coronavirus

Europa se pregătește de o criză majoră. Noi mărim pensiile și protejăm statul la stat

NYT a publicat deunăzi o analiză care arată că un tsunami economic va lovi Europa. Ziariștii americani estimează că vor fi afectate 59 de milioane de locuri de muncă de-a lungul și de-a latul Europei. Asta înseamnă concedieri, șomaj, șomaj tehnic, contracte suspendate, tăieri de salarii sau de ore de muncă. În Uniunea Europeană erau peste 220 de milioane de locuri de muncă în 2015.

Jurnaliștii americani dau deja exemple ca Lufthansa, Renault, BP, care au anunțat tăieri de zeci de mii de locuri de muncă. Din martie până acum, UK a pierdut 760 de mii de locuri de muncă.

Ne pregătim pentru un impact dintre cele mai dure. Și ca să înțelegeți toată povestea trebuie să citiți acest articol

Lucrul care ne ține în viață este faptul că Uniunea europeană a acordat un ajutor uriaș, cel mai mare de planetă, statelor afectate. Calcule făcute de NYT arată că aceste ajutoare țin în viață o treime dintre locurile de muncă europene. Dar priviți un pic mai jos

România tocmai urmează să primească patru miliarde de euro pentru a face plăți care să acopere șomajul tehnic.

Odată ce Consiliul a aprobat aceste propuneri, sprijinul financiar va fi furnizat sub formă de împrumuturi acordate în condiții avantajoase de UE statelor membre. Aceste împrumuturi vor ajuta statele membre să facă față creșterilor bruște ale cheltuielilor publice pentru menținerea locurilor de muncă. Mai exact, împrumuturile respective vor ajuta statele membre să acopere costurile legate direct de finanțarea sistemelor naționale de șomaj tehnic și a altor măsuri similare puse în aplicare ca răspuns la pandemia de coronavirus, în special pentru lucrătorii independenți”

Comunicat CE

România are deja o schemă de plată, iar luni au plecat primii bani către companiile afectate. Asta ar trebui să ne dea un pic de optimism. Dar adevărul este un pic mai complicat.

Trebuie să realizăm că acest tip de ajutoare nu va ține la nesfârșit. îpe măsură ce cererea europeană va scădea, iar locurile de muncă se vor împuțina, criza va veni spre România. Suntem parte dintr-un sistem global și asta ne va atinge destul de dur. Iată un exemplu:

Datele publicate de Eurostat plasează România în topul celor mai afectate state UE de pandemie în ceea ce privește exporturile realizate pe primul semestru al anului curent. Astfel, scăderea exporturilor noastre pe S1 a fost de -18%, adică a treia după cele consemnate de Luxemburg (-29%) și Franța (-21%).

cursdeguvernare.ro

Între timp a apărut și un raport al BNR care, echilibrat totuși, lasă loc unei viziuni sumbre.

Iată la ce trebuie să vă uitați

  • Aportul exporturilor în PIB s-a diminuat de 4 ori
  • Investițiile stagnează și odată cu ele creșterile salariale
  • Datoria publică se mărește progresiv
  • Construcțiile ne țin în viață
  • Piața muncii se deteriorează, șomajul e peste 5 la sută
  • Problema este însă în șomajul tehnic care numără sute de mii
  • Viteza și traiectoria redresării sunt incerte
  • Fondurile europene sunt linia de salvare

Față de alte state europene, România are și câteva particularități care vor atârna greu. Avem cel mai mare deficit, dar cu el plătim pensii și salarii. Salariile din sectorul public s-au dublat în ultimii cinci ani, iar acestea sunt cu 50 la sută mai mari ca la privat. Din motive electorale, guvernul va trebui să dubleze alocațiile și să mărească pensiile cu 40 la sută. Nu este clar câtă vreme vom mai fi creditați de diverse bănci.

Toate acestea duc și la o criză de neîncredere. Nu cred că poate cineva să facă o estimare clară, dar cred că ne va fi greu și foarte greu. Nu mă grăbesc la concluzii. Ce pot să fac este să consum cât mai multe produse și servicii românești în lunile următoare.

În România, COVID-ul s-a aliat cu birocrația. Aparatele de plasmafereză stau degeaba.

Ca urmare a unei presiuni publice constante, dar și a unui consens internațional, autoritățile române au grăbit procesul de recoltare a plasmei convalescente de la foștii bolnavi de COVID.

Am arătat că acest tip de tratament care vine de acum 125 de ani este unul care dă rezultate bune pentru cei aflați în situații grave.

Doar că în România, ca de obicei, acest lucru se întâmplă pe hârtie. Avem metodologie, documente, dar nu avem capacitatea de a face practică. Și am să vă explic asta.  

România  a întârziat procesul de recoltare a plasmei și de fabricare în țară a imunoglobulinei, repetat în ultimii ani. În timp ce Ungaria a făcut zeci de centre de recoltare a plasmei, România a respins orice propunere de privată sau de dezvoltare publică. Mai puțin în această criză când, în mod clar, procedura ar putea salva vieți. 

Astfel, încă din aprilie a apărut o metodologie de colectare a plasmei, care a fost corectată în luna august. Aceasta a fost însoțită de o donație pe care una dintre companiile care concurează pe această piață a făcut-o statului român. E vorba de 18 echipamente. Doar că de aici începe coșmarul: în cele 16 săptămâni de când statul are aparatura, 11 din cele 18 aparate au avut sub o donare pe săptămână. 

Document BPHD

Iată ce spune coordonatorul Besmax Pharma Distribution, Florin Hozoc

În luna mai am avut județe care au făcut peste 14-20 de recoltări/luna. În iunie recoltarile au scăzut la doar jumătate (maxim 10 pe luna). În Iulie recoltarea a continuat să scadă cu încă 30%. În august ne așteptăm să ajungem din nou la nivelul de recoltari din luna mai, deși acum avem de 5 ori mai multe persoane vindecate de COVID-19, care ar putea dona. Principala cauză a colectării scăzute este lipsa oricărei campanii de informare derulată de autorități, precum și metodologia greoaie.

Florin Hozoc

Când vorbim de metodologie greoaie, e puțin zis. E chiar de râs. Așadar să vedem ce-a putut inventat statul român pentru un doritor de a dona plasmă convalescentă. Sunt câteva lucruri care te vor lăsa cu gura căscată. 

În loc ca statul să fie activ pe această piață și să-i caute el pe donatori, se face taman pe dos. Adică lumea e așteptată la centrele de transfuzii, nu se știe când, cu următoarele acte. 

Conform articolului 7, OMS 1421/2020, potențialii donatori de sânge total/plasmă vor fi selectați dintre persoanele care pot dovedi istoricul de infecție cu SARS-CoV-2 și dispariția riscului de transmitere a bolii, după caz, prin combinații ale unor documente precum: bilet de externare / scrisoare medicală în care sunt menționate diagnosticul COVID-19, test RT-PCR pozitiv, test RT-PCR negativ, document eliberat de DSP care atestă perioada de izolare sau încetarea acestei perioade, testare cantitativă de anticorpi neutralizanți anti-SARS-CoV-2 IgG, efectuată voluntar.

Rețineți acest efectuat voluntar. Pentru că da, statul român așteaptă ca tu să-ți faci pe bani tăi analizele de anticorpi, dacă nu ai documentele de mai sus. Adică trebuie să și plătești ca să poți salva o viață. 

Din motive pe care doar România le știe, la noi trebuie să aștepți 45 de zile ca să donezi, nu 28 ca în alte state. De asemenea, testele probelor se fac doar la București, deși se poate și în județe. Am stat de vorbă la Europa FM cu Florin Hozoc despre această situație. 

Între timp, omenirea a mai făcut un pas spre tratamentul acestei boli nenorocite. O companie din Israel, Kamada, a dezvoltat hiperimunoglobulina realizată din plasmă convalescentă. Aceasta este obținută în Israel, într-una din fabricile companiei. Există deja un acord cu o mare companie europeană, Kedrion, pentru începerea studiilor pe pacienți din Europa. Firma românească BPHD reprezintă interesele Kedrion la noi și are acceptul părții israeliene de a produce 3000 de flacoane de hiperimunoglobulină pentru statul român. Aceasta este o donație, adică România nu are de plătit nimic, de la colectare până la fabricare și distribuție în țară. Nimic. Singurul lucru care ar trebui făcut este să se colecteze plasma. Iar asta nu o poate face decât statul. 

Oferta de donație este la Ministerul Sănătății din 24 iunie 2020. L-am contactat pe ministrul Tătaru în legătură cu această situație, dar nu mi-a răspuns. 

Nu e prima dată când scriu despre plasmă în România. În cel mai bun caz am sentimentul că înaintăm prin nămol.

Procesul de colectare a plasmei și fabricare a imunoglobulinei ar fi putut începe din 2011, dar este blocat. Presiunile repetate ale marilor companii, aliate  sau adversare s-au izbit de un zid aici. Și nu e ca și cum statul ar fi construit propriul lui sistem care să rezolve situația. 

Iar situația se vede cel mai bine azi: bolnavii de la ATI pot fi ajutați de aceste tratamente, dar nu le au.

Pandemia nu trece doar cu acțiunea guvernului. Avem și noi rolul nostru

Joi am făcut o ediție specială România în Direct despre cum o să redeschidem școala. O ediție cu mai multe întrebări decât răspunsuri și nenumărate incertitudini. Nu știm ce avem de făcut, cât de sigur sau nesigur este și ce este mai bine pentru copii. Dar și pentru noi. Vă las aici înregistrarea despre care o să vedeți că este dominată de aceste nesiguranțe.

România în Direct, cu Cătălin Striblea: Cum să înceapă școala? Ediție specială cu părinți și profesori

România în Direct, cu Cătălin Striblea: Cum să înceapă școala? Ediție specială cu părinți și profesorihttps://www.europafm.ro/romania-in-direct-cu-catalin-striblea-cum-sa-inceapa-scoala-editie-speciala-cu-parinti-si-profesori/

Publicată de Radio Europa FM pe Joi, 20 august 2020

La un moment dat, mai spre finalul emisiunii, m-a sunat o doamnă învățătoare care mi-a spus că este chiar la școală, la făcut curățenie în clasa în care i-a fost alocată și pe care o va avea patru ani.

Am spus că e frumos și că e firesc să participe la acțiunile astea pentru că e locul în care va sta patru ani. Apoi am primit următorul mesaj de la un domn ascultător.

„Cum să fie firesc, Cătălin, ca profesorul/educatorul să facă curățenie la școală??? Când ne schimbăm mentalitatea asta retrogradă care ne face să credem că la un loc de muncă trebuie să mai faci și alte 7 job-uri pentru care în orice loc normal sunt angajați alți oameni care se pricep la acele lucruri? Bine că trebuie profesorii să facă curat, dar guvernul nu trebuie să aibe responsabilități și doamna de română, cea agramată, să nu fie criticată de nimeni pentru că nu a fost in stare să facă nici măcar un ghid de covid in 6 luni…Ce e cu noi românii?”

I-am răspuns așa. Ce e retrograd în a face curat la locul de muncă? Dvs așteptați ca în birou la dvs să vină femeia de serviciu tot timpul? Dar vasele le spălați la muncă, după ce mâncați? Ce altceva mai așteptați de la femeia de serviciu? Știți că în retrogradele școli japoneze nu există oameni de serviciu? Nu zic să văruiască sau să facă părțile grele ale acestei munci pentru care, firesc, plătim oameni, dar nu e nicio rușine să pui mâna să ajuți în locul în care muncești.

Asta nu e tot însă. Ceva mai dimineață, în Deșteptarea de vară, am spus că, în această situație, trebuie să așteptăm mai puțin de la stat și mai mult de la ce putem face noi. Asta a stârnit câteva mesaje în care eram făcut arșice și-n care treceam de la cel mai prost om din lume, la cel mai incompetent jurnalist în viață. O rușine, cum ar veni.

Și de asta îmi dau seama că reflexul nostru de a cere socoteală și de a aștepta ceva de la stat este foarte mare, greu de învins. Am crescut ca societate cu aceste așteptări. În care statul trebuie să facă. Și are destule restanțe. Doar că acum, specific în această situație, nu cred că abordarea asta ne ajută foarte tare. Epidemia nu trece dacă țipăm la Orban, Anisie, Ciolacu.

Știu că foarte multă lume așteaptă intervenția statului. Sau consideră că statul este deja vinovat. Administrația este slabă, nevolnică și plină de pile, lucruri despre care deja am vorbit. Este într-o întârziere fantastică și a avut destule luni la dispoziție. Doar că asta nu rezolvă cu nimic situația. 

Așadar ce poate face statul?

Întâi de toate poate face reguli clare. 

Apoi poate verifica dacă acestea se aplică. Trebuie să ofere resurse acolo unde este necesar. Și aici mă refer mai curând la guvern și instituțiile naționale. 

Dar eu cred că, mai curând, aici este vorba de ceea ce putem face noi. De modul în care ne implicăm, găsim soluții și colaborăm cu cei care au grijă de copiii noștri. Da, sigur, dăm vina pe stat, dar cum mergem mai departe? Mă ajută azi să țip la Orban sau la Anisie? Sigur. Presiunea este necesară. Statul ne-a trădat din nou. Pot să merg la vot să-i penalizez, că votarea vine repede. Dar nu e de ajuns. Orban, Anisie, Ciolacu nu sunt în clasă cu copilul meu să vadă dacă se aerisește, dacă se respectă culoarele sau au dezinfectant. Aici e vorba de ce poate face o comunitate. 

Iar până când problema ajunge la guvern, cred că primăria e mai aproape. Mi-aș dori zilele astea să-i văd prin școli pe toți consilierii locali și județeni, interesându-se de ceea ce este nevoie. Și pe școli luând legătura cu părinții ca să le explice ce au de făcut.

La fel, văd posibilitatea de a ajuta școala, dacă este permis și unde e nevoie. De la curățenie până la supravegherea unor grupuri de copii care nu au voie să interacționeze când vor începe orele.

Pandemia NU trece numai prin implicarea guvernului. Mai ales a unui guvern cu standarde joase ca în România. Pandemia e între noi și tot noi o rezolvăm. Dacă guvernul nu poate, rezolvăm și cu el după.

Dar până atunci trebuie să respectăm regulile, să ne spălăm pe mâini, să purtăm mască și să verificăm ce s-a întâmplat la școala noastră. Și să punem presiune pentru alocarea resurselor.

Nu există libertate fără responsabilitate. Sau istoria unor imagini mincinoase.

Câteva zile la rând au circulat imagini din Franța sau Italia cu câtă libertate este acolo în materie de restaurante. Sigur că, luate din context, imaginile respective au o noimă. Și ele arată diverse încălcări ale legislației sau reguli mai laxe în privința pandemiei. Ele circulă, lumea le ia în seamă și crede că are o porțiune de adevăr. Cum vi se par astea de mai jos?

Une foule immense à Nice pour voir le Dj The Avener et des gestes "barrière" très peu respectés

Une foule immense samedi soir à Nice pour voir le Dj The Avener et des gestes "barrière" très peu respectés. Près de 5000 personnes ont assisté à un concert sous la colline du chateau. Notre article => https://france3-regions.francetvinfo.fr/provence-alpes-cote-d-azur/alpes-maritimes/nice/nice-the-avener-au-chateau-ce-samedi-soirees-quartiers-dj-aux-balcons-ete-se-deconfine-1843344.html

Publicată de France 3 Côte d'Azur pe Duminică, 12 iulie 2020

Mă rog, astea-s mai vechi, dar sunt unele și mai noi. Doar că, pe repede înainte, nu mai vezi nici data și nici poveștile care le urmează. Nu le mai vezi consecințele.

Getty Images pentru Washington Post

După ce-au văzut treburile astea, oamenii din Franța au ajuns și la câteva concluzii. La finalul lunii iulie, mai mulți angajați ai unor astfel de restaurante s-au îmbolnăvit. De la finalul lui iulie, 20 de angajați din 30 ai unui club de lux din zonă s-au îmbolnăvit În ultimele cinci zile din iulie, 64 de oameni din regiune afost raportați cu boala. Mulți dintre ei lucrau în localurile pe care le-ați văzut și pe la noi.

Last week, two of the French Riviera resort’s hot spots — Indie Beach House on Ramatuelle’s Pampelonne Beach, and Pablo, a trendy bistro on Saint-Tropez’s Place des Lices, both owned by the same company — were shut down when four staff members reportedly tested positive for the coronavirus. Since then, authorities have reported that 20 of Pablo’s 30 employees and one of Indie Beach’s have been infected with the virus that causes the disease covid-19.

Another eatery, Noto, which describes itself as a “festive Italian restaurant” on the Place des Lices, was shuttered Monday for two weeks after six employees tested positive. And the regional health agency recorded 64 cases on the peninsula between July 25 and Aug. 1.

Washington Post

După asta, autoritățile au început să se miște destul de repede. Unele localuri au fost închise, la altele s-au aplicat amenzi, iar, treptat, măștile au devenit obligatorii. Iar situația era cam cea de jos.

Și, da lucrurile au fost ca la noi. Unii patroni au făcut tot ce le-a stat în putință să țină lucrurile în frâu. Doar că la cluburi o iau foarte ușor razna. Alții nu s-au supus de la început. Sunt cluburi care au angajat oameni care să stea de șase când vine Poliția. La fel, o parte dintre vizitatori s-au dovedit teribiliști sau nepăsători. Au fost nenumărate cazuri de turiști care au suflat fumul de țigară spre alții sau i-au îmbrățișat.

Azi, Franța are 3000 de cazuri pe zi și se pregătește, probabil de un nou val. Asta pune la încercare resursele noastre europene, statul și însăși societatea. Iar consecințele vor fi grele chiar și pentru noi.

Worldometers

Iar în Italia, de azi, se închid discoteci, iar masca devine obligatorie și-n aer liber.

Dar foarte important este ca, de câte ori vedeți o astfel de imagine să aveți un semn de îndoială. Nu nu e de bine. Și nicăieri nu e mai multă libertate. Cel puțin, nu una fără responsabilitate.

Singurul blockbuster al domnului Cristi Puiu

Mie îmi place filmul Sieranevada al lui Cristi Puiu. Îl găsesc chiar fascinant și m-am uitat nemișcat la el, fără a pierde o frază. Mi se pare spectaculos că poți să construiești o poveste, fără să se întâmple nimic dramatic. E o demonstrație că mintea merge dincolo de extraordinar și că poate vedea artă în gesturile și întâmplările noastre mici. Dacă știi să le povestești cu talent.

Și nu e singurul film al lui Cristi Puiu care mi-a plăcut. M-am uitat un pic la filmografia lui și mi-am dat seama că le-am văzut pe toate. Ba, într-o seară am văzut și un interviu al său la Eugenia Vodă și mi-a plăcut mintea labirintică a omului. Și talentul de povestitor.

Bag seama, acum, în timp ce scriu că aș putea fi catalogat un fan al său. Mai precis, al artei sale, căci realizez că nu știu mai nimic despre el, în rest. Acum, c-a vorbit la TIFF, îmi dau seama și mai mult de asta, căci, în 24 de ore, a apărut o listă de fapte care mai de care mai chestionabile, zice lumea. Și care ar fi trebuit să arate că discursul său nu este o întâmplare. Posibil, nu știu, nu am de gând să-i analizez viața.

Dar, deși filmele sale îmi plac, nu-mi place ce-a spus la TIFF. Sigur că are un drept de exprimare, dar la fel și purtătorii de mască au unul. Și au dreptul de a fi protejați la rându-le, nu demolați. Cristi Puiu vorbește de la înălțimea unui intelectual de frunte al acestei nații și încearcă să argumenteze refuzul de a urma o regulă care-l protejează și pe el și pe alții. Ce face domnul Puiu nu este o greșeală. Este o punere la încercare deliberată și cu un fundament ideologic slab al unei legi menite să scape niște oameni de la moarte.

Avanpremiera Malmkrog by Cristi Puiu la TIFF

Avem primele imagini de la avanpremiera românească a filmului Malmkrog by Cristi Puiu la TIFF, în această seară. Regizorul Cristi Puiu a luat cuvântul înainte de a începe vizionarea alături de public. #MalmkrogByCristiPuiu #AvanpremieraRomania #TIFF

Publicată de Malmkrog by Cristi Puiu pe Vineri, 7 august 2020

„Filmul a ieșit în Franța, în cinematografe, fără distanțări sociale și fără mască. Eu nu particip la această poveste. La Cluj se poartă mască în aer liber de azi. Ei bine, ăsta e un film de 200 de minute. Să stai cu masca pe față 200 de minute este inuman, iar dacă nu mai suportați, vă rog să plecați”

Cristi Puiu

Întâi de toate că nu e nimic inuman în a purta o mască. O fac mulți oameni care profesează în condiții toxice sau aseptice. O fac și bicicliștii și pompierii și mulți alții când e nevoie. O fac pentru că salvează vieți. Pe a lor sau a altora. Unde are dreptate, este în fraza în care îi invită să se ridice, dacă nu le place. Într-adevăr, nu există nicio obligație socială sau legală să vezi un film cu masca la gură. Este corect să pleci dacă nu mai poți respecta regula. Minimizarea prin comparație e problema aici. Pentru că trebuie să vezi datele cu care faci comparație între Franța și România.

„Și încă o chestie, pe care am spus-o deja de câteva ori. Dacă dumneavoastră sunteți aici și vă uitați la un film azi, este pentru că au existat niște oameni indisciplinați în România, în Decembrie ’89, și care au zis NU dictaturii. Înțelegeți?

Cristi Puiu

Perfect de acord. Așa este. Dar care dictatură? Domnul Puiu încalcă regula, nici măcar nu e amendat și ridică și semne de întrebare asupra ei în libertate deplină. Încercați chestiunea asta în Iran, ca să numesc o țară a cărei cineaști sunt extraordinari, ca și ai noștri, dar o fac în condiții pe care nici nu ni le imaginăm.

Puterea instalată ar face bine să discute cu oamenii, să intre în dialog, nu să ne trateze ca pe niște vite. Da, există această problemă, există o epidemie există un virus, dar tonul autorităților statului este inacceptabil.

Cristi Puiu

Nimic de comentat. E apăsat, dar asta spunem și noi de câteva ori pe zi.

Mi se pare extraordinar de mișto că la Cluj oamenii sunt disciplinați și atenți la toate detaliile astea, dar cred că absolut orice abuz trebuie amendat. Și dacă n-o faceți dumneavoastră, prin vot, de data asta, atunci n-o face nimeni. Dacă n-o facem noi, n-o face nimeni.

Cristi Puiu

Abuz? Ne despărțim. Abuz este momentul în care cineva nu ar purta mască lângă mine, deși amândoi avem nevoie de asta. Nu e niciun abuz în această reglementare. Masca nu-ți fură gândurile, libertatea, mai mult ca un fular. Poți să alegi să nu intri în zone aglomerate sau în spații comune închise. Cu sancțiunea prin vot sunt profund de acord. Da, e utilă de fiecare dată.

„Și știu că oamenii sunt speriați și respect și distanțarea socială și port masca atunci când intru în absolut orice spațiu închis. Dar, dacă mâine o să vă ceară dumneavoastră să mergeți în mâini, credeți-mă, o să mergeți în mâini. Pe Eroilor.”

Cristi Puiu

Da, sunt speriat. Dar nu de stat. Sunt speriat de boală și de efectele ei. Eu nu port mască din cauză c-aș putea fi amendat. Ci pentru că din lecturile și experiențele mele mi-am dat seama c-ar putea fi utilă. O barieră mică, fragilă, dar existentă. O speranță.

Și, nu, nimeni nu o să mă pună să merg în mâini la Eroilor, pentru că am pretenția că gândesc și că am liber arbitru. Și, da, am atâta minte, putere și răbdare, încât am văzut Sieranevada și mi-a plăcut. La fel și Aurora. Și am stat să înțeleg, chit c-au fost 200 de minute.

De asta este straniu ce s-a întâmplat. Pentru că domnul Puiu s-a adresat cu aceste argumente unui public care are o capacitate de sinteză, analiză și răbdare peste media obișnuită. Sau cel puțin așa ne-am închipuit.

Da, discursul are nuanțe, rezerve și invitații la intrarea în legalitate. Dar acesta nu este un film. De aici lumea o să-și ia fix ce-o să-i placă. Iar marele regizor, tocmai a schimbat publicul. Nu s-a mai adresat unuia care acceptă și înțelege un film de 200 de minute, ci unei țări întregi.

Și, cred, că, astfel, Cristi Puiu a lansat singurul său blockbuster, cea mai de succes producție pe care a făcut-o vreodată. Într-un discurs de trei minute, chiar înaintea celui mai nou film, discurs care a găsit ecou la un public mare. Această producție ar umple săli, fără îndoială, dar nu numai de cinematograf.

P.S. Da, o să văd Malmkrog. Nu înseamnă că dacă eu cred altfel decât Cristi Puiu nu o să-i mai urmăresc arta. Vedem lumea diferit, dar construim punți, nu le dăm foc.

Scenariile pentru începutul școlii. Și răspunsuri la întrebări pe care le are fiecare părinte

Președintele Iohannis a chemat miercuri mai mulți membri ai Guvernului ca să discute modul în care va începe școala. Sunt analizate mai multe scenarii și apoi se va lua o decizie, care nu va fi unitară.

Președintele a ținut neapărat să fie el cel care face anunțul, așa că nu o să auziți multe comentarii înainte de declarațiile sale. Trebuie să ne așteptăm la câteva variante de lucru.

Un lucru este sigur. Școala nu va funcționa unitar. Autoritățile locale vor lua decizii în funcție de specificul zonei. Deciziile vor merge de la prezență fizică la cursuri mixte.

Surse guvernamentale

Apoi vom avea de a face cu trei scenarii de lucru. În unele situații chiar patru.

  • Scenariul 1 prevede prezență fizică la școală, unde este posibil. Acest scenariu se va aplica în special la țară și-n comunitățile mici, cu răspândire scăzută a virusului.
  • Scenariul 2 prevede prezență fizică, dar cu împrțirea elevilor. Astfel, toate școlile evaluează spațiile pe care le au la dispoziție. Copiii, chiar din aceeași clasă, ar putea fi împărțiți în săli diferite, de la laboratoare la săli de sport, astfel încât să aibă spațiu la dispoziție. E posibil să fie și mai multe ture.
  • Dacă acest scenariu nu se poate aplica tuturor, vor fi în primul rând vizați copiii din clasele zero și întâia, apoi a opta și a douăsprezecea. Există o propunere cu plata suplimentară a învățătorilor, ca să poată rupe în două clasele mici .
  • Scenariul 3 prevede ca elevii să se împartă în două, dar acasă și la școală. Astfel unii vor face lecții fizice, alții online, apoi la două săptămâni vor schimba
  • Scenariul 4 înseamnă doar lecții online

Toate aceste decizii vor fi luate de autoritățile locale și-n funcție de răspândirea epidemiei. Până la 12 septembrie, școlile vor fi pregătite logistic. Sperăm.

Altfel, v-am pregătit câteva răspunsuri la întrebări pe care toți părinții le au. La acestea a răspuns DSP-ul american, care acolo se numește Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor

Ce pot face comunitățile la redeschiderea școlii?

Toată lumea trebuie să fie implicată și să ia hotărâri în cunoștință. Se așteaptă ca părinții, profesorii, primarii, și autoritățile sanitare să colaboreze. Adică trebuie să ne interesăm înainte de școală ce se va întâmpla. Poate avem ceva de spus.

Ce sunt cohortele și cum ne ajută?

O cohortă este un grup de copii și profesori care stau într-o bulă și au contact limitat cu cei din afara ei. Adică împărțim copiii și profesorii în cercuri a căror interacțiune este limitată, acolo unde se poate face. Și încercăm să evităm intersectările. Acestea nu au o regulă anume, dar în fiecare școală putem stabili una.

De exemplu, să avem un grup de copiii care să vină o săptămână la școală și apoi să stea acasă. Sau să vină două zile, apoi să ia pauză, se curăță școala, iar în ultimele două zile să vină alți copii la școală. E ușor de realizat la clasele mici, mai greu la cele mari. Aici poți să rotești doar profesorii la un singur grup de copii.

  • Au avantajul că reduc interacțiunea.
  • Dacă apare un caz știm exact care este grupul de contact.
  • În cazul îmbolnăvirii intră în carantină doar cohorta, nu toată școala.

Funcționează orarul alternativ?

E de presupus că da, de vreme ce copiii vin limitat la școală și se întâlnesc doar cu același grup. Dar nu știm în ce manieră acest orar alternativ trebuie combinat cu alte măsuri cum ar fi distanțarea, portul măștilor, testarea grupului, șamd. E de presupus că trebuie să le facem pe toate pentru a fi în siguranță.

Ce ar trebui să facă cei din școală ca să reducă răspândirea virusului?

  • Să se spele pe mâini.
  • Să nu se atingă unii de alții nici cu un deget.
  • Să curețe mereu toate suprafețele, de la clanțe la bănci.
  • Să aibă mască.
  • Să folosească limitat obiecte în comun.

Dacă stăm la doi metri unii de alții e sigur?

Nu știm clar, dar ar trebui să ajute. În orice caz, îndepărtarea de o persoană face mai puțin posibil ca picăturile de salivă și aerosolii să ajungă la tine. Nu e sigur că e vorba de doi metri, mai mult sau mai puțin, dar distanțarea ajută. La fel aerisirea și limitarea contactului.

Și pentru că e greu să punem toate băncile la distanța aceasta, atunci ar trebui să punem diverse separatoare la fiecare pupitru.

Cum au procedat alte țări?

Au deschis școlile pe rând, au impus distanțare fizică, dar toate au avut proceduri diferite. De exemplu, Danemarca a fixat date de întoarcere diferite și i-a chemat întâi pe copiii mici la școală pentru că ei nu pot face online. Germania, în schimb, i-a chemat pe cei mai mari, dar doar câte zece în clasă.

Este posibil ca școala să mărească răspândirea?

Studiile spun că în mică măsură. Dar mărirea răspândirii este posibilă în zonele care au rate deja mari. Asta o arată cel puțin un studiu.

Ce se întâmplă cu copiii supuși riscului sau din familii cu risc?

CDC-ul spune că aici comunitatea trebuie să găsească soluții ca acești copii să primească lecții de unii singuri.

Ar trebui testați toți cei care intră în școală?

Nu. O dată pentru că nimeni nu are resurse să facă asta. Doi, pentru că e de ajuns ca un copil să fie la începutul perioadei de incubație și atunci testul este irelevant.

AIci aveți răspunsurile pe larg, dar și pe cele la alte întrebări importante.

Photo by Pixabay from Pexels

Pentru copiii de la țară, școala online e un dezastru

Zilele astea avem o întreagă dezbatere despre cum va începe școala la toamnă. Sunt mai multe scenarii. De la prezență fizică, la una combinată cu activitate online. Sau școală făcută cu totul pe calculator. O idee care se conturează destul de clar este aceea că autoritățile locale vor decide după cum arată situația epidemiei la ei.

Pentru prima dată, însă, putem măsura științific și ce efecte are lipsa școlii în zonele sărace din România. Organizația neguvernamentală World Vision a măsurat în județele în care are programe, ce se-a întâmplat cu copiii de la țară. Și are un studiu făcut în județele Cluj, Dolj, Ialomița, Vaslui, Iași, Vâlcea – 139 de comune cu 313 sate cu rezultatele școlii în plină pandemie. Trei sunt direcțiile pe care le-a urmărit studiul World Vision: bunăstarea materială, cea emoțională și accesul la educație. Adevărul este că niciunul dintre aceste aspecte nu arată sănătos.

Ceea ce e foarte clar este că părinții au resimțit din plin criza economică. Mai bine de jumătate dintre ei nu au mai lucrat. Unul din cinci a avut probleme financiare importante. Aproape jumătate dintre ei nu au reușit să asigure traiul zilnic la același nivel. Doar 40 la sută au reușit să cumpere toate alimentele, medicamentele sau rechizitele necesare.

De asta nu e mare mirare că doar 60 la sută dintre copii au ajuns la ore. 30 la sută doar au trimisele temele la școală. Doar 44 la sută dintre copii au propria lor tabletă sau telefon pe care să facă orele respective. Și doar jumătate dintre profesori au capacitatea de a organiza aceste ore.

În fine, dacă ar fi să se facă școală de la toamnă, directorii resping ideea că școala s-ar mai putea face online. De fapt, un sfert dintre școli nici nu au conexiune la internet. Iar 9 din 10 nu au mijloace electronice să facă școală online.

Mai pe șleau, cu cât ești mai sărac, cu atât această criză este mai mare. Și cu cât trăiești mai la țară, cu atât nu mai apuci școală. De fapt, această criză îi scoate pe copiii de la țară din circuitul social.

World Vision a pus la punct un sistem care înseamnă donații cu mii de pachete cu alimente pentru acești copii. Sau cu plata meditațiilor și cu asistență psihologică. Acum e nevoie și de ceva mai mult. Poți aduce și tu o contribuție la 8864 cu textul SPERANȚĂ.

Astea-s datele, asta se poate face. Iar dacă nu înțelegem că trebuie să ne mișcăm repede pentru a reduce decalajele, o să avem o clasă nouă de defavorizați.

Ce-ai alege? Vaccinul occidental, cel din China sau pe cel rusesc?

Barometrul Europa FM, care a apărut vineri, arată că suntem mai curând pesimiști în privința evoluției bolii în România. Sondajul realizat de IMAS ne spune că doar 45 la sută dintre români cred că un vaccin ar putea apărea în următorul an. Și mai puțini cred în posibilitatea unui tratament.

Barometrul Europa FM, realizat de IMAS

Nu cred că trebuie foarte multe explicații sociologice pentru a ne explica aceste rezultate. Orice om echilibrat își dă seama că apariția unui vaccin este o chestiune care ia foarte mult timp. Și că rezultatele trebuie testate îndelung ca totul să fie sigur.

Ce știm clar este că acum avem o cursă mondială cu peste 100 de competitori, așa cum spune National Geographic. Tipurile de vaccin pregătite sunt diferite, metodele de cercetare nu sunt identice, iar rezultatele sunt așteptate în timp. E o cursă care va da câțiva câștigători și-n care sunt implicate multe minți luminate. Și bani pe măsură. De la fonduri publice până la investiții private.

De asemenea, lupta se dă pe diverse coordonate geografice. Companii occidentale concurează cu cele chineze, dar și cu jucătorul necunoscut care este Rusia. Americanii au un program care se numește Warp Speed și care aruncă cei mai mulți bani, probabil, în timp ce China caută o companie de tip campion, cum este Huawei în telefonie. Rusia este un spațiu obscur și cu multe semne de întrebare. Cum arată lucrurile, așa cum le descrie National Geographic?

  • Un vaccin apare pe piață în 10-15 ani. Cea mai scurtă apariție a fost de patru ani, la oreion.
  • Vaccinul este testat întâi pe un grup de oameni sănătoși.
  • Grupul doi este alcătuit din oameni susceptibil să ia boala.
  • Un al treilea grup include mii de persoane de diferite rase, condiții sociale și stări de sănătate.
  • Multe vaccinuri rămân într-o fază de testare, chiar și după lansare .

Cum depășim în aceste zile această problemă a timpului lung? Metoda folosită este ca toate fazele să se facă simultan. Adică nu mai așteptăm ani, ci luni. Teoretic. După care fiecare companie va trece la faza de producție. Doar că și aici poate dura ani să faci miliarde de doze.

National Geographic a făcut și un top al celor care se află în frunte.

Moderna Therapeutics

  • O companie americană care lucrează cu Institutul American de Sănătate.
  • A ajuns pe data de 27 iulie la faza a treia a testării.
  • Folosește material genetic din virus, introdus în celule ca să producă anticorpi.
  • Începând de anul viitor ar putea face 500 de milioane de doze.

Pfizer și BioNTech

  • O companie americană și una germană. Lucrează pe cercetările de vaccin anti-cancer ale BioNTech.
  • Finanțată de guvernul american.
  • A început faza doi combinată cu faza trei.
  • Poate furniza 1,5 miliarde de doze în 2021

Universitatea Oxford și AstraZeneca

  • Folosește un virus slăbit. Răspunsul de până acum a fost foarte bun.
  • A început faza trei de testare a vaccinului.
  • Poate produce un miliard de doze anul viitor.

Și de aici prieteni, încep marile necunoscute pentru fiecare dintre noi.

Jucătorii Chinezi

  • Sinovac este o companie chineză care lucrează pentru un producător brazilian. Spun c-au trecut deja la faza trei a unui vaccin inactiv. Primele date arată rezultate bune pe maimuțe.
  • Sinopharm este compania de stat chineză. Și ea folosește un vaccin inactiv și a trecut la faza trei. Testările se fac în Arabia Saudită, țară în care locuiesc peste 100 de naționalități, pe 15 mii de persoane.
  • CanSino Biologics o altă companie ale cărei rezultate au fost salutate de The Lancet. Sunt la faza doi și au aprobare limitată să folosească vaccinul pe membri ai armatei chineze.

Rusia

Aici. sunt atât de multe probleme încât trebuie să ne înarmăm cu toate semnele de întrebare. Institutul rusesc din domeniu, Gamaleya, ar fi terminat deja toate fazele de testare și pe data de 10 august este așteptată aprobarea vaccinului. Această informație este dată de NYT în urmă cu câteva zile.

Doar că nimeni nu știe clar cum au făcut rușii acest vaccin, ce tehnologie au folosit și cum l-au testat. Întrebare de pe buzele tuturor este dacă nu cumva Rusia pune pe primul loc prestigiul național și nu știința. Președintele structurii financiare care controlează institutul, Kirill Dimitriev, spune foarte clar că:

Ministerul Sănătății din Rusia face toate demersurile necesare ca vaccinul să fie făcut și urmează toate procedurile. Nu folosim nicio scurtătură.

NYT.

După care a făcut o referire la cursa spațială din 1957.

Așa cum Sputnik a fost realizat de talentul cercetătorilor ruși, la fel și vaccinul este opera minților lor extraordinare.

NYT

Povestea asta din Rusia a stârnit mirare la vârful statului american. Anthony Fauci, cel desemnat de Trump să se ocupe de criza americană, a lansat chiar un avertisment. Mai ales că Rusia a anunțat că după jumătatea lunii august, medicii locali vor fi invitați să se vaccineze.

Sper că Rusia și China nu vor administra vaccinul nimănui înainte de a se face testările necesare. A pretinde că ai un vaccin înainte de a testa pe cineva este un lucru problematic, cel puțin.

Indiana Express

Dacă citești printre rânduri pare că Fauci se îndoiește de existența unei testări reale. Evident că există și o competiție comercială, dar mirarea vine din faptul că, atât China, cât și Rusia au un istoric de nepăsare la viețile oamenilor. Iar dezvoltarea crizelor sanitare din cele două state arată clar acest lucru. În plus credibilitatea Chinei este la pământ după ce au ascuns luni de zile existența virusului.

Temerile oamenilor cumpătați nu se termină, însă aici. NYT a ridicat semne de întrebare și asupra companiilor americane

Andrei Floroiu și premiile de la Bursă

De Andrei Floroiu (foto) bănuiesc că nu ați auzit până astăzi. El este CEO-ul unei companii din California care se numește Vaxart. Domnul Floroiu a devenit săptămâna trecută subiectul unui articol din New York Times. Asta după ce compania pe care o conduce a anunțat c-a primit aprobarea guvernului american să intre în programul Warp Speed. Adică arată niște rezultate promițătoare, într-o prima fază a unui vaccin. Drept urmare, acțiunile Vaxart au crescut cu 456%, iar cele pe care le deține domnul Floroiu au crescut de la 4,3 milioane la 28 de milioane de dolari.

NYT

Realitatea e mai complexă, spune, însă, NYT. Potrivit unui oficial american, Vaxart nu a intrat în program, ci într-un studiu de probă, laolaltă cu alte companii americane, care pot testa un prim produs pe maimuțe. Iar compania nu este încă, oficial, aprobată ca să fie finanțată pentru a dezvolta un vaccin. Oficialii americani anunță că vor face o investigație privind anunțul Vaxart, iar asta se va extinde și pe piața bursieră americană.

Mai pe șleau, NYT ridică următorul semn de întrebare: nu cumva sunt companii care anunță rezultate promițătoare doar ca să impulsioneze acțiunile la bursă?

Astfel, fondul de investiții care susține Vaxart a plecat cu două sute de milioane de dolari din afacerea asta. În realitate, însă, nu mai puțin de 11 companii au dat bani unor directori, acționari și finanțatori după creșterile de la bursă. În total un miliard de dolari s-au plătit în ultimile luni. Așadar, sunt reale rezultate bune pe calea vaccinurilor, se întreabă NYT.

Vă mai amintiți de Moderna, de la care am început acest articol? Din ianuarie până acum, valoarea acțiunilor a crescut la 30 de miliarde de dolari. Iar diverși acționari și oficiali au încasat deja 248 de milioane de dolari. Unele vânzări nu au fost semnalate în avans, așa cum prevede legea.

În cursa asta disperată, câștigurile sunt mari, iar răbdarea este minimă. Și disperarea pe măsură. Așadar, ca indivizi, știind măcar aceste lucruri, ce veți alege: un vaccin occidental, unul din China sau pe cel din Rusia?

Întregul articol din NYT este aici

Niciun fel de vot nu merită dacă moare cineva

Guvernul are pe masă o serie de noi măsuri care să pună capăt sporirii zilnice a cazurilor de COVID. Deocamdată ele sunt la stadiul de propuneri, dar pot fi adoptate la următoarea ședință de guvern. Iată cum arată:

  • Măști obligatorii și-n spațiile publice deschise, în anumite intervale orare, dar doar acolo unde decid autoritățile locale.
  • Fără alcool și alte băuturi la terase după ora 23. Se intră doar în limita locurilor de pe scaune. Fără dans.
  • Pe plajă, singurele șezlonguri care au voie la mai puțin de doi metri sunt cele ale familiei, asta însemnând părinți și copii.

Așadar, după o paralizie care ține de aproape trei săptămâni, dar și după ce-am ajuns într-o situație critică cu numărul cazurilor la terapie intensivă, cineva a hotărât că trebuie făcut ceva. Că nu se mai poate. Că vor muri prea mulți oameni ca să mai așteptăm.

Se dovedește că marele păcat al acestei crize este că vine înainte de alegeri și, potrivit obiceiului autohton, trebuie să faci câte ceva să mulțumești pe toată lumea. Doar că acum e imposibil, iar virusul este prost și nu știe de politică. El se simte cel mai bine acolo unde prinde mulțimi. Iar dacă aveți dubii asupra existenței sau inexistenței sau asupra testelor, urmăriți un singur indicator: cifrele de terapie intensivă. Nimeni nu te pune pe ventilator dacă nu e nevoie.

Nici aceste măsuri nu sunt cele mai potrivite. Ca de obicei, guvernul a lăsat găuri în sistem de care se poate profita. ”Prea puțin și prea târziu” spune profesorul de sănătate publică Răzvan Cherecheș. ”De ce să închizi terasele la 23? Virusul nu știe ora. Important este ca la masă să fie numărul corect de persoane.” Vă las mai jos interviul

Situația de mai sus a fost permisă de guvern dintr-un singur considerent. Avem nevoie de toate voturile pe care le putem găsi înainte de alegeri. PNL a fost supus la două tipuri de presiuni. O dată, cele ale opoziției care i-a taxat toate erorile. Și au fost enorm de multe. Și a doua oară, a unei părți din populație care și-a dorit libertate ca înainte de pandemie, dar și libertate economică totală. Nu în ultimul rând și-a însușit ideea că trebuie să le vorbească frumos oamenilor, nu să-i judece. Remarcați ieșirea din scenă a președintelui, care nu poate să fie mai mult decât un profesor sever.

Politicieni versați, cei din PNL au simțit valul de nemulțumire și au lăsat garda jos, asumând riscul că vom ajunge până aici. Doar că acum văd că nu au resurse, știința și oamenii care să răspundă crizei.

Și trebuie să încep să prioritizeze din nou. Ce să alegi? Mai multe vieți sau mai multe voturi? Câte morți sunt acceptabile și în schimbul a câte procente de vot?

Lipsa de acțiune, lipsa de fermitate, incapacitatea de a lua măsuri care să funcționeze, gestionarea incorectă a unor resurse de către PNL ne-a adus în această situație. Adăugați că și nici acum nu s-au dat în funcțiune spitale construite de ONG-uri ca Dăruiește Viață sau de alte structuri decât Ministerul Sănătății.

În egală măsură, este cinic și ticălos raționamentul PSD și aliații care a încurajat fără responsabilitate științifică atitudinile de nerespectare a legii. Dacă Orban și ai lui au greșit, voi de ce încurajați greșeala? Câți oameni trebuie să moară ca PSD să accepte că avem cu toții o problemă, nu numai PNL?

Foto Giurgiu News

Aceste calcul este făcut în laboratoare, de experți. Și este aprobat și pus în practică cu atenție. Cu metode de comunicare, cu oameni antrenați, folosind diverse canale. Eu spun că, măcar o dată în zi, aveți ocazia să vă gândiți la consecințele acțiunilor voastre. Și să vă întrebați, dacă ați fi putut salva mai multe vieți. Sau dacă nu cumva, aveți pe conștiință vreuna dintre ele.

Niciun fel de vot nu merită dacă moare cineva.

Purtatul măștii trebuie să fie obiectivul nostru național

Două întâmplări din ziua de marți. Deputatul Mitralieră se adugă pe o lungă listă de reprezentanți ai PSD care nu poartă mască în spații închise. Ba face și scandal atunci când este amendat de Poliție.

„Eu nu vreau să mai port masca deloc, pentru că i-am văzut și pe șefii de stat la Bruxelles fără mască și în Guvern fără mască, iar președintele Trump, pe care eu îl respect și îl apreciez a spus că nu trebuie obligat nimeni prin lege să poarte mască. Din momentul astă o să fac ce spune președintele Trump”

Digi24.ro

Ce nu spune, însă deputatul Mitralieră este că l-a văzut pe Iohannis, după ce a trecut pe la benzinărie. Imaginile cu președintele au apărut mai târziu, dar sunt în egală măsură la fel de grave.

Administrația prezidențială a venit cu niște precizări, dar acestea nu mai pot prinde știrea din urmă.

„În contextul pandemiei de COVID-19, reuniunea Consiliului European s-a desfășurat în condiții maxime de siguranță sanitară, însă purtarea măștii în cadrul ședințelor plenare, cât și în alte formate restrânse, a fost opțională, și nu obligatorie, așa cum s-a putut observa de altfel din înregistrările video și din fotografiile realizate pe durata Consiliului.

Presidency.ro

Păi, știți ce o să spună lumea. Boss, dacă la voi e opțională la noi de ce nu e? În asta constă gravitatea ambelor fapte. Iar dezbaterile zilnice din fiecare colț din România se poartă de aceeași manieră. Ba, în unele cazuri s-a ajuns la altercații sau la palme. Dar dacă purtăm dezbaterea aici, ne înșelăm și ne păcălim.

Așadar ce este important de știut despre măști.

Primul lucru trebuie să-l auzim de la Robert Redfield, cel care conduce CDC-ul american, Centru de Prevenire și Control al bolilor. El spune că

Dacă americanii ar începe să poartea mască acum, în două luni am reduce această epidemie.

Robert Redfield, CDC

Datele sale sunt susținute de mai multe studii medicale, de recomandări ale OMS, dar și de studii de statistică medicale care atestă același lucru. Un tip de astfel de studii este făcut de un institut medical de pe lângă Universitatea din Washington.

Institutul pentru Valori de Sănătate și Evaluare este un organism independent al Universității din Washington, care măsoară și atestă parametri de. sănătate pe întreg mapamondul. IHME este o sursă de date publice, dar care este adresată și oficialilor din diverse state ca să ia decizii informate. Iată cum arată graficul lor pentru România.

ihme.org

Aceasta este proiecția pentru decese și o să vedeți că este chiar foarte precisă. Acolo sunt comparații pe trei segmente și ele sunt traduse cam așa. O proiecție pe sistemul de lucru actual, una cu purtarea totală a măștilor și una în care renunțăm treptat la restricții. Ce arată însă graficul pentru infectări?

ihme.org

Toate graficele le găsiți aici.

O să vedeți că numărul estimat de îmbolnăviri este mai mare decât cazurile confirmate. Și așa trebuie pentru că, în realitate, nu-i știm pe toți cei bolnavi, nici nu-i bănuim, nici nu-i testăm.

IHME are însă un capitol destinat măștilor în evaluările sale. Iată ce spun ei aici.

Purtarea măștilor în proporție de 95 la sută poate duce la reducerea numărului de morți în mai multe părți ale lumii. Reducerea numărului de morți s-ar putea face cu până la jumătate în mai multe țări africane, în unele europene (Albania, Polonia, Bulgaria), dar și în câteva state americane.

ihme.org

Ca să ajungă la această concluzie IHME a adunat datele din 41 de studii medicale care au fost publicate din China până ân lumea occidentală. Cu ajutorul unei aplicații care poate calcula milioane de variabile, ei au ajuns la un răspuns pe care-l consideră foarte precis.

Astfel, toate datele arată că purtarea măștilor de pânză, fie că sunt făcute în casă, fie că sunt comerciale, pot duce la reducerea răspânderi bolii cu o treime.

ihme.org

Poate vă întrebați câtă lume poartă mască în lume. Graficul de mai jos este făcut acum o lună. Cred că de atunci este un pic mai bine.

ihme.org

O să fiți surprinși, așa, în termeni de civilizație sau mai curând în preconcepții, Europa stă prost și foarte prost la măști față de state din America de Sud. Ei au înțeles mai bine ce s-a întâmplat în Brazilia.

Întreaga analiză IHME este aici

Deocamdată, în România, rata infectării arată rău, după cum spune graphs.ro.

Ne trebuie și o concluzie aici. Și aceasta nu poate fi decât una. În acest moment, trebuie să avem un obiectiv național, comun. Unul care să salveze cât mai multe persoane. Acel obiectiv este ca fiecare cetățean român să poarte o vreme mască și să aibă acces la una. Trebuie. să găsim metodele să ne convingem unii pe alții de această necesitate, Și să lăsm politica un pic deoparte. Altfel, riscăm să omorâm oameni certându-ne pe iresponsabilitate lui Mitralieră și neatenția lui Iohannis.

ÎNAINTE SĂ PLECI

Poți primi toate noutățile direct pe email!