coronavirus

Dacă suntem onești, recunoaștem că nu avem niciun fel de restricții. Și nici speranțe

Numărul de infecții cu coronavirus s-a dublat într-o singură zi. Iar dacă te uiți pe graficul pus la dispoziție de graphs.ro, vezi că asta este o adevărată surpriză. Asta deoarece epidemia a progresat lent și previzibil până acum. O dublare de la o zi la altă, arată însă că ea este mult mai răspândită decât credem noi.

Dacă analizăm și ce spune doctorul Gheorghiță, trebuie să cădem de acord, rațional, că suntem într-un impas. Și că sunt toate șansele ca să fie mai rău decât în toamna trecută

”Varianta Delta, în momentul de faţă, este dominantă. Comparativ cu varianta Alfa, unde rata bazală de reproducere a cazului era de circa 2, rata bazală de reproducere a cazurilor la varianta Delta este de 5, în medie. Pot să vă spun că, după opt cicluri repetitive de transmitere, de la un caz cu varianta Alfa se ajunge în circa două luni la alte 266 de noi cazuri de boală, spre deosebire de varianta Delta, unde, în acelaşi interval de timp, de la un caz pozitiv se poate ajunge la peste 390.000 de persoane infectate, ceea ce înseamnă un număr de peste 1.500 de ori mai mare de persoane infectate în acelaşi interval de timp, din simplul motiv că varianta Delta este înalt transmisibilă, este mult mai contagioasă şi, într-o populaţie nevaccinată, unde nu se respectă măsurile de prevenţie, se răspândeşte extrem de uşor. Transmiterea variantei Delta e similară cu transmiterea bolilor copilăriei: pojarul, vărsatul de vânt. Se răspândeşte foarte uşor”

Valeriu Gheorghiță

De ce se întâmplă asta?

Pentru că în această vară nu au existat restricții în România, iar cele puține care au fost nu au fost aplicate. Cu excepția unor evenimente mari, la care DSP-ul s-a implicat, constituirea unor mulțimi a fost la liber. Aproape nicăieri nu a fost cerut certificat de vaccinare, test rapid sau PCR.

Județul Satu Mare a intrat în scenariul galben. Autoritățile de acolo spun că asta se întâmplă pentru că vara sunt cele mai multe nunți sau alte petreceri, cu oameni veniți de prin toată lumea.

Știrea asta o să rămână de referință, probabil

Festivalurile mari s-au bucurat de aceleași libertăți ca în restul țării. Astfel, am avut parte de mulțimi mari de oameni, dar și de o atmosferă care ne-a încurajat să uităm de boală. Știu că oamenii au prezentat certificate de vaccinare la intrare, dar sentimentul de falsă siguranță a fost încurajat. Și un vaccinat se poate îmbolnăvi sau poate transmite boala. Șansele sunt mai mari ca să scape mai ușor, dar nu este apărat tot timpul.

În fine, dacă suntem onești cu noi, ar trebui să recunoaștem că limitările din România au fost mici spre inexistente, Nu am semănat deloc cu Grecia, Franța, Austria sau Germania care și-au supus cetățenii unor restricții groaznice. Reflexul firesc de acolo a fost ca în vară să ții seama măcar de mici limitări sau chiar să verifici dacă oamenii sunt vaccinați.

Eșecul vaccinării este aproape o chestiune culturală, grefată pe o incapacitate a statului. Campania de vaccinare a fost promovată de stat, organismul în care românii au cea mai puțină încredere. Cei mai huliți oameni din România au spus că ne salvează, iar lumea s-a comportat ca atare.

În fine, mecanismele societății noastre, axată pe individualism, au funcționat ireproșabil. Pentru că nu avem proiecte comune, am hotărât că poate scăpăm separat, nu împreună. Asta-i lasă în urmă pe cei mai vulnerabili sau pe cei prea încrezători.

Dar mai este o problemă majoră

Politicienii români au condus țara cu ochii la sondaje, în special președintele Iohannis și premierul Cîțu. De multă vreme nu se mai iau decizii care să supere populația. Nu sunt nici măcar măsuri banale de limitare a traficului, darămite a libertăților individuale. Nimeni nu-și riscă o parte din carieră ca să salveze țara.

Există și o rațiune economică aici. Nu sărăcești o țară întreagă ca să salvezi pe cei mai slabi, probabil și-au zis. Sistemul bugetar al României are probleme uriașe, nu mai trebuie agravate.

Și o veste bună

Adăugați la toate cele de mai sus un sistem legislativ care te împiedică să faci vaccinarea obligatorie. O să vă las în acest sens o analiză a avocatoo.ro, care arată că, în România, este virtual imposibil să obligi părți din populație să se vaccineze

Aici este articolul

Cum ar putea fi asta o veste bună? Ea îți arată că drepturile și libertățile individuale din România sunt bine construite și apărate. Și că statul nostru este mai bine însăilat decât credem. Și mai ales decât ni se spune. Iar asta-i bine pentru că ne întoarce la rațiune și educație, nu la forță.

Soluții?

Aceleași ca peste tot: vaccinare, controale, testare, limitare a unor adunări, prevenție.

Doar că România trebuie să admită că nu va primi toate acestea. Pentru că, în acest moment, guvernarea noastră este mai aproape în decizii și credințe de ce înseamnă partidele conservatoare din lumea occidentală decât de cele liberale. Mai pe șleau, ai noștri sunt mai aproape de Trump decât de Biden, indiferent de cum s-ar proiecta în spațiul public.

Studiu. Majoritatea românilor resping orice fel de restricții, dar acceptă măștile

Dacă sunteți mirați de răspunsul societății românești la pandemie, datele pe care o să vi le prezint mai jos vă vor lămuri măcar în parte. Adică vor da o explicație despre lejeritatea cu care tratăm anumite chestiuni, dar și de ce măsuri mai dure vor fi întâmpinate cu proteste.

Studiul sociologic de mai jos este făcut de compania Mednet, care este profilată în studii de piață pentru piețe precum retailul, cea de medicamente, bunuri de consum, imobiliare, dar și finanțe. Studiul este făcut public în cadrul campaniei #româniadeschisă, pornită la inițiativa lui Cristian China Birta, de la Kooperativa 2.0.

Datele adunate cu ajutorul a 1100 de persoane, care au răspuns telefonic, arată că mai toate măsurile draconice impuse de alte state ar fi privite rău la noi. Mă refer aici la diverse interdicții de circulație, la reducerea programului magazinelor sau purtarea măștilor în diverse spații. Mai mult, majoritatea dintre noi cred că măsurile pe care le-am aplicat până acum sunt adecvate și c-au funcționat foarte bine. Nici perspectiva unui al patrulea val nu este văzută ca un lucru de speriat de publicul din România. Iată câteva date interesante.

Nu ne plac restricțiile și suntem mulțumiți

Românii se tem de un nou val, al patrulea, al pandemiei de Covid, dar cel mai tare pe scara de valori, îi deranjează faptul c-ar putea avea noi restricții. Deci nu neapărat posibilitatea bolii. Vedeți un pic graficul de mai jos.

Ne place că avem mască în magazin și că ne ia temperatura. Dar în niciun caz că magazinele au avut program limitat sau c-a fost interzisă circulația după anumite ore.

Nu vedem mersul la cumpărături drept o activitate riscantă, așa cum nu este nici vizita la prieteni. În schimb, este văzut ca riscant transportul în comun, dar și mersul la diverse evenimente în sală.

Foarte interesant este că jumătate dintre cei care au răspuns spun c-au fost afectați de programul redus al magazinelor. Fie c-au fost nevoiți să-și schimbe programul, fie că nu se mai încadrau în acest program.

Considerăm că în continuare ar trebui ca magazinele să-și mențină programul, dar și că trebuie mai bine aerisite, dar să și aibă sisteme de dezinfectare.

De departe, cea mai mare problemă pe care o vedem în față, este reintroducerea unor restricții. Asta deranjează mai mult decât existența pandemiei. Probabil că pandemia poate să nu te afecteze, dar restricțiile sunt valabile pentru toți.

Singura restricție pe care o acceptă mai bine de jumătate din populație este purtarea măștii în magazine. Altfel, de la distanțare socială, la program redus, totul este respins. Poate de asta statul se codește să mai ia vreo măsură.

Iar dacă faci o evaluare a activităților de risc, există doar una singură despre care credem că este posibil periculoasă: mersul cu transportul în comun. Altfel, de la restaurante, la avioane și cumpărături, România crede că nu se confruntă cu activități periculoase.

Interesant este, însă, că întrebați fiind de efectul unor restricții, noi nu am perceput că s-a schimbat ceva n viața noastră. De exemplu, dacă programul magazinului a fost mai scurt, a fost mai aglomerat? Două treimi dintre noi consideră că nu. Ba nici nu ne-a fost afectată relația cu magazinul

Ce măsuri restrictive ai accepta? Cum ai proceda?

Desigur, un guvern responsabil s-ar ține de aplicarea unor astfel de măsuri. Dar, în România, politicienii nu iau măsuri nepopulare. Nu-și asumă niciun risc. Politica este văzută ca arta de a împărți banii, nu de a guverna și de a lua măsurile necesare. Așa mare este teamă de reacții negative că nimeni nu-și asumă o decizie care ar putea face bine, dar este neplăcută. Asta nu se aplică doar la pandemie.

Și acum, la final, puneți-vă în locul celor care conduc România. După aceste date, dacă ați fi nevoiți., ce măsuri ați introduce? Sau ați mai pune restricții? Chiar sunt curios.

Acest articol face parte din inițiativa #româniadeschisă care își propune să pună în dezbatere publică temele importante ale societății, cuprinzând diverse puncte de vedere. Încurajez toate comentariile politicoase și argumentate.

Cinci infecționiști și experți în sănătate publică: ”Virusul va rămâne aici și epidemia va reveni”

Cinci experți în sănătate publică și boli infecțioase publică o analiza în revista Forbes în care avertizează asupra unui viitor sumbru. O să încerc să rezum aici predicția lor legată de epidemie, dar și concluziile la care ajung.

Întreg articolul este sub acest link pentru cei interesați să citească în profunzime.

Iată și prezentarea lor, așa cum este făcută de revista americană.

Ce spun cei cinci experți

Ei consideră că acest virus este aici ca să rămână și că în anii următori este imposibil ca viața să revină pe coordonatele cunoscute. Astfel, vom avea noi valuri de epidemie care se vor manifesta fie în anumite comunități sau vor avea o zonă mai largă de exprimare.

Acest lucru se întâmplă din mai multe motive pe care le voi rezuma:

  • Omenirea este incapabilă să atingă imunitatea de turmă
  • Vaccinurile nu ajung în zonele cele mai sărace, întreținând boala
  • Chiar dacă ar fi suficiente vaccinuri, prea mulți oameni le refuză.

Cei cinci atrag atenția că și țările care au avut succes până acum au probleme, fie din lipsă de vaccin, fie din ridicarea restricțiilor. Se referă în special la Vietnam, Taiwan sau Marea Britanie.

O altă concluzie este că lipsa vitezei și nețintirea zonelor cu cel mai mare risc duc la apariția unor mutații care pot face virusul periculos și pentru cei vaccinați. Chile și Mongolia sunt alte locuri unde aceste probleme apar. La fel și în Marea Britanie, dar în ceea ce se numesc pungi de infectare.

Un moment nefast politic.

Spre deosebire de alte momente critice, această epidemie prinde planeta într-un moment de naționalism exacerbat, de divizare, dar și de răspândire a teoriilor anti-științifice. Dar și cu un populism feroce răspândit între liderii politici.

Cei cinci caracterizează răspunsul global la această problemă drept inept și ineficient. Ei numesc aici o serie de lideri care au contribuit major la această problemă. Este vorba de Xi Jinping, Bolsonaro, Putin, Donald Trump, Erdogan și într-o anumită măsură Boris Johnson. Dar aceștia nu sunt singurii. Iar bulele lor i-au urmat îndeaproape și au transmis mesajul peste tot. De asta, unele guverne nici nu au luat în serios posibilitatea unei epidemii.

Ce soluții au

Problema care apare este că nu există o singură soluție, ci o multitudine care trebui aplicate împreună ca să aibă rezultate. Iar acestea le cuprind pe următoarele:

  • Țintirea cu vaccinare a categoriilor celor mai expuse
  • Coordonare globală și regională a vaccinării
  • Găsirea unor noi metode de detecție a bolii
  • Ajutorul rapid către state sărace

Cei cinci oferă exemplul variolei. Pentru că odată cu apariția vaccinului, acesta nu era suficient, infecționiștii au țintit spre vaccinare pe cei mai expuși riscului, adică pe cei din comunitățile sărace, nu din cele bogate. Este evocat și vechiul sistem de proceduri din Statele Unite care urmărea supravegherea comunitară a bolii. Asta înseamna inclusiv că era plătită cu bani raportarea posibilă a unui caz. Dar și existența unui registru al îmbolnăvirilor. Asta în ideea că trebuie să găsim tot felul de resurse să rezolvăm situația.

Astăzi în epoca digitală, omenirea este capabilă să facă mai mult de atât. Totul este să vrea.

Adrian Apetri, românul care a lucrat la vaccinul Johnson&Johnson: ” Dacă nu ne vaccinăm, toată planeta este potențial vulnerabilă.”

Adrian Apetri mi-a scris după o emisiune România în Direct. A fost mirat de părerile împotriva vaccinării. Mesajul lui a fost simplu.

„Persoanele cu sistem imunitar compromis nu se pot proteja chiar dacă se vaccinează.. asta înseamnă că cel care nu se vaccinează e o bombă cu ceas când se afla in jurul celui bolnav cu sistem imunitar compromis.

Virusul trăiește în organisme vii… acolo se „conservă” și se adaptează prin mutații ca să se protejeze împotriva anticorpilor. Asta înseamnă că domnii care nu se vaccinează pot facilita apariția unor mutanți .. Ei bine acești mutanti pot sa fie transmiși și în cazuri nefericite mutațiile respective nu vor mai putea fi neutralizate de anticorpii rezultați în urma vaccinului inițial.. ceea ce înseamnă că, din nou, toata planeta este potențial vulnerabilă..

Adrian Apetri lucrează în Olanda, la Janssen, companie deținută de gigantul farmaceutic Johnson&Johnson. Cercetătorul român este directorul științific al Departamentului de Biofizică și Procese Analitice. Mai simplu, departamentul condus de Adrian Apetri verifică chiar calitatea acestui vaccin.

Interviul pe care ni l-a acordat este în nume propriu și e și povestea unuia dintre numeroșii cercetători români plecați să lucreze în străinătate.

Adrian Apetri a plecat din România înainte de anul 2000. Și-a făcut doctoratul în Statele Unite, a muncit acolo și apoi a venit în Europa, unde a lucrat la un start-up care a fost cumpărat de gigantul farmaceutic.

El este specialist în cercetarea unor proteine al căror studiu este relevant în boli precum Alzheimer, dar și pentru fabricarea unor vaccinuri. Una dintre procedurile pe care Adrian Apetri le-a adus la rang de măiestrie este așa-numita pliere a proteinelor.

Mi-a explicat modul în care s-a construit vaccinul, ce înseamnă mașina de adenovirusuri pe care o folosește. „Este unul dintre acele momente în care putem vedea de ce este importantă investiția în știință. Uite, acum avem cum să ne apărăm.” În fapt, oamenii de știință pot să dea acest răspuns de aproximativ zece ani și să construiască adenovirusuri. Adică să facă o machetă, lipsită de conținutul său.

Mi s-a părut fascinantă construcția acestui mecanism, dar și modul în care a fost făcută în mai puțin de șase luni. Și tot aici am întrebat despre riscuri și modul în care apar efectele adverse. Dar și despre strategia celor de Johnson&Johnson când au construit acest vaccin.

Câteva recomandări

Aici am vorbit cu un medic ATI despre cum arată boala din interior

Și nu uitați că aveți mereu Vorbitorincii

Un sfert dintre morțile de COVID nu au fost anunțate. Greșeală onestă sau cu intenție?

Guvernul României nu a anunțat populației un sfert din numărul morților de COVID de anul trecut. Grupul de Comunicare Strategică ne-a spus de 16 mii, dar în realitate sunt 21 de mii. Datele sunt cuprinse într-un raport al ministerului sănătății, prezentat de Ioana Mihăilă. În realitate, spune ministrul, s-ar putea  să nu știm niciodată care este numărul real al morților. 

De unde vine această diferență o să vă întrebați. Statul Român lucrează cu două tipuri de baze de date. Una care se numește Corona Forms și care înregistrează date actuale la zi și o alta, care înregistrează certificate constatatoare de deces. Aceasta se procesează mai greu. Între cele două baze de date se adună informații diferite de la spitale și alte autorități și am ajuns la această situație. 

Pentru o mai bună înțelegere, citiți dialogul dintre Cătălin Tolontan și ministrul Mihăilă

Cătălin Tolontan: Dna. Ministru, ati spus că datele au fost complet raportate. Către cine, către populație? că din cifrele raportate rezultă că nu. Ați spus, vă citez: datele care sunt relevante sunt cele din certificatele medicale constatatoare ale decesului. Aduând cifrele pe care le-ați prezentat astăzi, rezultă că în 2020 pe certificate cu cauze secundare și principale sunt aproape 21.000 de cazuri. Populația a știu despre 15.841 de cazuri, pe 2020. Înseamnă diferență de puțin peste 5.000.

Ioana Mihăilă, Ministrul Sănătății: Care e întrebarea?

Cătălin Tolontan: Întrebarea e cum au fost raportate complet către populație dacă diferența este de 5.000?

Ioana Mihăilă, Ministrul Sănătății
: Datele au fost raportate, sunt cele din corona forms, cele care au evaluat evoluția zilnică a pandemiei, atât în ceea ce privește numărul de cazuri, cât și numărul de decese. În acest moment eu v-am comunicat toate datele care au fost transmise comisiei, din toate bazele de date. Și le-am comunicat public și acest lucru voi continua să îl fac de acum înainte.

Cătălin Tolontan: Să înțelegem că acum au fost complet raportate, în acest moment. Afirmația dvs. că au fost raportate se referă acest moment, că au fost complet raportate astăzi.

Ioana Mihăilă, Ministrul Sănătății: Comunicările, nu îmi puneți cuvinte în gură pe care nu le spun. Comunicările zilnice care au fost transmise populației sunt cele din Corona Forms. Comunicarile care ne-au fost transmise de comisia de analiză sunt din alte baze de date, care nu pot fi comunicate zilnic, pentru că necesită analize suplimentare. Astfel sunt bazele de la institutul național de statistică, care ne survin cu o întârziere de aproximativ 45 de zile și datele raportate de spitale care în general sunt transmise către INSP și Școala Națională și Casa Națională de Asigurări cu o frecvență lunară.

Cătălin Tolontan: Bun, dar ca să înțelem noi și publicul, datele de la INSSE sunt datele care conțin ceea ce dvs. ați numit cele mai relevante informații, cele din certificatele medicale. Corect, da?

Ioana Mihăilă, Ministrul Sănătății: Da

Ministrul Mihăilă ne-a îndemnat să nu căutăm vinovați. Pentru că este greu de spus cine și de ce ar fi făcut asta sau mai ales dacă cineva avea capacitatea de a organiza o astfel de acțiune de așa dimensiuni. Raportul care studiază toate aceste lucruri nu va fi publicat, însă. Iată un alt fragment al conferinței de presă, relatat de Cătălin Tolontan.

La întrebarea ”Veți da raportul publicului?”, ministrul Ioana Mihăilă a răspuns ”V-am adus la cunoștință cifrele agregate”. Jurnalista a repetat întrebarea: ”Nu vă supărați, v-am întrebat altceva, dacă publicați raportul”. ”V-am adus la cunoștință cifrele agregate” a răspuns, din nou, ministrul Sănătății.Cum fiecare ziarist a avut dreptul la doar două întrebări, următoarea reporteră a reluat întrebarea: ”Înțelegem că nu dați public raportul. Ne puteți spune de ce?”. ”Faceți o afirmație”, a spus ministrul. ”V-am răspuns: v-am adus la cunoștință cifrele agregate”.

Catalin Tolontan, Alexandra Nistoroiu

Întregul articol al Libertății este sub acest link

Datele confirmă, însă, spusele fostului ministru Voiculescu, înlăturat din funcție cu scandal și cu reproșuri pe această temă.

Nu e prima dată când Voiculescu a avut dreptate.

El este primul care a anunțat publicului numărul de testări și am văzut că sunt puține. A avut dreptate când s-a îndoit de numărul de cazuri raportate și le-a bănuit mici. De asemenea, a avut dreptate când a anunțat public că există un sistem paralel de vaccinare la care majoritatea populației eligibile nu avea acces. Rata de calculare a bolii a redevenit una mai apropiată de realitate, să vă amintesc.

Asta nu-l face pe Vlad Voiculescu vreun erou, ci mai curând un avertizor de integritate. A existat un moment în care-i spune unei colege de coaliție că preferă ca lumea să știe în ce situație ne aflăm. Adevărul, oricât de dureros pentru o societate face mai mult bine pentru că știm cu ce ne confruntăm. Iar discuția de astăzi nu este una despre Vlad Voiculescu, vă atrag atenția. Ci una despre sistemele care ne înconjoară și despre modul în care alegem ca societatea să funcționeze. 

Greșeală onestă sau ascunderea adevărului?

I-am întrebat pe cei care au intrat la România în direct dacă este o greșeală onestă sau o încercare de ascundere a adevărului. Cel puțin două persoane care au răspuns lucrează în acest sistem. Și mi-au descris o incapacitate a acestuia de a răspunde la aceste întrebări. De la proceduri neclare, la oameni nepregătiți sau împovărați de sarcinile lor, toate contribuie la un lanț de greșeli. Vă las toată ediția mai jos.

Înlătura asta suspiciunile?

Cel mai curând, nu. Pentru că sunt prea multe momente de neîncredere între public și autorități. Modul lipsit de transparență în care guvernul a ales să comunice în această pandemie va transforma orice greșeală într-o manipulare. Chiar și această greșeală poate fi capitalizată politic astfel încât alegerile parlamentare să poată avea loc. Este destul loc de suspiciune.

Dar nici măcar asta nu este cel mai important. Pentru cei mai mulți dintre noi, acest număr de 20 de mii de morți, de 30 de mii până acum, mai mare sau mai mic, nu are o semnificație specială. Câtă vreme nu a murit nimeni lângă noi, cifra este abstractă, nu se transformă în durere.

Fiecare dintre aceste numere înseamnă în realitate, însă, o familie distrusă și îndurerată. Cifrele astea spuse corect sunt o formă de respect. 

Iar statul este dator să spună adevărul pentru că societățile nu pot funcționa altfel. Dacă greșiți sau mințiți azi, lumea o să creadă mereu că manipulați informațiile pentru un anumit scop. Că nu vă preocupă mai binele, ci funcția. Sunt convins că nu există un stat care să stăpânească această problemă prefect. Dar cred că intenția de a spune adevărul contează.

În România, vaccinarea va fi făcută de patroni

Pas cu pas, ne apropiem de cea mai mare dezbatere din perioada următoare. Ea a făcut deja cîțiva pași, dar încă nu a ajuns în prim-plan. Pentru că este o cerere unilaterală, dar și pentru că forța reactivă nu a fost simțită. Despre ce este vorba?

Recent premierul Cîțu s-a întâlnit cu reprezentanți ai mai multor companii mari și mici din România.

”Facem centre de vaccinare în companiile mari, centre de vaccinare mobile, vor face ei poate o campanie de vaccinare. Voi încerca să găsim toate resursele. Aceasta este prioritatea în acest moment: o campanie de vaccinare de succes, pentru că partea economică am reuşit să o gestionăm cât de cât bine chiar în pandemie”

Domnul Cîțu a revenit și cu o altă promisiune. Și anume că și familiile salariaților se pot vaccina acolo. Ideea este sprijinită și chiar cerută de patronate. Ele știu foarte bine că este nevoie de o astfel de campanie de vacinare ca să nu mai aibă focare sau ca să oprească producția.

”Ne-a bucurat declarația premierului Cîțu, care cere mediului de afaceri să se implice în campania de vaccinare, cu atât mai mult cu cât companiile membre și-au exprimat această intenție de mai bine de două luni. Au exprimat nu doar disponibilitate, ci au și investit în crearea unor astfel de facilități, pentru ca împreună să atingem mai repede ținta de vaccinare, ce ne-ar permite întoarcerea mai rapidă la normalitate”

Radu Burnete, Confederația Concordia

Problema este că domnul Cîțu și patronii dau impresia că ei fac o facilitate și îi ajută pe oamenii aceștia să se vaccineze. Doar că treaba nu este deloc așa. În acest moment, coada la vaccinare s-a subțiat. În mai multe județe sunt centre goale, iar în altele poți să te duci fără programare. Doar marile orașe mai au cozi și asta pentru că lumea nu se duce în județul vecin.

Și atunci ce doresc guvernul și patronatele?

Deși nu o spun, cele două părți pun la dispoziție un instrument prin care nehotărâții să intre mai repede la vaccinare. Cum ar funcționa asta? Prin două tipuri de măsuri: crearea unor facilități pentru cei nehotărâți sau punerea unei presiuni asupra lor.

Facilitățile ar putea însemna poate bani în plus, ture mai bune, beneficii pe care compania ți le poate acorda.

Presiunile înseamnă cererea expresă de a te vaccina sau cererea unui test PCR ca să poți intra la lucra. Pierderea unor bonusuri e tot pe acolo. La fel, va exista o presiune continuă a grupului de vaccinați. Aici eu nu vorbesc din punctul de vedere al corectitudinii politice, ci de modul în care arată viața. Mai ales într-un oraș monoindustrial sau într-o industrie în care migrația este mai mică, lucrul acesta ar putea conta. Ce o să faci: te vaccinezi sau pleci în alt oraș?

Dar nimeni nu te poate obliga să te vaccinezi

Cu asta suntem cu toții de acord. Așa e legea și așa trebuie să rămână. Și nu cred că statul român se va apuca să o modifice într-un alt sens. Implicațiile legale și cele politice sunt prea mari. Ceea ce ar putea să facă statul este să emită un act normativ care să vorbească de existența unor stimulente. Dar va fi complicat.

În practică, însă, patronii ar putea să ceară la angajare adeverința de vaccinare. Ea ar fi un bonus pentru cel care dorește un loc de muncă. Și de asemenea, nu va exista o pedeapsă pentru cei care își vor obliga angajații să treacă pe la vaccinare.

Există deja decizii CEDO care arată că nu este o încălcare a drepturilor dacă ceri unui angajat să se vaccineze, la fel cum nu e încălcare dacă ceri același lucru părinților, când e vorba de copii.

Și atunci cum va fi?

Autoritățile române nu doresc să încurajeze certificatele de vaccinare. Le-au respins. Și președintele Iohannis, dar și premierul. De ce? Pentru că majoritatea populației are îndoieli cu privire la vaccinare. Și atunci nu e politic bine să dai impresia că faci ceva în direcția forțării. Adică nu-și asumă nimic.

Dar au făcut ceva care va duce la același lucru, dar va prezenta dezbateri. Și spun asta ca un susținător al vaccinării.

Statul s-a dat la o parte și a cedat patronilor instrumentul constrângerii. Asta înseamnă că proporția vaccinării va fi dată de modul în care patronii vor să le meargă afacerile. Cum au interesul ca producția să nu se oprească, vor face tot ce este posibil ca să fie vaccinați cât mai mulți oameni. Iar politicienii vor avea mereu argumentul că ei nu au făcut nimic.

O administrație care nu-și asumă astfel de lucruri este slabă, proastă și cu politicieni care nu vor ajunge oameni de stat. Întotdeauna lipsa de asumare politică este condamnabilă. Iar în această situație, ea va produce și mai multe tulburări.

În continuare sunt convins de nevoia unei campanii care să explice și să câștige inimi. Cred că asta ar fi soluția.

Un articol din Hotnews explică pe larg cu ajutorul unor experți această situație

Domnul Iohannis, poster pentru campania de vaccinare

Încerc să vă explic una dintre fațetele demiterii lui Voiculescu. Sunt mai multe, dar pentru moment aceasta are o relevanță importantă pentru interesul public. Echipa lui Voiculescu a propus o multitudine de măsuri care erau în interesul sănătății generale. Printre acestea se află: vaccinarea cu prioritate a bătrânilor și bolnavilor, deschiderea vaccinării către populația generală, nu pe caste, amânarea sau întârzierea mersului la școală și, în fine, ordinul care stabilea criteriile de carantină. 

Toate aceste lucruri au fost respinse. Pentru că premierul Cîțu are o altă viziune. Domnul Cîțu crede că economia trebuie deschisă și că aceasta e nevoită să funcționeze mai departe. De asemenea, el vede și cuferele goale, dar și reticența populației la măsuri. Asta face un politician șef. Își asumă o direcție, iar asta este a lui. Când Voiculescu a fost prea insistent, a zburat. 

Președintele a avut ieri două ieșiri și a aprobat sistemul. El vrea o economie deschisă, respinge certificatele și ne invită la vaccinare.

Avem deja modelul de succes al țărilor care au reușit să atingă un nivel suficient de imunizare a populației și au început să relaxeze din ce în ce mai mult măsurile. Suntem și noi tot mai aproape de acel moment în care vom putea să revenim la normalitate, să organizăm concerte, spectacole, să redeschidem industria ospitalității, iar românii să aibă o vară liniștită, să poată merge în siguranță în concediu în țară sau în străinătate. Singura condiție este continuarea vaccinării la cote ridicate. Asta vă îndemn, dragi români, folosiți toate facilitățile, fie prin platforma de vaccinare, fie prin centrele mobile ori cele care vor fi organizate de companii, vaccinați-vă! Haideți să facem tot ce ține de fiecare dintre noi pentru a avea o vară cu cât mai puține restricții, în care să putem, în sfârșit, să relaxăm măsurile de până acum!  

Klaus Iohannis

Unde suntem?

Cu tipul acesta de măsuri și promisiuni, azi am ajuns într-un moment de inflexiune, căci asta este ceea ce trăim acum.

România se apropie de vârful campaniei de vaccinare, cu aproape 100 de mii oameni în fiecare zi, dar în același timp atinge și limita grupului care este pro vaccinare. Astăzi , numărul celor care se află pe liste de așteptare este sub 200 de mii, dar aceste liste sunt valabile pentru localitățile mari. 

În mai multe județe sunt vaccinuri disponibile pentru populație, dar nu și persoane care să se înscrie. Deja într-unele din ele se pune problema închiderii unor centre și a regrupării resurselor. Statul speră să ajungă până în vară la limita de 5 milioane de vaccinați, iar de azi vor funcționa și caravane mobile. Ținta este acum populația nehotărâtă, dar nu există o campanie de informare

Iar ca să fim sinceri, singurele restricții cu adevărat privesc în unele orașe programul magazinelor, teatrele și cinematografele. România nu a avut nici măcar interdicția de a merge între localități sau între județe cum este în Grecia. De ce? De sărăcie. Aceasta este realitatea de la noi. Sărăcie, nemulțumire, un stat nefuncțional. Acum, boala este în retragere și mai vine și vară când putem sta pe afară.  Iar alegerea politică este deja făcută. Vom merge mai departe cu o țară deschisă și o economie în recuperare. Și, din când în când vom primi invitații la vaccinare.

Chiar dacă trăim o oportunitate istorică și suntem la masă celor bogați, și avem vaccin și resurse, alegem să procedăm de o manieră incertă. Nici măcar nu impulsionăm această vaccinare cu certificate. Autoritățile noastre nu le consideră necesare, ba mai mult spun că ele sunt injuste. Deși asta este în răspăr cu dorința de a ajuta economia. 

Așadar, vaccinarea va încetini, restricțiile sunt slabe, certificate nu vrem. Ce facem?

După toate semnalele pe care le avem la îndemână, statul nu va face mare lucru. O arată ieșirea de aseară a lui Iohannis. Cineva crede că politicienii și armata sunt de ajuns să ne îndemne la vaccinare. Domnul Iohannis o să aibă o mare surpriză când o să afle că majoritatea populației nici nu știe de ieșirea sa.

Confruntat la tv cu iUmor, Șefi la Cuțite sau Românii au Talent, mi-e teamă că șeful statului va fi spulberat. Cred că Adelina Pestrițu ajunge într-o zi la mai mulți români decât șeful statului. La fel Selly sau alții ca el.

Nu știu de unde rușinea asta a statului român de a apela la profesioniști care să trimită mesajul până în fundul curții. Mă refer la profesioniștii din agenții de comunicare. O fi nepricepere, lipsă de voință sau și un tip de aroganță. Ieri o ascultătoare mi-a spus c-ar pune postere cu popa, doctorul și învățătorul vaccinați în toate satele din România. Eu aș face campanii cu Delia și Irina Rimes. Cu Bendeac și Loredana și toți oamenii care au făcut vaccin și le pot spune vecinului că-s bine.

Marea noastră problemă acum este că intervalul în care putem face asta este limitat. Vaccinarea va fi invalidată, dacă nu ne mișcăm repede, de noile variante ale virusului. Suntem într-un moment în care avem resurse, relații geopolitice și capacitatea de a face bine. Deocamdată am ales să ratăm oportunitate.

Câteva recomandări

Un interviu foarte bun cu un medic ATI

Aici te poți vaccina

Radu Asandi, medic ATI: „Mi-a spus un pacient că-l torturez, dacă-i dau oxigen”

Nu a fost ușor să reușesc să vorbesc cu un medic ATI. Dimpotrivă. Multă lume s-a ferit. Cu Radu Asandi a fost simplu. A acceptat, ba mai mult mi-a trimis o scrisoare în numele mai multor colegi. Aceasta are două capitole. Primul privește greșelile de sistem, în ansamblu, ale sănătății. Și vorbește, mai ales de încărcătura birocratică pentru medici. Al doilea capitol este legat de greșelile din pandemie.

Doctorul Asandi este direct, tranșant și nu are timp de ocolișuri. Și e firesc să fie așa. O săptămână pe lună lucrează în Spitalul ROL 2 de la Institutul Aslan. Apoi, o săptămână stă acasă, și restul lucrează, în program firesc, la Spitalul Militar din București. Săptămâna din spitalul COVID este petrecută integral acolo.

Unde se greșește?

Medicul Radu Asandi spune că multe spitale din România au fost transformate în unități pentru tratarea bolnavilor Covid fără să aibă infrastructura necesară și nici personalul adecvat unor astfel de situații, de unde rezultă și o rată de supraviețuire diferită a pacienților:

„Dacă undeva, cândva, se va face o analiză a felurilor în care au fost tratați pacienții și rata de supraviețuire/succes, se vor vedea că sunt diferențe mari între locurile unde au fost îngrijiți pacienții și nu vreau să fac vreo vină oamenilor care i-au îngrijit în alte locuri, dar nu toate locurile au fost cele mai potrivite.”

”Diferența de oameni înseamnă felul în care sunt antrenați, gândesc, acționează și îndemânarea pe care o au oameni care au lucrat într-o secție de terapie intensivă într-un spital mare înainte de pandemie și oameni care n-au avut această șansă, nu din vina lor și care, prin voia destinului, sunt mai puțin pregătiți pentru asta, dar a trebuit să facă același lucru ca și noi.”

Dacă vreți să știți cum arată viața unui medic ATI Covid, o să găsiți aici toate detaliile necesare. De la modul în care se trăiește, în spital, la munca din secție. Dar și la reacțiile pacienților, marcate la unii de ce trăiesc zilnic pe Facebook.

Alte recomandări

Aici e mesajul unui medic către România

Site-ul acesta îl folosesc mereu ca să văd evoluția epidemiei

Și nu uitați că Vorbitorincii vă așteaptă oricând

Pe cine a deranjat transparența lui Voiculescu

Premierul Florin Cîțu a anunțat că, foarte curând, la Ministerul Sănătății se va deplasa propriul său corp de control ca să vadă dacă publicarea unor date despre testare și vaccinare este avizată.

Am avut o discuţie cu şeful Corpului meu de control în această dimineaţă, se autosesizează să vadă dacă a fost respectată toată legislaţia, avizele dacă au fost date şi vom vedea.”

Florin Cîțu

Dar pentru că domnul Cîțu nu terminase să ne lase cu gura căscată a continuat.

„Este vorba despre publicarea unor informaţii care ţin de mai multe instituţii şi atunci trebuia să existe și avizul acelor instituţii”

Florin Cîțu

Răspunsul lui Vlad Voiculescu a fost mai curând candid. Un fel de habar nu am ce vor ăștia. Și a invocat interesul public, sugerând că a deranjat pe cineva.

Ce date a publicat Voiculescu

Acestea sunt rezumate cel mai bine într-un articol din Libertatea

El ne arată diferențe fundamentale între județele țării în privința testării. În unele se testează bine, ca la București sau la Timișoara, în altele în bătaie de joc ca la Giurgiu sau la Vrancea. Diferențele sunt uriașe și inexplicabile. Și nu sunt singurele lucruri pe care statul nu le explică în această pandemie. Și refuză să le explice.

Ce nu (mai) știm

Jurnalista Emilia Șercan a făcut o listă într-o anchetă numită Secretistan și publicată de PressOne.

Din această anchetă, rețin următoarea listă de mai jos

Nici acum, la un an distanță de la debutul epidemiei în România, nu știm câte teste se fac zilnic în fiecare județ.

Nu știm numărul zilnic de decese din fiecare județ, nu știm grupa de vârstă sau sexul celor infectați.

Nu știm nici cine face parte din Grupul de Comunicare Strategică.

Nu știm dacă Ministerului Sănătății sau Institutul Național de Sănătate Publică au un cuvânt de spus în deciziile legate de comunicarea publică a datelor legate de epidemie.

Nu știm de ce comunicarea oficială e dictată de structuri militarizate ale statului.

Nu știm care e rata reală de răspândire a virusului pentru că modul de calcul al acesteia a fost stabilit de rațiuni politice și nu științifice.

Nu știm de ce statul face atât de puține teste – dar știm că românii au scos din buzunarele lor peste 120 de milioane de euro pentru a se testa „la cerere”

Emilia Șercan

Acesta este conflictul. Unde ajungem

Nu trebuie să căutăm mult să vedem cine are dreptate aici. Interesul public spune că este obligatoriu să avem date precise și clare despre cum se lucrează în fiecare județ. Locuitorii au tot dreptul să afle dacă la ei se testează mult sau puțin, dacă rata de infectare este reală sau nu. Pentru că aceste date întăresc sau slăbesc dreptul lor la viață.

Nepublicarea acestor date și ținerea lor la secret este un atac asupra drepturilor lor constituționale.

Invocarea unor avize de cine știe unde, de la servicii, armată sau DSP-uri este o situație care se situează între ticăloșie și prostie. Sau în ambele deodată. Aici nu este niciun secret. Iar încercarea de înăbușire sub acest pretext este cel puțin comică. Nici măcar nu ai cum să duci o astfel de luptă politică. Este o acțiune de Gâgă.

Pe cine a supărat Voiculescu de s-a urnit PNL de așa manieră?

O posibilitate ar fi că scoaterea la lumină a incompetenței dăunează liderilor locali. Pentru că acum populația vede cu ochii ei cine este prost sau bun. Și cu un număr de teste atât de mic, avem mulți proști. Dar asta știam deja. Deci ce-i supără?

Trebuie să facem un pas mai departe. Către bani. Definiția de caz de astăzi, aparent este menită să protejeze resursele statului. Astfel cazurile probabile se testează doar dacă sunt ȘI contact direct. Și dacă au simptome. Pe scurt, statul român nu testează posibili asimptomatici și nu face anchetă epidemiologică.

Dacă omul are o suspiciune, atunci este invitat la privat. Și aș ajungem la cele 120 de milioane de euro amintite în ancheta Secretistan. Ne-testarea de la stat e o afacere bună. Dacă statul se apucă să testeze, unii vor pierde bani. Și asta supără foarte tare.

Și mai e ceva, dar asta plutește ca o boare și deocamdată nimeni se uită la ea. Voiculescu a publicat și centrele de vaccinare. Nici ăsta nu e un secret. Decât dacă se vede că unii sunt mai esențiali ca alții. Și c-au făcut eforturi să ajungă la vaccin mai repede și mai bine ca alții. Poate laolaltă cu membri de familie.

Într-un interviu pentru TVR, vicepremierul Barna spune că sesizarea vine de la o instituție din zona apărării. Vă las să meditați asupra acestei fraze.

Poate nu întâmplător, în acest context, a mai fost auzită peste zi vocea lui Cîțu care spune că se vaccineze cât mai mult, acolo unde se poate, chiar dacă sunt persoane din etapa 3.

Bani și esențiali speciali. Aceasta este miza acestei transparențe care tocmai va fi controlată.

Am mai scris despre asta

Cinci lucruri pe care statul nu ți le spune despre începerea școlii

Astăzi începe școala. Știu că toată lumea își dorește. Nici nu știi cum să cântărești între răul produs de învățatul în fața calculatorului și posibilitatea să existe focare de infectare la școală sau, mai rău, boala să ajungă la tine în casă.

Dar trebuie să spune exact în ce condiții începe această școală ca să știm la ce ne angajăm. Și eu cred că perspectivele sunt proaste din mai multe puncte de vedere.

Cinci lucruri importante

  1. Nu știm cât de mare este epidemia din România. Statul se folosește de propria incapacitate ca să redeschidă școala. Nu testăm suficient, o parte din populație nu mai apelează la sistemele medicale. Nu testăm nici măcar antigen grupuri mai mari de persoane. Autoritățile preferă această variantă ca și cum, dacă nu o vezi, boala nu există.
  2. Condițiile de siguranță din școli nu pot fi respectate. Nu se poate asigura în multe cazuri distanța de un metru. De fapt, oficial, s-a și renunțat la ea când, prin ordinul de ministru, s-a stabilit că metrul este „acolo unde se poate”
  3. Nu știm câți profesori sunt vaccinați și cât de periculos este pentru ei să se întâlnească zilnic cu sute de copii din medii diferite.
  4. Nu este clar cine și cum are dreptul de a face testarea unui copil care prezintă simptome de răceală. Teoretic, o poate face și școala cu acordul părinților. Dacă nu există acord, asta e.
  5. Dar cred că ne este foarte clar că DSP nu are posibilitatea de a face anchetă epidemiologică totală acolo unde vor apărea cazuri.

Aici găsiți mai multe despre formularul de consimțământ

O explicație despre hotărâre

Înțeleg exact presiunea socială și nevoia de a merge la școală. Știu că un stat sau o societate nu pot funcționa la infinit în formula asta. Înțeleg nevoia oamenilor de a trimite la școală, rezistența din ce în ce mai scăzută la prezența copiilor în casă. Și, da, mi-e clar că pot apărea și proteste masive dacă restricțiile mai zăbovesc.

În plus, mi-e clar că boala va fi aici pentru ceva vreme. Și că trebuie să începe, să conviețuim cu ea. Să ne formăm alt tip de reflexe și obiceiuri.

În egală măsură, să fim lucizi și să ne spunem adevărul măcar între noi. În această situație statul a modificat contractul social. Ne-a pasat o parte din responsabilitate și posibilitatea de a merge mai departe.

Mai clar, statul român și-a asumat că este posibil ca unii oameni să moară în urma acestei decizii. Sunt atât de multe variabile pe ținut sub control, încât, cu siguranță se va ajunge și acolo. Niciunul dintre miniștri nu poate spune: „da, vor muri oameni, sperăm să fie cât mai puțini”. Formalismul este o parte din fundamentul statelor care nu pot funcționa în absența lui.

Dar noi trebuie să știm că avem responsabilitatea de a ne păzi și să acționăm ca o comunitate. Și că, dacă nu o facem, în aceste condiții, este posibil ca unii să aibă necazuri.

Așadar, mergeți la școală, vorbiți cu copiii despre ce se întâmplă, învățați-i să aibă grijă de ei și de alții. Și să sperăm că viața noastră va fi asemănătoare cu ceea știam.

Despre responsabilitate am mai scris aici

Mai jos este ultima dezbatere legată de școală la România în Direct

ÎNAINTE SĂ PLECI

Poți primi toate noutățile direct pe email!