing to 3.7% in
    2021
    . Falling inflation and fiscal stimulus will sustain increases in household purchasing power. Business
    investment growth will remain relatively low due to the weak external environment, but higher absorption
    of EU structural funds will sustain public investment. Competitiveness of domestic producers will be
    affected by rising labour costs. The current account deficit is set to exceed 5% of GDP. ”

    Sigur că sunt lucruri care le plac mai puțin în acest raport, dar în niciun caz nu am văzut catastrofele atribuibile PSD de care vorbiți. https://www.oecd.org/countries/romania/Romania-Economic-Outlook-country-note-november-2019.pdf

    2. Cică: „A fost singura politică: aceea de a arunca bani într-o parte a populației care a stimulat consumul și care a dus la o creștere economică falsă. Ne-am îndatorat pe toate părțile, am mâncat și am băut, avem televizoare și mașini și cea mai neagră perspectivă în față.”

    Cu toate că s-a întamplat să o ducem din ce în ce mai bine, (prin ceea ce spuneați și încă multe altele, cum ar fi: concedii, locuințe, servicii de sănătate mai bune și mai multe decât erau înainte) gradul de îndatorare al țării NU a crescut, ci dimpotrivă A SCĂZUT.

    Nu am habar scopul pentru care alegeți să deformați lucrurile (unii folosesc explicația lui … cui prodest/ cui bono).
    Oricum, dvs. știți mai bine cât … valorează credibilitatea.

  2. Cătălin Striblea Cătălin Striblea spune:

    Știți ce mi se pare mie genial? Că folosiți argumentele mele împotriva mea. Exact asta spune mai sus: că România a crescut pe consum, că a sporit numărul de angajați și că majorarea salariului minim a dus la susținerea mai mare a consumului. După care chiar următorul paragraf spune că această creștere va încetini și că deficitul va trece de 5 la sută. Mă luați de prost sau mă prostiți pe față? Și am o veste: consumul care susținea economia tocmai s-a prăbușit. În privința gradului de îndatorare, e adevărat, al României este mai scăzut decât alte state, de vreme ce-a crescut PIB-ul, doar că ce să vezi, el va scădea dramatic în timp ce datoria va crește. În fine, dacă dvs vreți să ne îndatorăm ca să plătim salarii, vă privește. Asta nu e politică de stat sănătos. Iar remarca cu cât îmi valorează mie credibilitatea, e o șmecherie securistică.

  3. Avatar de facto spune:

    Stimabile, asta cu „argumentele mele împotriva mea” este cam … subțire. Fiindcă (fără a fi vreo inovație discursivă) asta a fost intenția: să evidențiez interpretarea incorectă a datelor din care dvs. ați lăsat să se-nțeleagă că aceasta ar fi concluzia (ar rezulta din raportul) OECD: „România stă pe cele mai proaste baze economice de ani buni”, ceea ce, cu citate concrete am vrut să arăt că NU este adevărat (după cum puteți remarca eu am preluat cu bună-credință și datele posibil nefavorabile din raport, pentru a nu-i distorsiona înțelesul, în celălalt sens).

    Ignorând niște realități și chiar legități economice, dvs. rostogoliți, (cam) ca o mantră, (alături de mulți alții ce-i drept) lozinca cu creșterea PIB-ului care ar fi venit (sub PSD, preponderent) din salarii și consum. Doar ca o paranteza amintesc că metodologia de calcul a PIB-ului este unitară la nivelul UE.

    Acestea fiind zise, să ne întoarcem la realitatea din RO, exemplificând cu … „cifre”, ce s-a întâmplat în guvernarea PSD. Dacă luăm doar creșterea veniturilor populației, am putea crede întradevăr că au fost exagerări cu efecte nefaste:

    salariul mediu net, crescut de la 2354 lei în dec 2016, la 3116 lei în oct 2019 adică, cu +32,37%
    pensie medie cresctă de la 931 lei în dec 2016, la 1412 lei în dec 2019 adică, cu +51,66%

    Însă dacă comparăm (cu bună-credință) ponderea în PIB a cheluielilor de personal și a celor pentru bunuri și servicii de la sfârșitul guvernării Cioloș cu ceea ce a lăsat guvernul Dăncilă-PSD, concluzia este mult mai nuanțată:

    În dec. 2016, % Cheltuieli de personal+ %Cheltuieli bunuri și servicii= 7,5+ 5,4= 12,9% din PIB
    În oct. 2019, % Cheltuieli de personal+ %Cheltuieli bunuri și servicii= 8,2+ 3,9= 13,1% din PIB

    Se poate observa diferența uriașă de … 0,2%. Ceea ce înseamnă că prin creșterea economică, aceste cheltuieli au devenit suportabile (fără a mai deschide paranteza cu necesitatea apropierii treptate a veniturilor de media europeană)

    Aici sunt sursele:
    http://www.swiss-contribution.ro/static/10/Mfp/buget/executii/BGC31122016.pdf
    http://www.swiss-contribution.ro/static/10/Mfp/buget/executii/bgc31octombrie2019.pdf

    În ceea ce privește datoria, poate din neatenție, vi se pare că mi-ați răspuns dar de fapt vorbiți de altceva, irelevant în cazul de față.

    Eu am subliniat faptul că ponderea datoriei în PIB a scăzut în timpul guvernării PSD, comparativ cu ceea ce a lăsat guvernarea anterioară.
    Cu concluzia (logică și matematică) rezultată: toate plusurile regăsite în creșterea nivelului de trai nu s-au făcut crescând gradul de îndatorare a țării ci … dimpotrivă.

  4. Avatar de facto spune:

    Știți ce mi se pare mie genial? Că folosiți împotriva mea … șmecheriile. Șmecherii – intelectuale, desigur, care au adâncimea cugetării tactico-strategice al celui ce nu permite decât dreptatea sa, în colțul său de internet unde doar el este … stăpânul butoanelor – de genul:

    „Hai să-l pun eu pe securistul de … (Dulea) Akismet să-i cenzureze replicile ăluia cu … faptele, ca să pară pentru spectatori (dacă s-o ivi vreunul) că i-am închis gura cu argumentele! În felul acesta, va părea că nu-mi mai pune nimeni la-ndoială … credibilitatea”.

    Manevră de efect, de altfel. Fiindcă, deși memoria internetului e vastă, s-ar putea ca dvs. să nu încăpeți într-o (primă?) antologie (poate, doar o teză de doctorat?) a persoanelor publice care lucrează cu râvnă la o anume interpretare a realității.

    1. Avatar de facto spune:

      Ok. Dacă mesajul de mai sus a apărut, poate Akismet a lucrat de capul lui, și mi-a cenzurat comentariul de azi-dimineață din alte motive (posibil l-au deranjat 2 link-uri – surse ale datelor pe care le citam). Reiau mesajul cenzurat anterior, încercând să-l îndulcesc pe Akismet.
      —————-

      Stimabile, asta cu „argumentele mele împotriva mea” este cam … subțire. Fiindcă asta a fost intenția: să evidențiez interpretarea incorectă a datelor din care dvs. ați lăsat să se-nțeleagă că aceasta ar fi concluzia (ce ar rezulta din raportul) OECD: „România stă pe cele mai proaste baze economice de ani buni”, ceea ce, cu citate concrete am vrut să arăt că NU este adevărat (după cum puteți remarca eu am preluat cu bună-credință și datele posibil nefavorabile din raport, pentru a nu-i distorsiona înțelesul, în celălalt sens).

      Ignorând niște realități și chiar legități economice, dvs. rostogoliți, (cam) ca o mantră, (alături de mulți alții ce-i drept) lozinca cu creșterea PIB-ului care ar fi venit (sub PSD, preponderent) din salarii și consum. Doar ca o paranteza amintesc că metodologia de calcul a PIB-ului este unitară la nivelul UE.

      Acestea fiind zise, să ne întoarcem la realitatea din RO, exemplificând cu … „cifre”, ce s-a întâmplat în guvernarea PSD. Dacă luăm doar creșterea veniturilor populației, am putea crede întradevăr că au fost exagerări cu efecte nefaste:

      salariul mediu net, crescut de la 2354 lei în dec 2016, la 3116 lei în oct 2019 adică, cu +32,37%
      pensie medie cresctă de la 931 lei în dec 2016, la 1412 lei în dec 2019 adică, cu +51,66%

      Însă dacă comparăm (cu bună-credință) ponderea în PIB a cheluielilor de personal și a celor pentru bunuri și servicii de la sfârșitul guvernării Cioloș cu ceea ce a lăsat guvernul Dăncilă-PSD, concluzia este mult mai nuanțată:

      În dec. 2016, % Cheltuieli de personal+ %Cheltuieli bunuri și servicii= 7,5+ 5,4= 12,9% din PIB
      În oct. 2019, % Cheltuieli de personal+ %Cheltuieli bunuri și servicii= 8,2+ 3,9= 13,1% din PIB

      Se poate observa diferența uriașă de … 0,2%. Ceea ce înseamnă că prin creșterea economică, aceste cheltuieli au devenit suportabile (fără a mai deschide paranteza cu necesitatea apropierii treptate a veniturilor de media europeană)

      Aici sunt sursele:
      swiss-contribution.ro/static/10/Mfp/buget/executii/BGC31122016.pdf
      swiss-contribution.ro/static/10/Mfp/buget/executii/bgc31octombrie2019.pdf

      În ceea ce privește datoria, poate din neatenție, vi se pare că mi-ați răspuns dar de fapt vorbiți de altceva, irelevant în cazul de față.

      Eu am subliniat faptul că ponderea datoriei în PIB a scăzut în timpul guvernării PSD, comparativ cu ceea ce a lăsat guvernarea anterioară.
      Cu concluzia (logică și matematică) rezultată: toate plusurile regăsite în creșterea nivelului de trai nu s-au făcut crescând gradul de îndatorare a țării ci … dimpotrivă.

    2. Cătălin Striblea Cătălin Striblea spune:

      Nu stau toată ziua pe mail să văd când vin comentarii spre aprobare. Nu știu de ce nu v-a intrat automat comentariul, așa cum ar fi trebuit după prima aprobare. O să verific. În ce privește analiza economică o să rămân la părerea mea că dezvoltarea pe bază de cosum este o nenorocire. Altfel, dialogul nostru se oprește aici, indiferent de ce-ați spune. Introducerea în discuție a unui colaborator cu care am o relație profesională privată și care nu are nicio legătură cu ce se întâmplă aici îmi arată o abordare și un tip de personaj de care eu nu am nevoie nici pe site, nici în viață.

      1. Avatar de facto spune:

        Cred că ne-am inflamat exagerat. În ceea ce mă privește, îmi cer scuze pentru propriile exagerări dar și pentru provocarea involuntară a unui disconfort pe care îl consider real și sincer exprimat.

        Fiți liniștit! Nu cunosc niciun colaborator privat al dvs. și departe de mine orice intruziune în viața oricui.

        Akismet este un serviciu software al platformei WordPress care vă găzduiește blogul și care se ocupă (implicit, dar poate fi și configurat manual) de filtrarea postărilor. Pur și simplu am vrut să fac o glumă asemănând serviciul Akismet cu personajul despre care știu de la Europa Liberă că se ocupa de cenzura culturii, pe vremea lui … Ceaușescu.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *