politica

Ziua în care PSD ne-a luat de proști. Din nou

Așa au ajuns vremurile că un congres al PSD-ului nu mai face mare audiență. Dar zic să nu lăsăm lucrurile neobservate. Pentru că PSD rămâne cel mai mare partid din România și oricând poate ajunge la guvernare.

Noua echipă din Kiseleff ne-a promis că se rupe de trecut și că nu mai are nicio treabă cu ce știam noi despre PSD.

Sunteți mulți care ați muncit enorm în partid. Ați avut – la fel ca și mine – rezultate bune. Ați construit – la fel ca și mine – organizații puternice. Dar au fost cazuri când munca voastră a fost irosită de cei care au crezut că pot folosi PSD ca pe o cheie la ușile justiției. Nu ei sunt PSD! Ei aparțin trecutului. Și trebuie să ne rupem de acest trecut! Justiția trebuie făcută în sala de judecată. Nu la partid, nu la televizor, nu în palatele Administrației prezidențiale. Reforma justiției trebuie făcută de către profesioniști, de magistrați, de CSM, de asociațiile profesionale. O spun cu toată răspunderea, conștient că poate pierd voturile unora care văd lucrurile altfel. În mandatul meu, PSD va rămâne strict pe agenda românilor, iar justiția acolo unde îi este locul, în sala de judecată

Marcel Ciolacu

Păi, stimați cetățeni, nu e bine. Unde este lupta pentru drepturile cetățenilor? Unde este împiedicarea abuzurilor? Unde este cabala subterană pusă la cale de statul paralel? Ce se întâmplă cu drepturile știrbite ale atâtor lideri PSD? Păi nu au stat degeaba oamenii la pușcărie? Nu au avut dosare închipuite?

Domnul Ciolacu a hotărât să termine cu povestea asta într-o zi și într-o frază. Nu a existat vreodată stat paralel. Era doar un tătuc care a vrut cheile justiției. Ce vrea să ne spună acum domnul Ciolacu este că patru ani pot fi șterși cu buretele. Și că acțiunea sistematică a PSD de oprire a justiției din România poate fi uitată. Asta e, mergem mai departe. Eram conservatori, vom fi stânga modernă. Eram la cheremul unui tătuc, dar am scăpat. Am vrut să scoatem România din Europa, dar acum e numai bine.

Eu cred că e mai complicat. Nu mai bine chemați un miting, domnule Ciolacu? Strângeți 25 de mii de oameni în cămăși albe și spuneți-le că PSD a vrut să-i ia de proști. Și după aia cereți-le votul. O să aprecieze că acum sunteți moderni.

Episodul Dragnea este unul dureros în istoria României. El nu se poate încheia doar cu o declarație de un minut. Trebuie însoțită de dispariția unor figuri care au apărut din nou în prim-planul congresului PSD. Trebuie însoțită de refacerea unui cadru legislativ legat de justiție, cu sprijin pentru re-turarea DNA și curățirea de listelor de diverse personaje toxice. E un proces complex și care, deocamdată, e al naibii de firav. Acest episod dramatic din istoria noastră a fost oprit doar de efortul a zeci de mii de oameni care și-au lăsat viața obișnuită pentru a se opune unui autocrat. În timp ce acesta făcea mitinguri ca ale lui Lukashenko.

Deocamdată stau să mă întreb care-i ziua în care PSD ne-a luat de proști? Atunci cu cămășile albe sau acum când ne asigură de viitorul luminos? Zic să ne uităm pe imagini și să găsim diferențele

Acestă memă circulă în toată lumea și e folosită de diverse grupuri politice. Se potrivește și la noi.

Un scenariu pentru următoarele șase luni

Pentru că vineri a fost ultima ediție din acest sezon a emisiunii Avocatul Diavolului, eu și Vlad Petreanu am încercat să facem un scenariu în ce privește România, în următoarele șase luni. Am vrut să vedem ce cred ascultătorii Europa FM că se va întâmpla cu criza sanitară, dar și în politică sau economie. Eu am avut rolul optimistului, dar cred că lucrurile sunt mai complicate. Cum și această rubrică, Rațiunea zilei, intră în vacanță până la toamnă, cred că e firesc să vă spun ce cred eu despre lunile următoare. 

Sunt mai multe motive să fiu optimist în privința epidemiei de coronavirus. În primul rând este vorba de capacitatea noastră ca specie de a învăța și de a ne feri lucrurile rele. În momentul în care vom vedea destul de multe lucruri rele, atunci acea parte a creierului nostru responsabilă de instinct va lua măsurile potrivite. O să învățăm să ne apărăm de virus, așa cum natural ne apărăm copiii sau pe noi de rele.  Trebuie doar ca problema să se sedimenteze destul. 

De asemenea, vom vedea cum procedează alții.

Slavă Domnului, România nu mai e o țară singură pe lume, facem parte din diverse sisteme care ne impun regulile care ne feresc și de uniii ca noi. Când o să vedem că nu o să ne mai primească în Grecia sau, mai grav în Spania sau Italia, o să învățăm. 

Educația făcută cu picătura va izbândi la un moment dat, chiar dacă mai greu. Când vecinul se va spăla pe mâini zilnic sau când se va feri de aglomerație, atunci și noi vom învăța. Nu uitați că noi, ca nație, am reușit împreună ca trei luni să stăpânim virusul. Pentru că majoritatea dintre noi  nu a ieșit din casă. Deci avem resurse comunitare. 

Am învățat despre boală și medicii noștri au devenit mai puternici. Încă avem locuri la terapie intensivă și încă timp la dispoziție să mai facem altele. Suntem flexibili. Iată, azi nu mai ținem în spital decât zece zile pe asimptomatici.

Și cam aici se termină optimismul meu. Până vom ajunge la aceste reușite, va trebui să trecem o perioadă teribil de grea, în care vor muri oameni.

Nerespectarea regulilor, o administrație dezlânată,  dar și spitale mai puțin performante ne vor duce spre un vârf al epidemiei în următoarele luni. Probabil că vor muri mai mulți oameni decât ne așteptăm. Aceasta va fi momentul de recul când și vocile cele mai încăpățânate vor fi date deoparte. Una este vorbitul aiurea pe FB, alta e să vezi cum îți mor vecinii.

Așadar va fi o perioadă foarte grea cu consecințe teribile și poate chiar noi măsuri dure. Boala va rămâne, însă, în mod curent alături de noi, cu câteva zeci de cazuri pe lună, vreme de un an doi. Vom învăța însă să închidem focarele. 

Economia trece acum printr-o criză de încredere. Criza va mai scădea pe măsură ce programul guvernului va începe să pompeze bani în economie. Banii pe care-i avem vor susține un consum acceptabil. 

Cu toate că deficitele și datoria publică vor fi uriașe, câtă vreme Comisia Europeană și băncile ne vor da bani, vom rezista. Mai ales că până la alegeri, guvernul va face orice ca să nu ne prăbușim.  Ca această perioadă să fie însă un succes, acest lucru trebuie însoțit de o reformă a statului după alegeri. Altfel, dezastrul va fi complet. 

În politică. pe fondul intensificării crizei sanitare, vocile populiste vor crește în intensitate. Cred însă că oportunismul va fi sancționat. Dacă alegerile vor fi  în luna noiembrie, cred că PNL și USR vor putea alcătui un guvern la limită și doar dacă UDMR este de acord. Ludovic Orban va rămâne premier, dar PNL va va suferi din ce în ce mai tare dacă nu reușește să se dezbare de niște obiceiuri triste. PSD, Pro România și ALDE vor menține polul de 30 la sută dintre alegători. Dar balanța asta se va întoarce încet-încet începând cu primele luni ale anului viitor. Până atunci, însă, eu vă spun spor la treabă! Ne auzim, totuși, foarte curând, în această vară. 

Photo by Pedro Figueras from Pexels

Criza de încredere e mai puternică decât planul de relansare

Cred că avem nevoie să discutăm un pic despre încredere. Și spun asta în contextul în care planul de relansare economică al guvernului a fost întâmpinat cu mari semne de întrebare chiar de către cei cărora li se adresează. Este firesc să fie așa, dar trebuie să vedem și care sunt consecințele. 

Am vorbit la România în Direct cu oamenii din România muncitoare, cei care prin munca lor duc țara asta înainte: antreprenori, patroni, șefi de companii, angajați ai unor firme . Mai cu toții mi-au spus că planul de relansare economică al guvernului are șanse mici de reușită. Sunt în nota comentariilor care abundă în spațiul public  după lansarea acestui program. 

Este corectă gândirea economică a guvernului care dă bani gratis patronilor? Sunt acestea măsurile pe care le așteptați? Pot scoate ele din criză compania în care lucrați?

Este corectă gândirea economică a guvernului care dă bani gratis patronilor? Sunt acestea măsurile pe care le așteptați? Pot scoate ele din criză compania în care lucrați?Cătălin Striblea vă așteaptă la România în Direct la 0372 069 599, la 13:15.https://www.europafm.ro/romania-in-direct-cu-catalin-striblea-planul-de-relansare-economica-ce-asteptati-de-la-guvern-in-afara-de-bani-gratis-video/

Publicată de Radio Europa FM pe Joi, 2 iulie 2020

Motivele sunt diferite, dar cam toate duc în același loc: capacitatea statului de a rezolva o problemă într-un termen și o manieră acceptabile pentru cetățean.

Cei care au vorbit s-au plâns că statul nu și-a plătit nici datoriile curente pe care le are și anume restituiri de TVA sau  concediile medicale. Altul mi-a spus că înlesnirile fiscale sunt de fapt un fel de camătă. Un mic antreprenor mi-a relatat de birocrația dureroasă prin care a trecut atunci când a intrat în programul Start-up Nation. Sau de faptul că nu reușesc să se califice la niciunul dintre criteriile pentru granturile pe care statul le va acorda. Adică o lipsă evidentă a autorităților de a vedea problemele reale ale celor care au o afacere. 

Și, desigur, o observație care s-a tot repetat.

Cu siguranță, spune lumea, aceștia sunt bani care or să ajungă numai la clientela de partid. Că nicio firmă curată și cinstită nu va avea acces la ei. Nu mai spun de partea  cu autostrăzi și spitale căci, desigur, de asta râde toată lumea.

Și asta în condițiile în care acest program promite bani gratis sau foarte ieftini oamenilor din economia României. Fenomenul la care am asistat se numește criză de încredere. Adică, indiferent de soluția propusă, această este chestionată și respinsă de o asemenea manieră încât ea nu-și mai găsește utilitatea. 

Și nici nu este de mirare. După ce ani buni oamenii au fost înșelați de diverse promisiuni, după ce și-au văzut afacerile puse în pericol de diverse măsuri statale, după ce competiția onestă a fost viciată de clienții de partid și de corupție, este firesc ca nimeni să nu mai aibă încredere în tine. 

Când ai pierdut oameni buni în competiție neloială cu statul, care plătește salarii peste piață și când munca onestă ți-a fost lovită chiar de decizia politică, iar tu știi că reușita este dictată de apartenența la un grup politic, atunci este clar de ce asistăm la un refuz al oamenilor de a primi chiar și bani gratis. 

Situația aceasta nu poate fi corectată decât de stat însuși. Criza de încredere se manifestă nu numai în relație cu statul. Ea se extinde asupra partenerilor de afaceri, asupra creditorilor și  chiar a clienților. Iar în final distruge parteneriatele care fac o economie să funcționeze. De asta guvernul Orban trebuie să pună la punct cele mai simple, mai transparente și mai corecte proceduri de acordare a banilor. Și trebuie să încurajeze ca fondurile să meargă dincolo de clienții obișnuiți de partid.

Aceasta nu mai poate fi o țeapă dată de politicieni. Este vital pentru România și viitorul său economic ca această mare masă de bani să ajungă la oamenii muncitori și cinstiți care au fost loviți cu adevărat de criză. 

Altfel, nu numai că ratăm însăși esența programului, dar riscăm să intrăm într-o fundătură de unde nu o să ieșim ani buni. Iar PNL nu o să mai iasă niciodată. 

Photo by Oleg Magni from Pexels

Peste șapte ani o să avem o țară ca o floare

Am văzut planul de relansare economică al guvernului și, dacă totul merge bine, în șapte ani o să avem o țară ca o floare. Important este însă să găsim și banii și administrația care să împlinească toate promisiunile, care nu sunt mult diferite de toate campaniile electorale trecute. 

Există două componente ale acestui plan de relansare. Una este realistă și pe termen scurt. A doua este pe alocuri utopică și probabil ne va mai lua o generație ca s-o vedem în realitate. Ambele părți au, însă, un puternic iz electoral. 

Prima parte este o promisiune pe care PNL o va îndeplini, probabil,  indiferent de costuri. Guvernul a pus la punct o schemă de împrumuturi rapide pentru companii, fie că sunt IMM-uri, fie că sunt companii mai mari.

Exemplele sunt foarte multe și aceste granturi, cum se numesc, merg de la 2000 de euro până la șase milioane  de euro. Banii pot fi folosiți începând de la plata facturilor și a chiriilor, dar și repornirea tehnologică a unor utilaje, până la retehnologizarea unor companii. Pe scurt: ai fost afectat într-un mod e COVID, statul îți dă bani să mergi mai departe.

Sunt alocați bani și pentru investiții, dar și pentru start-up-uri inovative. La fel este susținută angajarea unor lucrători noi.

Statul promite să dea jumătate de salariu, dar nu mai mult de 2500 de lei dacă angajezi tineri, persoane de peste 50 de ani sau români care au revenit din străinătate.

Sunt bani și pentru relocarea unor companii în România sau dacă vrei să faci agricultură. Aici banii se dau de la irigații până la dotarea unei ferme. Și, da, statul îți garantează diverse împrumuturi la bancă, mai ales dacă ai nevoie de lichidități cu care să-ți duci activitatea obișnuită. 

Există și o componentă masivă de protecție socială. Asta înseamnă șomaj tehnic plătit pe mai departe, de asemenea plata muncii flexibile. Vorbim până și de diverse vouchere care se vor da unor bătrâni pentru mese calde sau rechizite, îmbrăcăminte și încălțăminte acordate unor copii nevoiași. 

Ce v-am povestit eu aici costă cam 30 de miliarde de euro. O parte din bani vin de la buget, o parte sunt bani europeni, din mai multe programe aprobate sau în curs de aprobare și o parte vin din împrumuturi. Aș pune mâna în foc că PNL va face tot posibilul ca acești bani să intre în economie, iar unii să ajungă chiar înainte de campania electorală. 

Programul are și o parte de finanțare, relansare și reconstruire a României. Știți voi, cum spunem noi mereu aici: stradă școală și spital.

Partea asta ar dura până în 2027 și ar presupune 3000 de kilometri de autostradă și drumuri expres, 3000 de kilometri de cale ferată, 3 spitale regionale, investiții pentru transformarea digitală a administrației și chiar mai multe linii de metrou. Să vă mai spun că trebuie reconstruite sau renovate 2488 de școli sau că se aduc apă și gaz la țară? Dar că se vor construi și drumuri de care azi ne este rușine? 

La cum s-a descurcat administrația din România, partea această din urmă este aproape utopică. Nu neapărat ca finanțare pentru că Europa promite și ea o parte din cele 77 de miliarde de euro necesare. Dar mă îndoiesc de capacitatea noastră administrativă de a realiza așa un plan măreț și nicidecum în șapte ani.  Nu e ca și cum politicienii și funcționarii din clientela lor s-au trezit odată cu această criză și au hotărât că așa nu se mai poate.

Deocamdată România asta europeană e un plan pe hârtie, e și foarte costisitoare, nu avem nici toți banii și pare foarte-foarte departe. Trebuie să recunoașteți însă că promisiunile fac toți banii   

Românii au căzut de acord: vor mărirea pensiilor. Cu ce preț?

Măcar într-o singură chestiune românii au picat de acord. Majoritatea dintre noi vrea mărirea pensiilor, iar guvernul a zis ”da” și la 1 septembrie vine o majorare de măcar zece la sută. Doar că de la dorință de la putință este o cale destul de lungă. 

La începutul lunii iunie, Europa FM a dorit să măsoare câți dintre români vor mărirea pensiilor. Știam că urmează o decizie politică în această lună și am vrut să aflăm dacă aceasta este ghidată de ce crede opinia publică. Astfel, cercetătorii de la IMAS au măsurat în Barometrul Europa FM dacă și cu cât trebuie mărite pensiile. 

Barometrul Europa FM ne arată că 66.9 la sută dintre români au spus că doresc această mărire. 26 la sută dintre ei au spus că mărirea trebuie făcută chiar cu 40 la sută. Un sfert au declarat că o majorare de 20 la sută e de ajuns, iar 15 procente vorbesc de 10 la sută. Sondajul este telefonic, realizat cu 1010 persoane și cu o marjă de eroare de trei la sută.  

Acest 10 la sută este și suma la care s-a oprit ministrul de finanțe, Florin Cîțu, Luni seara el a anunțat că guvernul are o decizie în acest sens.

„Vom crește pensiile, dar vreau să alocăm mai mulți bani pentru investiții, să avem o economie care poate plăti pensii

Florin Cîțu, Digi 24

E doar ultimul dintr-un șir de oficiali care vine să ne anunțe această mărire. Primul a fost Klaus Iohannis care a spus că părinții și bunicii noștri nu trebuie să plătească prețul epidemiei. De atunci PNL s-a întrecut în declarații optimiste. A refuzat, însă, tot timpul să accepte o mărire cu 40 la sută, așa cum prevede legea. PSD și aliații presează în continuare în această zonă și probabil că vor declanșa o campanie de nemulțumire la adresa guvernului.  

Adevărul este că pensiile nu pot fi mărite nici cu 40, dar nici cu 10 la sută.

Dacă am aplica mărirea de 40 la sută doar în acest an, ar trebui suplimentar la buget aproape 4 miliarde de euro. Iar anul viitor suma, care astăzi este 14,7 miliarde de euro, ar ajunge la 22 de miliarde de euro. Dacă mărim cu doar 10 la sută, surplusul de anul viitor este de aproape 2 miliarde de euro, iar anul acesta cam de 700 de milioane de euro.  Banii aceștia nu există nici acum, decât dacă sunt împrumutați. 

Statul român mai trebuie, însă, să plătească în acest an salariile unui aparat bugetar uriaș, să ajute companiile private să treacă de criza economică, să plătească facturile crizei sanitare și, uimitor, să facă investiții în stradă școală și spital. Trebuie să recunoaștem că e nevoie de un miracol. 

Deficitul bugetar este deja la 3,67 din PIB și nu este exclus să ajungă la 8. Datoria publică va trece de 50 la sută din PIB, iar ratingul dat de diverse agenții este cu o treaptă deasupra secțiunii gunoi. La fel de adevărat, însă, este că e rușinos pentru un stat modern să mai dea o pensie medie de 1300 de lei. Pensionarii români trăiesc în sărăcie inacceptabilă.

Totuși ne îndreptăm către o catastrofă bugetară.  Sondajele arată, însă că ne îndreptăm, aproape  în unanimitate. Poate, când o să depășim perioada electorală, reușim totuși să punem la punct câteva chestiuni. Să reducem aparatul bugetar, să oprim risipa banilor pe prostii, și mai ales să reparăm inegalitățile. Prea mare distanța între 1300 și cei 20 de mii de lei ai unei pensii speciale. Și de prea multe ori deținătorii acestor drepturi stau bine în alte funcții de la stat. 

Reparați acest sistem de inegalități și atunci vom putea ajunge la pensii decente. În ce ne privește pe restul, pregătiți-vă să munciți până aproape de 70 de ani. 

Silit să aleagă între restricții și voturi, Guvernul cumpără timp

O serie de întâlniri la nivel guvernamental s-au terminat cu cu o amânare de două zile pentru luarea unei decizii în privința măsurilor de relaxare. Rezultatul este erodarea încrederii populației și așa sătulă de restricții

Cazul Isărescu e o boală care ține de 30 de ani

Subiectul de astăzi este important și delicat pentru că vorbește despre probabil cel mai credibil om din România, dar și despre un lucru pe care țara noastră nu l-a rezolvat de 30 de ani. Așadar, ziare.com a publicat documentele care îl acuză pe Mugur Isărescu c-a fost colaborator al Securității. De ce este important?

La noi, hoția e mai gravă decât schimbările climatice

Sunt inundații masive în jumătate de țară și mii de oameni suferă. După o secetă cumplită, avem cea mai ploioasă lună iunie din istorie. Dar și o altă premieră. Președintele Iohannis a făcut astăzi o declarație, înaintea unor ședințe speciale ale guvernului, în care ne spune că e timpul să avem grijă la schimbările climatice. 

Trei persoane au murit, câteva zeci au fost evacuate, iar 400 de gospodării sunt inundate, dar și  multe drumuri au fost blocate. 160 de localități din 29 de județe sunt afectate de cel mai mari ploi din ultimii ani. Iar râurile Tisa și Prut au coduri roșii de inundații. 

Ce vedem nu e o premieră. România  avut parte de inundații mari și la începutul anilor 2000, dar și în 2018. Autoritățile române au avut diverse programe de reconstrucție a digurilor și s-au schimbat diverse standarde de construcție pentru drumuri, poduri, acumulări de ape sau canalizări la orașe. 

E o treabă complicată pentru că astfel de proiecte par inutile uneori. Iată în ultimele luni, România și alte țări central-europene au suferit de secetă. Cantitatea de apă lipsă a fost compensată doar într-o lună. Nici nu s-a terminat iunie și avem cele mai mari ploi din două generații. Este clar că viața noastră s-a schimbat și specialiștii spun că vremea cu extreme va fi constanta viitorilor ani. 

Asta ne-a adus o altă premieră. Este pentru prima oară când de la tribuna Cotrocenilor, președintele Iohannis introduce schimbările climatice pe agenda populației. Nu e o preocupare în cea mai mare parte din România și corectarea acestui lucru va însemna o muncă de ani buni. 

Este imperativă o schimbare rapidă de abordare pentru a putea răspunde eficient unor situații de o asemenea amploare. Va trebui să depășim mentalitatea că e suficient să construim încă câteva diguri pentru a stopa inundațiile. Digurile nu sunt suficiente”

Kluas Iohannis, 24 iunie 2020

Președintele Iohannis spune că nu mai ajung doar îndiguirile noi, ci că trebuie să oprim tăierea pădurilor și să păstrăm fondul forestier. E drept, în România se taie anual 18 milioane de metri cubi de lemn oficial. Și încă 20 de milioane de metri cubi se fură. Acest lucru este spus într-un raport al Inventarului Forestier Național, organism independent făcut la presiunile Uniunii Europene. 

Cercetătorii care au întocmit raportul s-au hotărât să rupă tăcerea și acuză că rezultatele prezentate superiorilor au fost îngropate. Raportul a fost făcut public fără a conține cea mai importantă informație: numărul uriaș al arborilor care dispar din păduri. „Nu au niciun interes ca pădurile României să fie monitorizate, deoarece în incertitudine se pot face tot felul de manevre”, spune unul dintre cercetători.

Recorder, 23 octombrie 2019

Doar că după ce au descoperit aceste date, în 2018,  statul român a refuzat să le recunoască oficial și nu le-a cuprins în niciun document. A fost nevoie de doi ani ca această concluzie să fie acceptată oficial. Drept urmare, în fiecare oră în România dispar trei hectare de pădure, iar țara a ajuns sub media europeană la suprafețe împădurite. 

Așa ne-am preocupat ani buni

Dar ce povestesc eu aici sunt doar statistici. Adevărul este că aceasta este una dintre cele mai mari afaceri de pe la noi, una care împletește mafia și politică, laolaltă cu o grămadă de oameni obișnuiți. Cred că știți cu toții momentul în care la Sighetu Marmației, 400 de hectare de pădure au dispărut într-o colaborare a neputinței între autoritățile silvice, poliție, dar și cu tăcerea locuitorilor obișnuiți. 

Acea pădure nu ar fi putut să dispară peste noapte fără ca nimeni să vadă. Nici cetăţenii nu au sesizat, nici autorităţile statului nu s-au sesizat. Aproape că într-o conlucrare comună o suprafaţă importantă din pădurile României a dispărut. Colegii de la Garda Forestieră Cluj au descoperit acest subiect, l-au investigat şi vă anunţ că, săptămâna trecută, dosarul a fost trimis la Parchet”

Costel Alexe, Știrile ProTv

Sigur, domnule Iohannis, că defrișările ar fi trebuit oprite. Dar pentru asta nu trebuie să vorbiți de schimbări climatice. Trebuie să vorbiți de corupție, de mafie, de politicieni abuzivi și mincinoși. Ca să închideți acest episod vă trebuie doar voință politică și juridică. Și procurori curajoși. Așa că, promulgați de urgență, legea privind DNA-ul pădurilor. Ar fi doar un pas ca să putem schimba ceva. 

Valul doi a venit. Și e propulsat de o neîncredere fabricată în laborator

Trebuie să discutăm despre  cel mai important subiect al zilei, dar în egală măsură și cel mai ignorat, dacă te uiți la ce se întâmplă în jurul nostru. Cred că suntem în valul doi al epidemiei de coronavirus. Diferența este că de data asta, cel mai important spital COVID din România s-a umplut. 

Institutul Matei Balș a anunțat că nu mai poate face internări pentru că nu mai sunt spații. Pentru cei care se îmbolnăvesc trebuie găsite alte soluții la spitalele de sprijin din București. Doctorul Adrian Marinescu de la spitalul Balș spune că, dacă se merge în această direcție, cu siguranță vor crește și cazurile de ATI. Acestea sunt 176 acum în toată România, care are cam 1500 de paturi. Brașovul nu mai avea nici el loc de pacienți de acum două zile. 

Problema este că toate cifrele proaste cresc.

Sporește numărul de cazuri zilnice, cam din 8 iunie încoace. De asemenea, a sporit rata de reproducție a virusului, care a trecut de 1 și a ajuns la 1.13. De asemenea a crescut numărul de cazuri active, care e la 5300. Și numărul morților într-o singură zi e cel mai mare  din ultima lună, adică 22. Numărul de noi vindecări fluctuează de la o zi la alta, de la cifre mici, cum ar fi 40 până la unele mai mari, de peste 200. 

Un semnal vine și de la mai mulți medici. Sunt din ce în ce mai multe cazuri cu forme medii și severe ale bolii. De altfel, Raed Arafat și Nelu Tătaru au repetat în această perioadă că pericolul nu este trecut. S-a adăugat și o reacție politică a președintelui Iohannis care și-a arătat îngrijorarea față de ceea ce se întâmplă. 

Toate datele coincid cu relaxarea pornită în luna iunie și care acum își arată primele rezultate. Este evident pentru toată lumea că măsurile de restricție nu mai funcționează și că în egală măsură sunt probleme cu responsabilitatea personală. Cred că fiecare dintre voi a văzut că nu se poartă măști în spațiile publice, că nu se respectă distanțele, că e aglomerat peste limită la unele terase. Dar mai ales că există o presiune constantă pentru încălcare. Lumea stă de vorbă fără griji, s-a revenit la întinsul mâinii. 

Ceea ce este cel mai periculos, însă, este discursul care vine și dinspre o parte din elita politică și care îndeamnă la nerespectare și la neîncredere.

PSD și aliații au îndemnat de-a dreptul la minimalizarea restricțiilor și au făcut tot felul de trucuri care să îndepărteze măștile. Țineți minte și modul în care au susținut ignorarea măsurării temperaturii. Adăugați activitatea constantă a Avocatului Poporului de a chestiona aceste măsuri. Toate au dus la un climat în care foarte mulți oameni nu mai cred în boală. Scenariul politic lucrat în laborator și care a vrut să construiască imaginea unui dictator la Cotroceni vine acum înapoi către populație.

Este firesc să pui întrebări și să chestionezi datele de la autorități. Sunt valide întrebările despre numărul de teste, inadvertențe între raportări. Nu știm exact cine sunt și de unde vin pacienții, dacă sunt focare sau răspândire comunitară. Sau cum se stabilește cauza fiecărui deces. Societățile democratice sunt construite pe întrebări și chestionarea mai marilor zilei. Doar că aceasta trebuie să fie onestă și nu pentru construirea unui capital politic. Pentru că azi, e posibil ca unii oameni să sufere tocmai pentru că politicienii lor au acționat incorect. 

Președintele Iohannis a pomenit de o posibilă revenire la starea de urgență. Nu știm în ce măsură mai e posibil sau dacă societatea mai acceptă. Dar e vital să vă spălați pe mâini și să purtați mască. Și să aveți grijă de voi pentru că suntem pe cont propriu.  

Poliția gândirii în Parlamentul României

Pentru prima oară, Parlamentul României dă o lege care interzice vorbitul, cercetarea și opiniile despre o minoritate sexuală, în cadrul instituțiilor de învățământ. Asta este de o gravitate excepțională. 

Senatul a aprobat un proiect de lege care interzice în școli și universități orice referire sau activitate ”în vederea răspândirii teoriei sau opiniei identității de gen, înțeleasă ca teoria sau opinia că genul este un concept diferit de sexul biologic și că cele două nu sunt întotdeauna aceleași.” E o modificare la legea educației care a trecut cu aplauze din partea senatorilor. Și merge la promulgare.

Nu intru în detalii asupra subiectului interzis pentru că dezbaterea încă e minoră în România, deși ar trebui purtată. Nu acesta este fondul problemei, ci altul care ține de modul în care funcționează lumea civilizată. Persoanele trans fac parte dintr-o chestiune delicată, sensibilă și despre care se discută peste tot în lume. Sunt campanii pro și contra, există dezbateri etice și științifice.

La noi, clasa politică a hotărât că acest subiect nici nu se poate discuta. Adică să vă fie foarte clar: este interzis într-o instituție de educație să discuți, să analizezi, să cercetezi această chestiune. Or tocmai asta se întâmplă într-o instituție de învățământ și cercetare. Nu numai că este interzis, dar, în textul inițial și care a fost respins, te lua Poliția dacă făceai asta. Chiar de ”agenții MAI specializați în domeniu.” Adică am fi avut un fel de poliție trans. Cum ai fi vorbit, cum te-ar fi amendat.

Pot fi de acord cu o dezbatere legată de prezența unor chestiuni de genul acesta în școală. Adică să vedem dacă e bine sau nu. Deși mie mi-e clar că oamenii trebuie să cunoască cât mai mult din problemele care-i înconjoară. În plus copiii deja știu de povestea asta de pe Instagram. Nu mai bine le spune cineva pregătit despre ce e vorba?

Dar cum puteți, domnule senator inițiator Lungu, de la PMP, să-mi interziceți mie, ca adult, să studiez așa ceva? Dacă, azi, la 43 de ani, eu aș vrea să fac doctoratul în ”reflectarea problemelor persoanelor trans în media din România”, dvs îmi interziceți? Adică nu am capacitatea de a discerne, împreună cu un profesor, această problemă?

Adică nu am destulă minte pentru treaba asta? Și mă protejați dvs? Aceasta este o inepție.

Trebuie să vă povestesc ceva, apropo de cuvântul ”trans”. Nu știu dacă vă este cunoscut episodul meditației transcendentale din România. Pe vremea lui Ceaușescu a fost un grup de oameni la noi care a practicat chestiunea asta. După ce li s-au dus gândurile în toate părțile, cum s-a considerat atunci, Securitatea a hotărât că grupul e periculos, l-a desființat și pe unii membri i-a arestat. Au trecut anii și despre meditația transcedentală găsești lucruri, la liber, pe tot internetul.

Ce vreau eu să vă spun e că mintea nu poate fi interzisă. Nici gândirea și nici granițele ei. Ce-ați făcut dvs s-a mai practicat în evul mediu și mintea omului tot a trecut mai departe. Legea dvs. nu o să treacă pentru că e neconstituțională, dar mai am de zis ceva la final.

Ultimul amendament propus la modificările legii, de un alt senator, spunea că este interzis prozelitismul politic făcut asupra elevilor, în afara școlii, de către partide. Ei bine, această propunere firească a fost respinsă. Pentru că în țara asta e bine să fii într-un partid, dar nu e bine să fii ce vrei tu.

Photo by Sharon McCutcheon from Pexels