criza

Cinci infecționiști și experți în sănătate publică: ”Virusul va rămâne aici și epidemia va reveni”

Cinci experți în sănătate publică și boli infecțioase publică o analiza în revista Forbes în care avertizează asupra unui viitor sumbru. O să încerc să rezum aici predicția lor legată de epidemie, dar și concluziile la care ajung.

Întreg articolul este sub acest link pentru cei interesați să citească în profunzime.

Iată și prezentarea lor, așa cum este făcută de revista americană.

Ce spun cei cinci experți

Ei consideră că acest virus este aici ca să rămână și că în anii următori este imposibil ca viața să revină pe coordonatele cunoscute. Astfel, vom avea noi valuri de epidemie care se vor manifesta fie în anumite comunități sau vor avea o zonă mai largă de exprimare.

Acest lucru se întâmplă din mai multe motive pe care le voi rezuma:

  • Omenirea este incapabilă să atingă imunitatea de turmă
  • Vaccinurile nu ajung în zonele cele mai sărace, întreținând boala
  • Chiar dacă ar fi suficiente vaccinuri, prea mulți oameni le refuză.

Cei cinci atrag atenția că și țările care au avut succes până acum au probleme, fie din lipsă de vaccin, fie din ridicarea restricțiilor. Se referă în special la Vietnam, Taiwan sau Marea Britanie.

O altă concluzie este că lipsa vitezei și nețintirea zonelor cu cel mai mare risc duc la apariția unor mutații care pot face virusul periculos și pentru cei vaccinați. Chile și Mongolia sunt alte locuri unde aceste probleme apar. La fel și în Marea Britanie, dar în ceea ce se numesc pungi de infectare.

Un moment nefast politic.

Spre deosebire de alte momente critice, această epidemie prinde planeta într-un moment de naționalism exacerbat, de divizare, dar și de răspândire a teoriilor anti-științifice. Dar și cu un populism feroce răspândit între liderii politici.

Cei cinci caracterizează răspunsul global la această problemă drept inept și ineficient. Ei numesc aici o serie de lideri care au contribuit major la această problemă. Este vorba de Xi Jinping, Bolsonaro, Putin, Donald Trump, Erdogan și într-o anumită măsură Boris Johnson. Dar aceștia nu sunt singurii. Iar bulele lor i-au urmat îndeaproape și au transmis mesajul peste tot. De asta, unele guverne nici nu au luat în serios posibilitatea unei epidemii.

Ce soluții au

Problema care apare este că nu există o singură soluție, ci o multitudine care trebui aplicate împreună ca să aibă rezultate. Iar acestea le cuprind pe următoarele:

  • Țintirea cu vaccinare a categoriilor celor mai expuse
  • Coordonare globală și regională a vaccinării
  • Găsirea unor noi metode de detecție a bolii
  • Ajutorul rapid către state sărace

Cei cinci oferă exemplul variolei. Pentru că odată cu apariția vaccinului, acesta nu era suficient, infecționiștii au țintit spre vaccinare pe cei mai expuși riscului, adică pe cei din comunitățile sărace, nu din cele bogate. Este evocat și vechiul sistem de proceduri din Statele Unite care urmărea supravegherea comunitară a bolii. Asta înseamna inclusiv că era plătită cu bani raportarea posibilă a unui caz. Dar și existența unui registru al îmbolnăvirilor. Asta în ideea că trebuie să găsim tot felul de resurse să rezolvăm situația.

Astăzi în epoca digitală, omenirea este capabilă să facă mai mult de atât. Totul este să vrea.

Un sfert dintre morțile de COVID nu au fost anunțate. Greșeală onestă sau cu intenție?

Guvernul României nu a anunțat populației un sfert din numărul morților de COVID de anul trecut. Grupul de Comunicare Strategică ne-a spus de 16 mii, dar în realitate sunt 21 de mii. Datele sunt cuprinse într-un raport al ministerului sănătății, prezentat de Ioana Mihăilă. În realitate, spune ministrul, s-ar putea  să nu știm niciodată care este numărul real al morților. 

De unde vine această diferență o să vă întrebați. Statul Român lucrează cu două tipuri de baze de date. Una care se numește Corona Forms și care înregistrează date actuale la zi și o alta, care înregistrează certificate constatatoare de deces. Aceasta se procesează mai greu. Între cele două baze de date se adună informații diferite de la spitale și alte autorități și am ajuns la această situație. 

Pentru o mai bună înțelegere, citiți dialogul dintre Cătălin Tolontan și ministrul Mihăilă

Cătălin Tolontan: Dna. Ministru, ati spus că datele au fost complet raportate. Către cine, către populație? că din cifrele raportate rezultă că nu. Ați spus, vă citez: datele care sunt relevante sunt cele din certificatele medicale constatatoare ale decesului. Aduând cifrele pe care le-ați prezentat astăzi, rezultă că în 2020 pe certificate cu cauze secundare și principale sunt aproape 21.000 de cazuri. Populația a știu despre 15.841 de cazuri, pe 2020. Înseamnă diferență de puțin peste 5.000.

Ioana Mihăilă, Ministrul Sănătății: Care e întrebarea?

Cătălin Tolontan: Întrebarea e cum au fost raportate complet către populație dacă diferența este de 5.000?

Ioana Mihăilă, Ministrul Sănătății
: Datele au fost raportate, sunt cele din corona forms, cele care au evaluat evoluția zilnică a pandemiei, atât în ceea ce privește numărul de cazuri, cât și numărul de decese. În acest moment eu v-am comunicat toate datele care au fost transmise comisiei, din toate bazele de date. Și le-am comunicat public și acest lucru voi continua să îl fac de acum înainte.

Cătălin Tolontan: Să înțelegem că acum au fost complet raportate, în acest moment. Afirmația dvs. că au fost raportate se referă acest moment, că au fost complet raportate astăzi.

Ioana Mihăilă, Ministrul Sănătății: Comunicările, nu îmi puneți cuvinte în gură pe care nu le spun. Comunicările zilnice care au fost transmise populației sunt cele din Corona Forms. Comunicarile care ne-au fost transmise de comisia de analiză sunt din alte baze de date, care nu pot fi comunicate zilnic, pentru că necesită analize suplimentare. Astfel sunt bazele de la institutul național de statistică, care ne survin cu o întârziere de aproximativ 45 de zile și datele raportate de spitale care în general sunt transmise către INSP și Școala Națională și Casa Națională de Asigurări cu o frecvență lunară.

Cătălin Tolontan: Bun, dar ca să înțelem noi și publicul, datele de la INSSE sunt datele care conțin ceea ce dvs. ați numit cele mai relevante informații, cele din certificatele medicale. Corect, da?

Ioana Mihăilă, Ministrul Sănătății: Da

Ministrul Mihăilă ne-a îndemnat să nu căutăm vinovați. Pentru că este greu de spus cine și de ce ar fi făcut asta sau mai ales dacă cineva avea capacitatea de a organiza o astfel de acțiune de așa dimensiuni. Raportul care studiază toate aceste lucruri nu va fi publicat, însă. Iată un alt fragment al conferinței de presă, relatat de Cătălin Tolontan.

La întrebarea ”Veți da raportul publicului?”, ministrul Ioana Mihăilă a răspuns ”V-am adus la cunoștință cifrele agregate”. Jurnalista a repetat întrebarea: ”Nu vă supărați, v-am întrebat altceva, dacă publicați raportul”. ”V-am adus la cunoștință cifrele agregate” a răspuns, din nou, ministrul Sănătății.Cum fiecare ziarist a avut dreptul la doar două întrebări, următoarea reporteră a reluat întrebarea: ”Înțelegem că nu dați public raportul. Ne puteți spune de ce?”. ”Faceți o afirmație”, a spus ministrul. ”V-am răspuns: v-am adus la cunoștință cifrele agregate”.

Catalin Tolontan, Alexandra Nistoroiu

Întregul articol al Libertății este sub acest link

Datele confirmă, însă, spusele fostului ministru Voiculescu, înlăturat din funcție cu scandal și cu reproșuri pe această temă.

Nu e prima dată când Voiculescu a avut dreptate.

El este primul care a anunțat publicului numărul de testări și am văzut că sunt puține. A avut dreptate când s-a îndoit de numărul de cazuri raportate și le-a bănuit mici. De asemenea, a avut dreptate când a anunțat public că există un sistem paralel de vaccinare la care majoritatea populației eligibile nu avea acces. Rata de calculare a bolii a redevenit una mai apropiată de realitate, să vă amintesc.

Asta nu-l face pe Vlad Voiculescu vreun erou, ci mai curând un avertizor de integritate. A existat un moment în care-i spune unei colege de coaliție că preferă ca lumea să știe în ce situație ne aflăm. Adevărul, oricât de dureros pentru o societate face mai mult bine pentru că știm cu ce ne confruntăm. Iar discuția de astăzi nu este una despre Vlad Voiculescu, vă atrag atenția. Ci una despre sistemele care ne înconjoară și despre modul în care alegem ca societatea să funcționeze. 

Greșeală onestă sau ascunderea adevărului?

I-am întrebat pe cei care au intrat la România în direct dacă este o greșeală onestă sau o încercare de ascundere a adevărului. Cel puțin două persoane care au răspuns lucrează în acest sistem. Și mi-au descris o incapacitate a acestuia de a răspunde la aceste întrebări. De la proceduri neclare, la oameni nepregătiți sau împovărați de sarcinile lor, toate contribuie la un lanț de greșeli. Vă las toată ediția mai jos.

Înlătura asta suspiciunile?

Cel mai curând, nu. Pentru că sunt prea multe momente de neîncredere între public și autorități. Modul lipsit de transparență în care guvernul a ales să comunice în această pandemie va transforma orice greșeală într-o manipulare. Chiar și această greșeală poate fi capitalizată politic astfel încât alegerile parlamentare să poată avea loc. Este destul loc de suspiciune.

Dar nici măcar asta nu este cel mai important. Pentru cei mai mulți dintre noi, acest număr de 20 de mii de morți, de 30 de mii până acum, mai mare sau mai mic, nu are o semnificație specială. Câtă vreme nu a murit nimeni lângă noi, cifra este abstractă, nu se transformă în durere.

Fiecare dintre aceste numere înseamnă în realitate, însă, o familie distrusă și îndurerată. Cifrele astea spuse corect sunt o formă de respect. 

Iar statul este dator să spună adevărul pentru că societățile nu pot funcționa altfel. Dacă greșiți sau mințiți azi, lumea o să creadă mereu că manipulați informațiile pentru un anumit scop. Că nu vă preocupă mai binele, ci funcția. Sunt convins că nu există un stat care să stăpânească această problemă prefect. Dar cred că intenția de a spune adevărul contează.

În România, vaccinarea va fi făcută de patroni

Pas cu pas, ne apropiem de cea mai mare dezbatere din perioada următoare. Ea a făcut deja cîțiva pași, dar încă nu a ajuns în prim-plan. Pentru că este o cerere unilaterală, dar și pentru că forța reactivă nu a fost simțită. Despre ce este vorba?

Recent premierul Cîțu s-a întâlnit cu reprezentanți ai mai multor companii mari și mici din România.

”Facem centre de vaccinare în companiile mari, centre de vaccinare mobile, vor face ei poate o campanie de vaccinare. Voi încerca să găsim toate resursele. Aceasta este prioritatea în acest moment: o campanie de vaccinare de succes, pentru că partea economică am reuşit să o gestionăm cât de cât bine chiar în pandemie”

Domnul Cîțu a revenit și cu o altă promisiune. Și anume că și familiile salariaților se pot vaccina acolo. Ideea este sprijinită și chiar cerută de patronate. Ele știu foarte bine că este nevoie de o astfel de campanie de vacinare ca să nu mai aibă focare sau ca să oprească producția.

”Ne-a bucurat declarația premierului Cîțu, care cere mediului de afaceri să se implice în campania de vaccinare, cu atât mai mult cu cât companiile membre și-au exprimat această intenție de mai bine de două luni. Au exprimat nu doar disponibilitate, ci au și investit în crearea unor astfel de facilități, pentru ca împreună să atingem mai repede ținta de vaccinare, ce ne-ar permite întoarcerea mai rapidă la normalitate”

Radu Burnete, Confederația Concordia

Problema este că domnul Cîțu și patronii dau impresia că ei fac o facilitate și îi ajută pe oamenii aceștia să se vaccineze. Doar că treaba nu este deloc așa. În acest moment, coada la vaccinare s-a subțiat. În mai multe județe sunt centre goale, iar în altele poți să te duci fără programare. Doar marile orașe mai au cozi și asta pentru că lumea nu se duce în județul vecin.

Și atunci ce doresc guvernul și patronatele?

Deși nu o spun, cele două părți pun la dispoziție un instrument prin care nehotărâții să intre mai repede la vaccinare. Cum ar funcționa asta? Prin două tipuri de măsuri: crearea unor facilități pentru cei nehotărâți sau punerea unei presiuni asupra lor.

Facilitățile ar putea însemna poate bani în plus, ture mai bune, beneficii pe care compania ți le poate acorda.

Presiunile înseamnă cererea expresă de a te vaccina sau cererea unui test PCR ca să poți intra la lucra. Pierderea unor bonusuri e tot pe acolo. La fel, va exista o presiune continuă a grupului de vaccinați. Aici eu nu vorbesc din punctul de vedere al corectitudinii politice, ci de modul în care arată viața. Mai ales într-un oraș monoindustrial sau într-o industrie în care migrația este mai mică, lucrul acesta ar putea conta. Ce o să faci: te vaccinezi sau pleci în alt oraș?

Dar nimeni nu te poate obliga să te vaccinezi

Cu asta suntem cu toții de acord. Așa e legea și așa trebuie să rămână. Și nu cred că statul român se va apuca să o modifice într-un alt sens. Implicațiile legale și cele politice sunt prea mari. Ceea ce ar putea să facă statul este să emită un act normativ care să vorbească de existența unor stimulente. Dar va fi complicat.

În practică, însă, patronii ar putea să ceară la angajare adeverința de vaccinare. Ea ar fi un bonus pentru cel care dorește un loc de muncă. Și de asemenea, nu va exista o pedeapsă pentru cei care își vor obliga angajații să treacă pe la vaccinare.

Există deja decizii CEDO care arată că nu este o încălcare a drepturilor dacă ceri unui angajat să se vaccineze, la fel cum nu e încălcare dacă ceri același lucru părinților, când e vorba de copii.

Și atunci cum va fi?

Autoritățile române nu doresc să încurajeze certificatele de vaccinare. Le-au respins. Și președintele Iohannis, dar și premierul. De ce? Pentru că majoritatea populației are îndoieli cu privire la vaccinare. Și atunci nu e politic bine să dai impresia că faci ceva în direcția forțării. Adică nu-și asumă nimic.

Dar au făcut ceva care va duce la același lucru, dar va prezenta dezbateri. Și spun asta ca un susținător al vaccinării.

Statul s-a dat la o parte și a cedat patronilor instrumentul constrângerii. Asta înseamnă că proporția vaccinării va fi dată de modul în care patronii vor să le meargă afacerile. Cum au interesul ca producția să nu se oprească, vor face tot ce este posibil ca să fie vaccinați cât mai mulți oameni. Iar politicienii vor avea mereu argumentul că ei nu au făcut nimic.

O administrație care nu-și asumă astfel de lucruri este slabă, proastă și cu politicieni care nu vor ajunge oameni de stat. Întotdeauna lipsa de asumare politică este condamnabilă. Iar în această situație, ea va produce și mai multe tulburări.

În continuare sunt convins de nevoia unei campanii care să explice și să câștige inimi. Cred că asta ar fi soluția.

Un articol din Hotnews explică pe larg cu ajutorul unor experți această situație

”România nu poate opri economia, dar nici nu ne poate proteja”

Unul dintre ascultătorii România în Direct, de la Europa FM, a sintetizat situația pe care o trăim astăzi, în pandemie. El spune așa.

”România este un stat care nu-și permite să oprească economia, dar nici nu poate să ne protejeze, pentru că suntem la pământ cu sistemul medical, de fapt cu orice.”

Cred că fraza asta face lumină în ceea ce trăim astăzi. Și ne arată de ce nu avem o direcție coerentă, dar și de ce mortalitatea de la noi ar putea fi mai mare. Și că sunt șanse să fie rău de tot. De fapt, România plătește o sumedenie dintre greșelile trecutului. Și faptul că desprinderea de comunism a fost mult mai grea ca la alții.

Așadar, loviți de un sistem de corupție, politicianism, pile și relații, de răsturnarea valorilor și, pe alocuri, de o idiocrație ieșită din comun, România nu s-a putut dezvolta pe măsura posibilităților sale. Asta a dus la un sistem medical subdimensionat, care s-a apărat cu mâinile goale într-o primă fază și în care acum se trage până la epuizare de resursa umană.

Banii cu care statul ar fi trebuit să impulsioneze economia se duc în totalitate pe pensii și salarii. Și asta ne dă astăzi o economie de subzistență. Uriașul deficit bugetar, împiedică statul să oprească tot și să plătească oamenii să stea acasă. De asta ține orașele deschise. Sau se face că le închide.

Și-a făcut un calcul și câtă vreme nu sapă morminte cu excavatorul, probabil politicianul își spune că vom trece cu daune minime.

Ce faci însă în această situație ca cetățean?

În primul rând conștientizezi că ești pe cont propriu. Că nu o să te salveze statul, dacă Doamne ferește te îmbolnăvești. Și că este mai important să rămâi sănătos. Și că va fi mai ușor să trecem împreună. Dar asta-i varianta optimistă. În realitate cei cu mai puține resurse presează ca drepturile lor economice să rămână nealterate. Și asta pot să înțeleg. Pe altele nu.

Cel mai tare m-a uimit săptămâna trecută dezbaterea pe care nația noastră a purtat-o despre închiderea magazinelor. Nici lipsa autostrăzilor sau a spitalelor, nici alte multe neajunsuri ale societății noastre nu ne-a dus într-o astfel de încrâncenare. Cu atât mai uimit am fost cu cât asta nu se întâmplă în toată țara, ci în orașele mari. 

Și a mai fost ceva care m-a dat peste cap. Incapacitatea noastră de a colabora, de a participa și de a lucra în comun. Dimineața, când se deschid, la 7, magazinele sunt goale, dar cineva mi-a spus că nu-i fac program, că nu se trezește. Pentru mine, refuzul de a face un efort ca să ne fie mai bine la toți mă supără. Oare putem face și noi ceva pentru cei din jurul nostru? Sau e nevoie ca numai statul și ceilalți să facă câte ceva? Așa cum e nevoie ca statul să repare traficul sau  să ia gunoaiele. Statul poate să facă mult, dar nu tot.

Cea mai de auzită întrebare pentru mine în ultimele săptămâni a fost de ce este bună această regulă, dacă poate fi încălcată. Adică cine ne oprește să stăm acasă la cineva de la opt seara la cinci dimineața, dacă vrem să petrecem? Și ce o să facă dacă ne găsesc 20 de oameni în apartament sau 100 în club? Aia e, o să ne dea amendă, doar nu se întâmplă nimic. Și ce se poate întâmpla dacă falsificăm teste PCR? Un dosar penal cu suspendare, probabil.

Așadar, sărăcia poate fi o explicație. Nu o scuză, ci o explicație. Dar ce se întâmplă în multe cazuri de furt, de fals, de încălcare a regulilor, nu este sărăcie.

Nu de sărăcie marile cluburi fac petreceri cu sute de persoane și nici de sărăcie se falsifică teste PCR. La fel, sărăcia nu este un motiv să faci petrecere până la cinci dimineața sau să vrei musai la magazin la ora închiderii. Cum nici exemplul prost nu e o justificare.

Pentru că statul nostru este strâmb hâd și slab, lumea crede că poate să se poarte în consecință. Și eventual să facă un concurs de supraviețuire. Doar că de data asta s-ar putea să nu mai fie de ajuns.

Așa eram acum un an

Graphs.ro vă arată situația epidemiei zilnic

Între minciună și privilegiu, ne rămâne responsabilitatea

Epidemia în România este în scădere, dar toate datele arată că va veni un val mai mare peste noi. Și aici trebuie să vorbim despre responsabilitate. Când statul nu te ajută sau nu poți avea încredere în el, atunci e de datoria noastră să facem să fie un pic mai bine.

Așadar cum stă situația?

Statul român nu e capabil să ne spună dimensiunea epidemiei în România. Din două motive. O dată pentru că nu are capacitatea și nu știe cum să măsoare cazurile. Și doi pentru că populația, deopotrivă angajați și patroni, nu are niciun chef să aibă de a face cu statul.

Am scris despre mușamalizarea epidemiei aici.

Statul trăiește într-o minciună oribilă și spune: ”domnule, nu am ce face, legea spune că sub trei la mie, eu deschid.” Toată lumea știe că nu e trei la mie, dar unde-i lege nu e tocmeală. Suntem în situația în care statul se folosește de propria prostie ca să mai pună la cale o catastrofă. Motivul ascuns este că economic nu mai are ce să facă. Și nici politic. Își ridică populația în cap. O parte din ea.

Este comic cum singurul beștelit pentru asta este Voiculescu, care spune adevărul și nu Cîțu și Berbeceanu care împing birocrația în față, mințindu-se și pe ei.

Vaccinarea va merge încet din cauza amânării livrării dozelor de către Pfizer. Așadar, protecția va fi asigurată pentru o parte mică din populație. Mai mult, statul a greșit când în etapa a doua a băgat vârstnicii laolaltă cu lucrătorii esențiali.

Cei din urmă, în speță, bugetarii, organizați deja în puternicul sistem de caste din România s-au mișcat cu o eficiență înspăimântătoare și au blocat resursele.

Așa că s-a creat o inegalitate în fața bolii. Orice viață merită scăpată, dar acum vulnerabilii au mai pierdut din șanse. Cel puțin până când vor reveni dozele.

O tulpină mult mai contagioasă este deja în România. Există avertismente care arată că ea va deveni dominantă în mai multe țări. Este probabil ca asta să se întâmple și aici, mai ales după relaxare restricțiilor.

Și aici apare partea cu responsabilitatea

Toate datele arată că suntem singuri în această situație. Și e nevoie să ne păzim mai abitir și să luăm măsurile corecte pentru noi, dar și pentru lumea în care trăim. Pentru că avem nevoie de comunitate ca să trecem de această încercare.

Așadar, fii responsabil dacă te-ai îmbolnăvit! Anunță statul și pune-l să facă anchetă ca să prindă boala din urmă. Este posibil să salvezi o viață, poate chiar a cuiva dintre cei care te iubesc. Sau a celor cu care ești în relație de afaceri. Ignoră patronul care spune să stai acasă și să nu anunți pentru că-i pui afacerea în pericol. Cei cu care împarți pâinea ar putea fi în pericol.

Dacă ești patron, nu le fă asta oamenilor tăi! Pe ei te bizui ca să ieși din încercarea asta împreună. Dă-le încredere și o să fi imulțumit mai departe.

Fii responsabil mai ales când știi că boala vine spre noi cu viteză. Respectă regulile și îndeamnă-i și pe alții! Înmulțirea cazurilor ne va băga pe toți în casă, ne va opri afacerile și ne va sărăci. Și acesta este cazul bun. Fă tot ce trebuie să faci ca să ai o viață normală, dar cu reguli. Asta-i tot.

Fii esențial, dar nu ultra-privilegiat. Sunt convins că pentru fiecare vaccinare sunt argumente. Fiecare viață este importantă. Dar, întreabă-te întotdeauna dacă meriți o și mai mare prioritate, cu cabinete blocate, cu centre doar pentru tine și colegii tăi, dacă munca cgiar te duce în situația asta. Aici e un lucru pe care poți să-l stabilești tu cu tine însuți. Dacă ai sufletul împăcat la final, atunci e în regulă.

Gabriel Liiceanu: “O țară nu poate fi condusă la nesfârșit de cei mai proști cetățeni”

Săptămâna aceasta a apărut la Editura Humanitas volumul intitulat Despre Destin și semnat de Andrei Pleșu și Gabriel Liiceanu. Subiectul este evident: modul în care domnii Pleșu și Liiceanu privesc destinul ființei umane. Cartea este și o punere la încercare a ipotezei, diferite, pe care fiecare o susține în legătură cu destinul. Este o carte adresată publicului general, plină de căldură, dar și de memorii ale unui prietenii întinse pe decenii. Iar eu nu am scăpat ocazia de a arunca și o privire asupra destinului în pandemie.

Gabriel Liiceanu mi-a explicat de ce la anumite momente dialogul a fost tensionat și cât contează asta în economia cărții. ”Suntem două personalități apăsate și fiecare ține la punctul său de vedere.” Gabriel Liiceanu spune și de ce au ales o temă atât de sensibil ă într-o perioadă în care lumea e în plină pandemie. ”Cum să nu discuți tocmai acum despre destin și existența lui Dumnezeu? Tema aceasta este mereu actuală.”

Dar e un timp potrivit să vorbim și despre modul în care noi ne purtăm astăzi în societate. O răsturnare a regulilor și a valorilor este în plină desfășurare. Și în mod evident, asta ne afectează pe fiecare. Dar cel mai greu este, spune Gabriel Liiceanu, să îndurăm agresiunea prostiei în România. Și anti-selecția celor care ne conduc. „O țară nu poate fi condusă la nesfârșit prin alegerea celor mai proști dintre cetățenii săi.”

Mihaela Miroiu: „Elevii din România nu sunt deloc pregătiți pentru viața de adult”

Mihaela Miroiu este autoarea și susținătoarea mai multor idei pe care astăzi se susține societatea civilă românească. Fie că este vorba de etică și meritocrație în politică, de stat de drept, lupta împotriva discriminării sau promovarea feminismului în societatea noastră, Mihaela Miroiu poatet fi văzută ca un întemeietor, dar și lider de comunitate. Este autoarea mai multor cărți, a zeci de articole internaționale, dar și profesorul care a îndrumat zeci de generații pe tărâmul democrației. Am întrebat-o întâi cum trece personal de această perioadă.

Mihaela Miroiu lucrează zilnic cu cei mai bine pregătiți elevi din România. Azi, experiența a dus-o în poziția de a fi conducător de doctorate. Mi-a spus că de ani de zile constată lipsa de cunoștințe a studenților săi. „Eu trebuie să le predau etică în politică, dar ei nu știu fundamentele moralei.” Și apoi a tras această concluzie legată de modul în care se face școală în România. „Ce numiți dvs. școală bună? Cea care are rezultate bune la examene? Nu e corect.”

Cât despre pandemie, Mihaela Miroiu spune că nici cum nu se poate compara ce trăim acum cu ce era în perioada pandemiei.

Voi ați sta la aceeași masă cu încă zece persoane?

V-ați uitat un pic la fotografia cu pricina? E o masă obișnuită pentru acum un an. E înăuntru, într-un colț de sală, fără ferestre deschise. Cred că este și un fumător acolo. Oamenii stau strânși într-unul într-altul, distanța din față este de jumătate de metru, iar cei care sunt unul lîngă altul stau literalmente cot în cot.

E vreunul dintre voi care ar mai sta așa azi? Știu zeci de cazuri de persoane care refuză să se întâlnească. Cu puținii prieteni cu care mă mai văd, o fac doar afară și cu distanțare între noi. E, unul, nu am participat la niciun astfel de eveniment pentru că mi-ar fi frică. Ce-am văzut acolo este mediul perfect de transmitere al bolii. 

Domnul Ciolacu s-a aflat la o masă în județul Buzău, la un restaurant. Regulile din Buzău spun că ai voie cu cel mult alți cinci. Și asta e făcut așa ca două familii să se poată întâlni intim dacă vor. Legiuitorul când a făcut asta s-a gândit să nu ne dea afară de tot viață socială. Să putem să ne mai vedem cu unul cu altul. 

La masa domnului Ciolacu se aflau zece persoane. El spune că doar pentru puțin timp. Un martor citat de Digi 24 spune însă că întâlnirea în zece a durat cel puțin o oră și că cei prezenți au încercat să o mascheze prin tragerea draperiilor și închiderea ușilor. Adică, spune acest om, a existat premeditare și înțelegere a faptei. Dar eu am îndoieli.

Domnul Ciolacu zice la rându-i că Guvernul folosește poliția în scop politic. Adică, guvernul ar fi pus poliția să anunțe public amenda tocmai ca să arate că PSD este partidul care nu respectă regulile.

Dar pentru asta nu era nevoie de poliție. Domnul Ciolacu a refuzat să poarte mască în Parlament, a pus doi deputați care refuză să poarte mască drept cap de listă, dar a și pus în partid doi experți în chestiune care susțin măștile. Domnii Rafila și Cercel. Așadar, liderul PSD este în răspăr cu regula nu de sâmbătă, ci de mai multă vreme. 

În același timp el nu este de acord cu organizarea alegerilor pentru că epidemia i se pare periculoasă și cer președintelui Iohannis să se mai gândească. Ba, a inițiat și un proiect de lege care să-i permită amânarea alegerilor. 

Între timp, domnul Ciolacu și-a cerut scuze. Spune c-a fost o greșeală.

Ca să fim drepți până la capăt, acest episod este al doilea la vâful țării în care oficialii nu poartă mască. Domnul Orban s-a ascuns mai bine în biroul său, dar efectele sunt aceleași. Și aici nu e vorba de politică. Lumea receptează ce vede la lideri și consideră că pericolul nu este atât de mare. Apoi nu va mai crede în eficiența amenzilor. Sunt exemple negative care nu ajută în această poveste. 

Dar asta e partea politică și puteți să o judecați cum vreți. Eu am altă mirare astăzi.

Eu mă așteptam ca domnul Ciolacu, care a fost testat de două ori pentru contact cu persoane pozitive, să fi înțeles pericolul. Dar mi e mi se pare că acolo sunt oameni care nu pot evalua situația exact. Dacă rațional ei nu pot percepe ce se întâmplă? Cum s-au raportat la boală când au fost respirație în respirație cu zece oameni. Și nu cumva ei sunt doar exprimarea unei mari părți a României?

Pentru mulți dintre noi a apărut frica de o bună bucată de vreme. Ne ferim unii de alții. Am internalizat boala și pericolele ei. Care  este mecanismul prin care nu ți-e frică de așa ceva? Există zeci de site-uri povestiri, medici care spun că nu trebuie să stai așa la o masă

Eu cred sincer că aceste personaje nu au capacitatea de a evalua corect situația prin care trecem. Și acum mă întreb dacă au capacitatea de a evalua alte situații.

Aici nu e vorba, Orban să vezi ce-ți fac că eu stau cu alții la masă și nu-mi pasă. Aici e pe viață și pe moarte. Cu siguranță nu poți ști ce fac toții oamenii de la acea masă. De asta la fiecare întâlnire trebuie să fii cu băgare de seamă. 

De fapt, aceste fotografii arată nivelul de competență al administrației românești. Nu e vorba doar de faptul că nu ne plac regulile. E vorba că nu putem internaliza pericolul și să ne ferim de el. Al treilea om în stat ar trebui să aibă reflexe care să-i spună, domnule, să stăm un pic la distanță unii de alții.  Sau poate crede că are un ventilator pus deoparte. 

Apelurile nu țin loc de organizare

Am ajuns la cea mai înaltă cifră a epidemiei: 2958 de îmbolnăviri în doar 24 de ore. 82 de morți în același interval de timp. Adică platoul de creștere pe care-l aveam până acum a căpătat și un vârf. Și, foarte posibil, acest număr va crește. Uitați-vă un pic pe evoluție.

Nici nu are de ce să scadă acest număr. Restricțiile au fost insuficiente, prost aplicate, iar multă lume nu le-a respectat. În mod clar, multe lucruri care puteau merge prost au mers foarte prost. Iar vara pare că ne-am petrecut-o ca și cum am sperat că lucrurile vor trece de la sine.

Ieri, când lucriurile s-au complicat major, am avut parte de apeluri. Primul a ieșit Nelu Tătaru. Mesajele sunt din listele făcute de Gândul și Hotnews.

  • Populația, haideți să respectăm regulile.
  • Acum avem 226 de spitale suport COVID cu 1050 de paturi ATI complet utilate.
  • Dacă noi încercăm să vedem capacitatea, personalul trebuie să dea dovadă că trebuie să susțină capacitatea
  • Haideți să încercăm în acest moment de cumpănă să reașezăm respectarea regulilor.
  • Care sunt limitele? Primim și 3000 de pacienți pe zi, dar componenta de prevenție poate face diferența.
  • Avem evenimente sau transport în comun unde nu se respectă regulile. Aici avem acele zone infectante. Haideți să respectăm regulile.
  • Restricțiile reimpuse își vor face efectul în 10-14 zile.
  • Haideți să fim cu toții solidari și să ajungem acolo unde speram să ajungem la începutul lunii iunie.

Apoi a venit și domnul Iohannis

  • Transmit un mesaj special de recunoștință și mulțumire medicilor și personalul medical pentru profesionalism și dedicare
  • Acești oameni extraordinari merită respectul și admirația noastră
  • Avem încredere în medicii noștri
  • Lunile care vor urma nu vor fi deloc ușoare

Da, domnilor, de acord. Dar aici sunt mai multe amendamente. Numărul de ventilatoare nu a crescut semnificativ,, Acum spune ministrul, dar și președintele, numărul ventilatoarelor a ajuns la 1050. Dar conform unui raport SRATI, la o lună două de la începerea epidemiei acestea erau la 987.

Dacă vreți să știți cum a evoluat România ca număr de paturi ATI, dar și ca număr de medici, citiți această analiză a Europa Liberă.

Realitatea arată că guvernul a făcut puțin în această materie. Nu sunt mult mai multe ventilatoare ca astă-primavară. Iar medicii sunt obosiți pentru că nu primesc colegi noi. Domnul Tătaru se plânge că atâția sunt, dar până acum nu am avut niciun program care să sporească numărul lor.

Nu există nicio acțiune care să îndrepte rezidenți, personal de alte specialități pentru ce este nevoie acum. Stimulentele financiare nu au fost plătite decât în parte. Oamenii nu pot fi plătiți în apeluri.

În fapt, deși știam că vine răul, ne-am pregătit așa cum s-a pregătit și școala online. Adică am lăsat pe ultimul moment ce era de făcut. Sau nu am mai făcut deloc. Acest guvern a ținut o anumită stare de echilibru, a cârpit lucrurile pe ici pe colo, dar în niciun caz nu a făcut cât trebuie. Suntem cam în bătaia vântului. Asta însemnând că noi suntem cei care trebuie să ne păzim.

Vaccinul AstraZeneca ne arată de ce instituțiile și democrația sunt bune

Încerc să fac un pic de lumină în povestea asta cu vaccinul AstraZeneca pe baza mai multor surse din presa internațională. Cred că e necesar să avem informație corectă și echilibrată, mai ales că de acest vaccin se legau primele noastre speranțe ca boala asta să se termine mai repede.

De ce primele? Pentrucă vaccinul de la Oxford, pregătit de Astra Zeneca este cel mai avansat ca testare și producție. Așadar voi face un Q&A. După care am o concluzie de natură politică.

Ce s-a întâmplat de s-a oprit faza a treia a testării?

Compania AstraZeneca a anunțat c-a oprit voluntar procesul din faza a treia testării vaccinului. Și că acesta este un lucru obișnuit care se întâmplă în toate testările de acest tip. El ar fi fost menit să dea o mai bună extracție a datelor. Mai ales ”să se poate face o reevaluare a datelor privind securitatea vaccinului. ”

Astra Zeneca a dat două comunicate. Primul era neclar și vorbea de evaluare măsurilor de securitate. Al doilea, pe măsură, ce apăreau date neoficiale, a început să se refere la nevoia ca o echipă de experți să evalueze tot ce ține de securitate vaccinului.

Ce știe presa internațională, pe surse, cum se spune?

Potrivit Stat sau NYT, o pacientă din Anglia a făcut o reacție inflamatorie a coloanei vertebrale. Pacienta era sănătoasă înainte de administrarea vaccinului, iar această inflamție a apărut în timp ce se așteaptau rezulatele injectării.

Afecțiunea apărută se numește mielită transversă și inflamează nervii care trec prin coloană sau chiar măduva. Afecțiunea poate duce la limitarea mișcării membrelor.

A provocat vaccinul această afecțiune?

Nu se știe, dar tocmai asta trebuie să studieze echipa de experți independenți. Vaccinul este testat în 62 de localități din Statele Unite, dar nu au mai fost raportate astfel de cazuri. Nici oficial și nici neoficial. Această fază a treia a testării este una extinsă și se face pe zeci de mii de oameni. Vaccinul este testat în Anglia, India, Brazilia, America de Nord, Africa de Sud.

Există alte efecte ale vaccinului?

Da. Un studiu publicat în The Lancet, cea mai importantă revistă de profil medical, după faza întâi, arată că mulți participanți au avut dureri de cap și stări de oboseală minore sau medii care s-au restrâns de la sine. Altfel, rezultatele au arătat că aceștia au produs anticorpi și că organismul se poate apăra împotriva virusului.

Ce reacții a stârnit acest moment?

Unul dintre experții Universității din California, Phyllis Tien a declarat pentru NYT că acesta nu este un lucru neobișnuit. Și că ideea fazelor doi și trei ale testării este să evalueze securitatea vaccinului. ”Eficiența lui o vom afla mult mai târziu. Cred că e o idee bună să oprească testarea. ”

Doctorul Fauci, cel care conduce ce se întâmplă pe subiect în administrația americană, a dat un interviu pentru CBS în care a spus că ”este un incident nefericit, dar nu unul neobișnuit.” El spune că e firesc să se oprească procesul de înrolare în vederea testării, că este un eveniment de securitate important și că AstraZeneca trebuie să investigheze mai departe ce s-a întâmplat.

Ce urmează mai departe?

Până experții independenți se lămuresc ce s-a întâmplat cu acest pacient, vaccinul nu merge mai departe. Nici în testare, nici în producție. Noi așteptăm și ne bazăm pe celelate opt companii care sunt în faza doi și trei.

Contextul politic

Simultan cu această veste am primit un anunț comun al celor nouă companii occidentale din lumea vestică aflate în fazele doi și trei ale testării câte unui vaccin. Acestea au promis publicului că nu vor livra niciun vaccin până când acesta nu este sigur și eficient. Ele au dat asigurări că vor urma calea științei. Acesta este un răspuns pentru administrația Trump care-și dorește apariția unui vaccin înainte de alegeri. Ar fi un mare punct pentru președintele american care a finanțat toate companiile importante, inclulsiv AstraZeneca cu miliarde de dolari.

Ca un punct personal de vedere, aceasta este diferența între sistemul nostru democratic și Rusia. În momentul în care a apărut o problemă mare, cu potențial distructiv și periculos, procesul a fost oprit. Pentru că publicul află și te pedepsește. Și a fost oprit în ciuda intereselor uriașe, a banilor, în ciuda interesului politic. A fost oprit pentru că fudamentul societății noastre este încrederea și făra ea nu putem merge mai departe. E o dovadă că aici, în lumea noastră, niciun regim nu poate trece cu tancul peste interesul public sau peste întrebări legitime. Avem instituții, specialiști și întrebări și chiar dacă nu sunt perfecte, ele lucrează și-n interesul nostru.

ÎNAINTE SĂ PLECI

Poți primi toate noutățile direct pe email!