coronavirus

Ce trebuie să știi despre al doilea vaccin testat cu succes

Voi încerca să vă răspund la câteva întrebări uzuale legate de anunțul făcut de compania Moderna. Ei spun c-au dezvoltat un vaccin, cu aceeași tehnică ca și Pfizer-BioNTech, dar cu eficiență ceva mai bună. De altfel, o să introduc și o grafică făcută de BBC, care compară cele două vaccinuri.

Despre primul vaccin am scris aici.

Ce rezultate a dat testul în masă?

Spre deosebire de Pfizer, Moderna a făcut testul doar pe 30 de mii de persoane care au fost împărțite în două grupe. Unii au primit vaccinul, iar alții doar o soluție placebo.

Din cei care au participat la test, 95 s-au îmbolnăvit, 11 chiar sever. Din aceștia 95, doar 5 erau în grupul care a primit vaccin. Restul de 90 se aflau în grupul care a primit placebo. Nici unul dintre cei sever bolnavi nu era vaccinat.

Compania s-a declarat încântată de rezultate, de vreme ce așteptările autorităților sunt setate undeva la 50 la sută. Am explicat și data trecută de ce. Aceasta este eficiența vaccinurilor gripale, unde virusurile mutează des.

Ce înseamnă eficiență de 95 la sută?

La finalul testului s-a descoperit o eficiență de 94,5 la sută. Adică 94 la sută dintre participanți au dezvoltat destui anticorpi cât să oprească boala. Cei rămași fie nu au făcut anticorpi, fie nu destui ca să fie feriți de boală.

Nu-mi este clar acum dacă această eficiență a fost măsurată aici înainte sau după rapel. Aceasta va fi o informație importantă pentru parcursul vaccinului.

Are Moderna un vaccin sigur?

Experții spun că vaccinul este sigur în sensul că nu te îmbolnăvește de COVID sau alte boli.Cel puțin asta știm în această fază, dar cum am mai spus, aceste studii se opresc mai târziu în viitor. Rezultatele preliminare ne ajută ca vaccinul să meargă mai repede spre producție.

Dacă întrebați de efecte secundare, acestea includ un pic de febră, dureri de cap și ceva oboseală de scurtă durată. Orice poate fi tratat cu Paracetamol spun cercetătorii.

Cum va fi administrat acest vaccin?

Da, și aici este nevoie de un rapel, la 28 de zile. Cercetătorii spun că aceasta este varianta cea mai sigură în care poate funcționa vaccinul.

La ce temperatută va fi ținut vaccinul Moderna?

Aici este diferența fundamentală față de Pfizer. Vaccinul Moderna are nevoie de o temperatură de -20 de grade. Mai mult, poate sta până la o lună în frigider și chiar jumătate de zi la temperatura camerei. Dacă nu sunt respectate aceste prevederi vaccinul va deveni inactiv.

Deocamdată nu știm la ce soluții va apela Moderna pentru transportul vaccinului. Aici Pfizer pare să fie cu un pas înainte.

Când va fi aprobat vaccinul?

Moderna îl va aduce la autorități pentru aprobare în următoarele săptămâni. Vaccinul a fost auditat de o comisie de experți independeți, dar procedurile vor fi revizuite de autoritățile fiecărui stat.

Ce înseamnă asta pentru public?

Asta înseamnă, spun ei, că vor avea 20 de milioane de doze în America până la finalul anului. Și un miliard anul viitor. Cel mai probabil, În Europa va ajunge în primăvara anului viitor..

Este vaccinul bun pentru bătrâni?

În studiul Moderna sunt prinși și oameni care au peste 64 de ani. Experții de la Moderna nu s-au grăbit însă să vorbească și despre eficiența datelor în aceste cazuri. Ei spun că vaccinul dă semne încurajatoare, dar că trebuie încă să vadă dacă el este la fel eficient și pentru tineri și pentru copii.

A fost testat vaccinul și la copii?

Nu. Moderna va testa și adolescenți, dar de abia în lunile următoare.

Testarea acestui vaccin este finalizată?

Nu. Și este important de știut acest lucru. Testul științific ține până se vor îmbolnăvi mai bine de o sută de persoane dintre cei testați. De abia atunci se vor putea trage concluziile necesare.

Este acest vaccin finanțat de Statele Unite?

Acest vaccin este finanțat și de guvernul american. Aproape un miliard de dolari a primit compania, în mai multe tranșe, de la guvernul american. Asta înseamnă că Statele Unite au prioritate la distribuție.

Ce se întâmplă cu restul încercărilor?

Le așteptăm și pe acelea. Numai blocul occidental are zece variante de vaccin în diverse stadii de testare. Va fi loc pentru toată lumea pe piață. Mai ales că, vedeți, acest vaccin are probleme de logistică. Cel mai rapid anunț este așteptat acum de la AstraZeneca

Gabriel Liiceanu: “O țară nu poate fi condusă la nesfârșit de cei mai proști cetățeni”

Săptămâna aceasta a apărut la Editura Humanitas volumul intitulat Despre Destin și semnat de Andrei Pleșu și Gabriel Liiceanu. Subiectul este evident: modul în care domnii Pleșu și Liiceanu privesc destinul ființei umane. Cartea este și o punere la încercare a ipotezei, diferite, pe care fiecare o susține în legătură cu destinul. Este o carte adresată publicului general, plină de căldură, dar și de memorii ale unui prietenii întinse pe decenii. Iar eu nu am scăpat ocazia de a arunca și o privire asupra destinului în pandemie.

Gabriel Liiceanu mi-a explicat de ce la anumite momente dialogul a fost tensionat și cât contează asta în economia cărții. ”Suntem două personalități apăsate și fiecare ține la punctul său de vedere.” Gabriel Liiceanu spune și de ce au ales o temă atât de sensibil ă într-o perioadă în care lumea e în plină pandemie. ”Cum să nu discuți tocmai acum despre destin și existența lui Dumnezeu? Tema aceasta este mereu actuală.”

Dar e un timp potrivit să vorbim și despre modul în care noi ne purtăm astăzi în societate. O răsturnare a regulilor și a valorilor este în plină desfășurare. Și în mod evident, asta ne afectează pe fiecare. Dar cel mai greu este, spune Gabriel Liiceanu, să îndurăm agresiunea prostiei în România. Și anti-selecția celor care ne conduc. „O țară nu poate fi condusă la nesfârșit prin alegerea celor mai proști dintre cetățenii săi.”

Mihaela Miroiu: „Elevii din România nu sunt deloc pregătiți pentru viața de adult”

Mihaela Miroiu este autoarea și susținătoarea mai multor idei pe care astăzi se susține societatea civilă românească. Fie că este vorba de etică și meritocrație în politică, de stat de drept, lupta împotriva discriminării sau promovarea feminismului în societatea noastră, Mihaela Miroiu poatet fi văzută ca un întemeietor, dar și lider de comunitate. Este autoarea mai multor cărți, a zeci de articole internaționale, dar și profesorul care a îndrumat zeci de generații pe tărâmul democrației. Am întrebat-o întâi cum trece personal de această perioadă.

Mihaela Miroiu lucrează zilnic cu cei mai bine pregătiți elevi din România. Azi, experiența a dus-o în poziția de a fi conducător de doctorate. Mi-a spus că de ani de zile constată lipsa de cunoștințe a studenților săi. „Eu trebuie să le predau etică în politică, dar ei nu știu fundamentele moralei.” Și apoi a tras această concluzie legată de modul în care se face școală în România. „Ce numiți dvs. școală bună? Cea care are rezultate bune la examene? Nu e corect.”

Cât despre pandemie, Mihaela Miroiu spune că nici cum nu se poate compara ce trăim acum cu ce era în perioada pandemiei.

Voi ați sta la aceeași masă cu încă zece persoane?

V-ați uitat un pic la fotografia cu pricina? E o masă obișnuită pentru acum un an. E înăuntru, într-un colț de sală, fără ferestre deschise. Cred că este și un fumător acolo. Oamenii stau strânși într-unul într-altul, distanța din față este de jumătate de metru, iar cei care sunt unul lîngă altul stau literalmente cot în cot.

E vreunul dintre voi care ar mai sta așa azi? Știu zeci de cazuri de persoane care refuză să se întâlnească. Cu puținii prieteni cu care mă mai văd, o fac doar afară și cu distanțare între noi. E, unul, nu am participat la niciun astfel de eveniment pentru că mi-ar fi frică. Ce-am văzut acolo este mediul perfect de transmitere al bolii. 

Domnul Ciolacu s-a aflat la o masă în județul Buzău, la un restaurant. Regulile din Buzău spun că ai voie cu cel mult alți cinci. Și asta e făcut așa ca două familii să se poată întâlni intim dacă vor. Legiuitorul când a făcut asta s-a gândit să nu ne dea afară de tot viață socială. Să putem să ne mai vedem cu unul cu altul. 

La masa domnului Ciolacu se aflau zece persoane. El spune că doar pentru puțin timp. Un martor citat de Digi 24 spune însă că întâlnirea în zece a durat cel puțin o oră și că cei prezenți au încercat să o mascheze prin tragerea draperiilor și închiderea ușilor. Adică, spune acest om, a existat premeditare și înțelegere a faptei. Dar eu am îndoieli.

Domnul Ciolacu zice la rându-i că Guvernul folosește poliția în scop politic. Adică, guvernul ar fi pus poliția să anunțe public amenda tocmai ca să arate că PSD este partidul care nu respectă regulile.

Dar pentru asta nu era nevoie de poliție. Domnul Ciolacu a refuzat să poarte mască în Parlament, a pus doi deputați care refuză să poarte mască drept cap de listă, dar a și pus în partid doi experți în chestiune care susțin măștile. Domnii Rafila și Cercel. Așadar, liderul PSD este în răspăr cu regula nu de sâmbătă, ci de mai multă vreme. 

În același timp el nu este de acord cu organizarea alegerilor pentru că epidemia i se pare periculoasă și cer președintelui Iohannis să se mai gândească. Ba, a inițiat și un proiect de lege care să-i permită amânarea alegerilor. 

Între timp, domnul Ciolacu și-a cerut scuze. Spune c-a fost o greșeală.

Ca să fim drepți până la capăt, acest episod este al doilea la vâful țării în care oficialii nu poartă mască. Domnul Orban s-a ascuns mai bine în biroul său, dar efectele sunt aceleași. Și aici nu e vorba de politică. Lumea receptează ce vede la lideri și consideră că pericolul nu este atât de mare. Apoi nu va mai crede în eficiența amenzilor. Sunt exemple negative care nu ajută în această poveste. 

Dar asta e partea politică și puteți să o judecați cum vreți. Eu am altă mirare astăzi.

Eu mă așteptam ca domnul Ciolacu, care a fost testat de două ori pentru contact cu persoane pozitive, să fi înțeles pericolul. Dar mi e mi se pare că acolo sunt oameni care nu pot evalua situația exact. Dacă rațional ei nu pot percepe ce se întâmplă? Cum s-au raportat la boală când au fost respirație în respirație cu zece oameni. Și nu cumva ei sunt doar exprimarea unei mari părți a României?

Pentru mulți dintre noi a apărut frica de o bună bucată de vreme. Ne ferim unii de alții. Am internalizat boala și pericolele ei. Care  este mecanismul prin care nu ți-e frică de așa ceva? Există zeci de site-uri povestiri, medici care spun că nu trebuie să stai așa la o masă

Eu cred sincer că aceste personaje nu au capacitatea de a evalua corect situația prin care trecem. Și acum mă întreb dacă au capacitatea de a evalua alte situații.

Aici nu e vorba, Orban să vezi ce-ți fac că eu stau cu alții la masă și nu-mi pasă. Aici e pe viață și pe moarte. Cu siguranță nu poți ști ce fac toții oamenii de la acea masă. De asta la fiecare întâlnire trebuie să fii cu băgare de seamă. 

De fapt, aceste fotografii arată nivelul de competență al administrației românești. Nu e vorba doar de faptul că nu ne plac regulile. E vorba că nu putem internaliza pericolul și să ne ferim de el. Al treilea om în stat ar trebui să aibă reflexe care să-i spună, domnule, să stăm un pic la distanță unii de alții.  Sau poate crede că are un ventilator pus deoparte. 

Marcel Bartic: „Cei care nu au reușit să facă școală online nu au ce căuta la catedră.”

L-am invitat la Interviul de Zece pe Marcel Bartic, profu’ cool de pe internet. El a luat cu asalt Facebook-ul acum câțiva ani și și-a câștigat renumele unui om care spune lucrurile verde în față. De asemenea, este omul care a căutat soluții la problemele pe care le-a avut în față și nu a dat bir cu fugiții.

De-a lungul carierei sale a predat de la școala din sat până la școli particulare din București. Acum conduce școala Little London, dar au fost și vremuri când banii din salariu nu-i ajungeau nici de navetă. Așa că știe școala românească pe de rost. De asta are un verdict dur acum în pandemie: „Cine nu poate, nu vrea.”

Și încă ceva, România va merge mai bine când vom învăța că greșeala e firească.

Ca de obicei, aveți și podcast, dar și video. Înregistrarea video e cea completă.

Apelurile nu țin loc de organizare

Am ajuns la cea mai înaltă cifră a epidemiei: 2958 de îmbolnăviri în doar 24 de ore. 82 de morți în același interval de timp. Adică platoul de creștere pe care-l aveam până acum a căpătat și un vârf. Și, foarte posibil, acest număr va crește. Uitați-vă un pic pe evoluție.

Nici nu are de ce să scadă acest număr. Restricțiile au fost insuficiente, prost aplicate, iar multă lume nu le-a respectat. În mod clar, multe lucruri care puteau merge prost au mers foarte prost. Iar vara pare că ne-am petrecut-o ca și cum am sperat că lucrurile vor trece de la sine.

Ieri, când lucriurile s-au complicat major, am avut parte de apeluri. Primul a ieșit Nelu Tătaru. Mesajele sunt din listele făcute de Gândul și Hotnews.

  • Populația, haideți să respectăm regulile.
  • Acum avem 226 de spitale suport COVID cu 1050 de paturi ATI complet utilate.
  • Dacă noi încercăm să vedem capacitatea, personalul trebuie să dea dovadă că trebuie să susțină capacitatea
  • Haideți să încercăm în acest moment de cumpănă să reașezăm respectarea regulilor.
  • Care sunt limitele? Primim și 3000 de pacienți pe zi, dar componenta de prevenție poate face diferența.
  • Avem evenimente sau transport în comun unde nu se respectă regulile. Aici avem acele zone infectante. Haideți să respectăm regulile.
  • Restricțiile reimpuse își vor face efectul în 10-14 zile.
  • Haideți să fim cu toții solidari și să ajungem acolo unde speram să ajungem la începutul lunii iunie.

Apoi a venit și domnul Iohannis

  • Transmit un mesaj special de recunoștință și mulțumire medicilor și personalul medical pentru profesionalism și dedicare
  • Acești oameni extraordinari merită respectul și admirația noastră
  • Avem încredere în medicii noștri
  • Lunile care vor urma nu vor fi deloc ușoare

Da, domnilor, de acord. Dar aici sunt mai multe amendamente. Numărul de ventilatoare nu a crescut semnificativ,, Acum spune ministrul, dar și președintele, numărul ventilatoarelor a ajuns la 1050. Dar conform unui raport SRATI, la o lună două de la începerea epidemiei acestea erau la 987.

Dacă vreți să știți cum a evoluat România ca număr de paturi ATI, dar și ca număr de medici, citiți această analiză a Europa Liberă.

Realitatea arată că guvernul a făcut puțin în această materie. Nu sunt mult mai multe ventilatoare ca astă-primavară. Iar medicii sunt obosiți pentru că nu primesc colegi noi. Domnul Tătaru se plânge că atâția sunt, dar până acum nu am avut niciun program care să sporească numărul lor.

Nu există nicio acțiune care să îndrepte rezidenți, personal de alte specialități pentru ce este nevoie acum. Stimulentele financiare nu au fost plătite decât în parte. Oamenii nu pot fi plătiți în apeluri.

În fapt, deși știam că vine răul, ne-am pregătit așa cum s-a pregătit și școala online. Adică am lăsat pe ultimul moment ce era de făcut. Sau nu am mai făcut deloc. Acest guvern a ținut o anumită stare de echilibru, a cârpit lucrurile pe ici pe colo, dar în niciun caz nu a făcut cât trebuie. Suntem cam în bătaia vântului. Asta însemnând că noi suntem cei care trebuie să ne păzim.

Descentralizarea epidemiei

Orașul Iași este prima localitate mare care anunță că va recurge la măsuri apropoiate celor din perioada de carantină. Restaurantele, cinematografele, teatrele și cazinourile se închid pentru o săptămână. Cele care funcționează la interior. Există câteva reguli care le dau voie celor de la pensiuni și hoteluri să funcționeze. La fel, pot lucra cei care livrează mâncare. Situații similare sunt la Dej și Gherla.

Închiderea vine cu o săptămână înainte de sărbătoarea de Sfânta Parascheva, care poate fi celebrată doar de locuitorii orașului . Rarta de infectare este mai mare de 1,5 la mia de locuitori în ultimele zile.

La ora la care scriu, de măsuri similare se pregătește și Bucureștiul. Acesta are demult o rată de 1,86 la mia de locuitori, dar nu a adoptat încă o politică restrictivă. Aici se vor închide baruri și restaurante, iar evenimentele private vor fi restricționate. Se vor înteți controalele la în zonele publice.

Toate astea se întâmplă din mai multe rațiuni. Prima este că săptămâna trecută s-a înregistrat cel mai mare număr de cazuri de la începere epidemiei. Rata de pozitivare ne dă câteva indicii.

Dar cel mai atenți trebuie să fim la graficul de mai jos, realizat de G4 Media. De fapt, marea presiune în acest moment este pe sistemul sanitar. Mai multe județe din țară nu mai au loc la terapie intensivă. Și, chiar dacă se mai cumpără ventilatoare, nu o să fie destui medici.

Iată și evoluția cazurilor de la ATI. E cel mai înalt nivel de până acum.

Estimarea mea este că situații punctuale de închidere vor mai apărea. Nu numai la București și Iași, dar mai peste tot unde vedeți paturile alea roșii. Statul român nu are destule resurse să se apere de boală care face probleme și-n Europa. Așadar, ne-am întors la același moment în care trebuie să împiedicăm o mai mare presiune pe doctori. Încă nu suntem în situația de a alege cine moare. Dar nu suntem departe.

Nu mai este nicio îndoială că România este în valul 2 al pandemiei coronavirus. Cât de mult se va înălța acest val, nu…

Publicată de Vlad Mixich pe Luni, 5 octombrie 2020

De asta spun că în săptămâniile următoare vom asista la o descentralizare a epidemiei. Punctual, din ce în ce mai multe localități mari vor lua măsuri similare. Autoritățile locale vor repeta modelul de la Iași și de la București. Este principala armă pe care a o au la dispoziție. Măsurile vor fi periodice și vor funcționa alternativ cu perioade de pauze. Și, da, vor fi impulsionați major de autoritățile centrale.

Din rațiuni economice, foarte greu președintele Iohannis va ajunge la reluarea stării de urgență. Oricum și aceasta trebuie întregită politic în Parlament. Așadar, va fi ultima soluție. Deocamdată, epidemia va fi în mâna autorităților locale și a fondurilor pe care le poate pune la dispoziție Guvernul. Dar, cel mai mult, ce se va întâmpla ține de noi. Fiți cu băgare de seamă, purtați masca și evitați aglomerațiile!

Eșecul școlii online e o nouă ticăloșie a statului român

Se înmulțesc relatările care arată că școala online a început poticnit sau prost de-a dreptul în multe dintre cazuri. Mulți părinți relatează chiar că în zona urbană din România lucrurile stau prost și foarte prost.

Iată un exemplu prezentat de Europa FM.

Mai multe școli din Sectorul 4 nu pot face orele online deși sunt în scenariul galben. Asta pentru că nu toate clasele au internet. Iată ce spune învățătoarea Alina Pintilii.

Suntem cu toate varză la școală, nu avem de niciunele. În condițiile în care suntem în Scenariul Galben, iar jumătate din efectivul clasei este la școală, iar cealaltă jumătate acasă, evident că trebuia să predau concomitent și pe calculator. Este imposibil atâta vreme cât n-avem internet în clase. Am făcut cerere la Direcția de învățământ a Primăriei Sector 4.

Alina Pintilii, învățătoare, pentru Europa FM

Iată și o situație de la Cluj, relatată tot de Europa FM.

Mai multe școli din două comune din județul Cluj sunt obligate să înceapă anul școlar exclusiv online, după apariția unor focare de Covid-19 în zonă.

Numai că sute de elevi nu au tablete, iar șansele să le primească până săptămâna viitoare sunt minime. Autoritățile locale spun că așteptau de la guvern tabletele și au aflat abia recent că acestea nu vor sosi în timp util.

Comunele Aghireșu și Cornești sunt singurele din județul Cluj unde școala trebuie să înceapă online.

Școlile au făcut apel la primării, dar primarii ridică din umeri. Ei spun că negociază cu operatori privați și că se face tot posibilul pentru ca acești copii să aibă tablete, dar sunt șanse minime ca acestea să ajungă în timp util.

În unele localități din cele două comune nu există nici măcar semnal pentru a avea internet.

Europa FM

Sigur că te-ai fi așteptat să apară probleme la țară. Dar nu și la oraș. Într-un oraș cum e Bucureștiul, internetul curge pe tine, iar majoritatea copiilor au o tabletă. Aici problemele ar fi trebuit să fie de natura Dan Tudorache de la Sectorul 1.

Primarul Sectorului 1, Daniel Tudorache, a anunțat marți că a finalizat achiziția celor 48.000 de tablete care vor ajunge la elevi și profesori până la începerea școlii. Acesta a declarat că pentru o tabletă, cu abonament la internet pe 2 ani, a plătit circa 1.600 de lei, deci în total circa 76 milioane de lei. Contactat de HotNews.ro, primarul Daniei Tudorache a declarat că nu știe de la cine au fost achiziționate tabletele, deși o sumă uriașă din bugetul Primăriei a fost alocată pentru asta, iar dacă vrem să aflăm trebuie să trimitem o solicitare scrisă. Lucru pe care l-am făcut, dar nu am primit niciun răspuns. Primăria Sectorului 1 nu vrea să spună ce firmă a primit din bani publici 76 milioane lei.

Hotnews

Și, sigur, mai sunt relatările pe care le auzi cu jumătate de gură că unii profesori pur și simplu nu vor să facă orele online. Din rațiuni care țin de posibilitatea de a fi înregistrați și judecați de opinia publică. Bănuiesc. Asta ți-o vor spune părinții, dar nu cred că o să auziți oficial. Dacă vreți să vedeți mai multe, vă las aici discuția pe care am avut-o la Drum cu Prioritate cu Radu Constantinescu.

Rațiunea Zilei, de Cătălin Striblea: Școala online. Guvern, primari și școli își bat joc de copii

Rațiunea Zilei, de Cătălin Striblea: Școala online. Guvern, primari și școli își bat joc de copii

Publicată de Radio Europa FM pe Marţi, 15 septembrie 2020

Explicațiile de care avem nevoie

Așadar ce se întâmplă de-am ajuns în această situație complicată deși am avut enorm de mult timp la dispoziție? O să încerc să vă atrag atenția la câteva lucruri care țin de funcționarea statului român.

În luna martie, odată cu instaurarea stării de urgență, nu puteam să fim pregătiți pentru online. De asta până la Paște nimeni nu le-a cerut profesorilor să facă orele pe calculator. A fost cum și-a dorit fiecare. După Paște a venit un ordin al ministrului care a amenințat cu tăierea salariilor. Atunci au început orele.

Au fost două rezultate. Primul e acela că o treime dintre copii au fost nemulțumiți de modul în care se făceau orele.

Școlile din țară s-au închis din data de 11 martie și, de aproape două luni, elevii au fost nevoiți să lucreze online. Un sondaj făcut de platforma U-Report arată că 28 la sută dintre elevii români nu sunt mulțumiți de cum decurge actul educațional în noile condiții și nu urmează cursurile prin intermediul platformelor virtuale.

Libertatea

Al doilea lucru este că la țară, potrivit unui raport World Vision, 60 la sută dintre copii au pierdut legătura cu școala.

Din aceste două probleme a rezultat că ministerul a pregătit câteva mii de profesori pentru online. Și a făcut un calcul care arăta că în toamnă 250 de mii de copii ar avea nevoie de tablete. Drept urmare a avut șase luni la dispoziție să facă câte ceva.

Guvernul a demarat o procedură de achiziții publice prin ONAC. Și a și deblocat bani pentru 500 de mii de tablete, a anunțat ulterior vicepremierul Turcan

„Am adoptat o ordonanţă de urgenţă care prevede decontarea prin Ministerul Fondurilor Europene a achiziţiei de 500.000 de tablete, achiziţii făcute de către autorităţile publice locale sau de inspectoratele şcolare judeţene. 500.000 de tablete necesare pentru începutul anului şcolar, iar această achiziţie este în valoare de 100 de milioane de euro

Raluca Turcan

Doar că lucrurile nu au mers cum trebuie. Achizițile s-au blocat, astfel încăt cu o săptămână înainte de a începe școala, premierul a dat-o afară pe șefa de la ONAC.

”Eu nu am vrut să umblu la baza de achiziţii, că ieşea imediat scandal. Preşedintele ONAC este preşedintele pe care l-am găsit în funcţie. Trebuie un motiv ca să iei o astfel de decizie. Aici a existat foarte multă, după părerea mea, obtuzitate şi o rigoare excesivă în derularea procedurii, a durat prea mult. O să achiziţionăm, până la urmă, 70-80.000. Dar ne-am gândit la lucrul ăsta”

Ludovic Orban

Așadar de la 500 de mii s-a ajuns la 70- 80 de mii și care nici acelea nu au fost cumpărate. A început doar distribuția unora luate de primării doar cum știu ele.

Pe de altă parte, aflăm azi cu surprindere că, de fapt, în multe școli chiar din capitală nu sunt nici routere și nici internet cu totul. Asta e chiar partea primăriilor. Dacă vorbești cu o primărie sau la o școală, vei afla că de fapt vina este a companiilor de date care nu se mișcă suficient de repede. Iar acolo unde sunt de toate, să nu te mire că un profesor nu vrea să deschidă aparatura.

Sincer, la finalul acestei relatări mă simt ca în bancul cu iadul comunist. Acolo cazanul nu ardea fie pentru că nu era păcură, fie pentru că nu se găseau chibrite. Iar când erau de amândouă, era fochistul beat.

Am auzit o salbă amețitoare de motive pentru care nu se poate face școală online. Toată lumea, din toate pozițiile a găsit câte un vinovat. Or școala online era cel mai simplu de organizat, cel puțin în orașe. Îți trebuiau legături la internet, camere, tablete și bunăvoință. Nici nu vreau să mă gândesc că se puteau lua și lavaliere.

Oricine dintr-o companie privată poate organiza un proces de achiziție de tablete sau de contractare de internet care să ajungă la mii de oameni. Oamenii aceștia ne-au arătat că nu știu nici măcar unii de alții. Nu a existat o coordonare pentru pregătirea unui plan în care școlile să fie închise cu totul. Ceea ce s-ar mai putea întâmpla. Nu s-a știut cine face achizițiile cât de mari sunt acestea și ce eforturi sunt necesare.

Nu există niciun fel de scuză ca acest lucru să nu poată fi realizat de autoritățile române în șase luni. Să faci școală fizică în criză sanitară e greu. Dar să organizezi o posibilă școală online nu poate fi atât de dificil. La câte achiziții tembele s-au făcut în țara asta, acestea nu a reușit. Este realmente devastator să vezi incompetența în cea mai bună desfășurare a ei.

Iar dacă nu ați înțeles cine sunt vinovații vă fac o listă. Ca să le fie și lor foarte clar: premier, ministru al educației, primari, consilieri și directori de școală.

Nu există dubii că s-ar fi putut mai bine. Dar, de fapt, acesta este nivelul statului român. V-ați lămurit acum că nu puteți să faceți treabă cu toate proptelele și pilele pe care le-ați pus în funcții?

Responsabilul cu școala e în campanie electorală. Nu-i problemă, ne ocupăm noi.

Am făcut o scurtă invitație celor care mă urmăresc pe FB să spună în ce stare au găsit lucrurile la școala copiilor lor. Și, evident, că ajung la aceeași concluzie: omul sfințește locul. La unii se poate, la alții nu. Iată mai jos postarea.

Bănuiesc că până la ora asta, toată lumea știe care e situația la școala unde învață copilul. Hai să facem un experiment…

Publicată de Cătălin Striblea pe Duminică, 13 septembrie 2020

Mărturiile celor de aici, dar și ce-am auzit întreaga săptămână la Europa FM, cred că ilustrează foarte clar ceea ceea ce ni se întâmplă. O să încerc să trag câteva mici concluzii care să ne arate cum stă situația

1. Școala începe inegal în România. Directori, comunități și responsabili guvernamentali au interpretat normele legale după pricepere și le-au aplicat după putință. Unele comunități s-au descurcat mai bine altele mai prost.

2. Cred că dacă am aplica modul în care s-au pregătit școlile pe o hartă a inegalității am avea o imagine exactă. Urbanul s-a descurcat mai bine, ruralul mai prost.

3. Administrația locală, care are un cuvânt de spus, a lăsat treburile de izbeliște. În câteva școli sectorul 6 din București s-au pornit renovări tocmai acum. În alte părți, cum e în celebrul caz de la 195, nu a fost loc de nicio mână de var. De fapt această situație, dacă mă întrebați, era, mai curând, sarcina primăriilor.

4. Ministerul a dat măsura puterii sale duminică seara, atunci când doamna ministru a anunțat că secretarul de stat de la preuniversitar este în campanie electorală. Meșteșug mai mare de prostie din partea statului român, mai rar. Iar domnul Orban ne cere să avem încredere.

5. Autoritățile române au fost incapabile să pregătească infrastructura pentru școala online încât ți-e face frică de ce slabe sunt. Eu cred că România este atât de pregătită să mute hârtii încât a uitat să facă și altceva. O mizerie.

6. Risipim bani. Și nu neapărat din vina autorităților. În sectorul 1 se distribuie tablete. Foarte multe au fost cerute de copii care aveau un Iphone în buzunar. Nu lua dacă nu ai nevoie de ele! Trebuie să ne organizăm să ajungă la cei cu adevărat în nevoie.

7. Mulți părinți se plâng că nu știu nimic. Sau că școala nu le-a spus nimic. Aici, vinovăția merge în ambele părți. O dată către școală care ar fi trebuit să facă procesul cât mai transparent. Și a doua oară către părinți care trebuiau să bată la uși cu săptămâni înainte, iar dacă erau ignorați, să se organizeze.

8. Părinții simt nevoia să intre personal în școală să vadă cum arată lucrurile. Nu se poate. Dar școala poate să invite un grup de reprezentanți sau să facă filme și fotografii pentru a le arăta oamenilor cu stă situația.

O concluzie de care avem nevoie

Eu cred că începutul școlii este mult mai greu în România pentru că noi nu avem comunități formate. Cred că ne lipsește exercițiul de a lucra împreună, de a ne asculta și de a găsi soluții. Ne place mai curând critica și să așteptăm să rezolve alții o problemă. Dacă aș fi avut o putere în această situație, aș fi procedat în felul următor. Aș fi comunicat părinților peste vară la ce să se aștepte, ce i s-a cerut școlii și le-aș fi cerut sprijinul. Aș fi făcut grupuri online, aș fi strâns păreri, aș fi încercat să văd ce este mai bine pentru copii, profesori și școală.

Noi avem însă o altă cultură: suntem conduși. Niște cetățeni iau decizii în numele nostru, le pun în aplicare mai bine sau mai prost, iar noi le spunem la final cât sunt de ageamii. După care fiecare își rezolvă problema. Ce să vezi, de data asta nu ne mai putem rezolva individual problemele. Nu mai avem la cine suna ca să facă mai bine un pic pentru copil. Nu mai ai unde să-l muți, să-l dai la meditații sau să-i pui o pilă.

Cred că gândul optimist al acestei situații este că vom fi siliți să lucrăm împreună. Și o să învățăm.

Foto: Octav Ganea, Inquam Photos

Vaccinul AstraZeneca ne arată de ce instituțiile și democrația sunt bune

Încerc să fac un pic de lumină în povestea asta cu vaccinul AstraZeneca pe baza mai multor surse din presa internațională. Cred că e necesar să avem informație corectă și echilibrată, mai ales că de acest vaccin se legau primele noastre speranțe ca boala asta să se termine mai repede.

De ce primele? Pentrucă vaccinul de la Oxford, pregătit de Astra Zeneca este cel mai avansat ca testare și producție. Așadar voi face un Q&A. După care am o concluzie de natură politică.

Ce s-a întâmplat de s-a oprit faza a treia a testării?

Compania AstraZeneca a anunțat c-a oprit voluntar procesul din faza a treia testării vaccinului. Și că acesta este un lucru obișnuit care se întâmplă în toate testările de acest tip. El ar fi fost menit să dea o mai bună extracție a datelor. Mai ales ”să se poate face o reevaluare a datelor privind securitatea vaccinului. ”

Astra Zeneca a dat două comunicate. Primul era neclar și vorbea de evaluare măsurilor de securitate. Al doilea, pe măsură, ce apăreau date neoficiale, a început să se refere la nevoia ca o echipă de experți să evalueze tot ce ține de securitate vaccinului.

Ce știe presa internațională, pe surse, cum se spune?

Potrivit Stat sau NYT, o pacientă din Anglia a făcut o reacție inflamatorie a coloanei vertebrale. Pacienta era sănătoasă înainte de administrarea vaccinului, iar această inflamție a apărut în timp ce se așteaptau rezulatele injectării.

Afecțiunea apărută se numește mielită transversă și inflamează nervii care trec prin coloană sau chiar măduva. Afecțiunea poate duce la limitarea mișcării membrelor.

A provocat vaccinul această afecțiune?

Nu se știe, dar tocmai asta trebuie să studieze echipa de experți independenți. Vaccinul este testat în 62 de localități din Statele Unite, dar nu au mai fost raportate astfel de cazuri. Nici oficial și nici neoficial. Această fază a treia a testării este una extinsă și se face pe zeci de mii de oameni. Vaccinul este testat în Anglia, India, Brazilia, America de Nord, Africa de Sud.

Există alte efecte ale vaccinului?

Da. Un studiu publicat în The Lancet, cea mai importantă revistă de profil medical, după faza întâi, arată că mulți participanți au avut dureri de cap și stări de oboseală minore sau medii care s-au restrâns de la sine. Altfel, rezultatele au arătat că aceștia au produs anticorpi și că organismul se poate apăra împotriva virusului.

Ce reacții a stârnit acest moment?

Unul dintre experții Universității din California, Phyllis Tien a declarat pentru NYT că acesta nu este un lucru neobișnuit. Și că ideea fazelor doi și trei ale testării este să evalueze securitatea vaccinului. ”Eficiența lui o vom afla mult mai târziu. Cred că e o idee bună să oprească testarea. ”

Doctorul Fauci, cel care conduce ce se întâmplă pe subiect în administrația americană, a dat un interviu pentru CBS în care a spus că ”este un incident nefericit, dar nu unul neobișnuit.” El spune că e firesc să se oprească procesul de înrolare în vederea testării, că este un eveniment de securitate important și că AstraZeneca trebuie să investigheze mai departe ce s-a întâmplat.

Ce urmează mai departe?

Până experții independenți se lămuresc ce s-a întâmplat cu acest pacient, vaccinul nu merge mai departe. Nici în testare, nici în producție. Noi așteptăm și ne bazăm pe celelate opt companii care sunt în faza doi și trei.

Contextul politic

Simultan cu această veste am primit un anunț comun al celor nouă companii occidentale din lumea vestică aflate în fazele doi și trei ale testării câte unui vaccin. Acestea au promis publicului că nu vor livra niciun vaccin până când acesta nu este sigur și eficient. Ele au dat asigurări că vor urma calea științei. Acesta este un răspuns pentru administrația Trump care-și dorește apariția unui vaccin înainte de alegeri. Ar fi un mare punct pentru președintele american care a finanțat toate companiile importante, inclulsiv AstraZeneca cu miliarde de dolari.

Ca un punct personal de vedere, aceasta este diferența între sistemul nostru democratic și Rusia. În momentul în care a apărut o problemă mare, cu potențial distructiv și periculos, procesul a fost oprit. Pentru că publicul află și te pedepsește. Și a fost oprit în ciuda intereselor uriașe, a banilor, în ciuda interesului politic. A fost oprit pentru că fudamentul societății noastre este încrederea și făra ea nu putem merge mai departe. E o dovadă că aici, în lumea noastră, niciun regim nu poate trece cu tancul peste interesul public sau peste întrebări legitime. Avem instituții, specialiști și întrebări și chiar dacă nu sunt perfecte, ele lucrează și-n interesul nostru.