criza

Vaccinul AstraZeneca ne arată de ce instituțiile și democrația sunt bune

Încerc să fac un pic de lumină în povestea asta cu vaccinul AstraZeneca pe baza mai multor surse din presa internațională. Cred că e necesar să avem informație corectă și echilibrată, mai ales că de acest vaccin se legau primele noastre speranțe ca boala asta să se termine mai repede.

De ce primele? Pentrucă vaccinul de la Oxford, pregătit de Astra Zeneca este cel mai avansat ca testare și producție. Așadar voi face un Q&A. După care am o concluzie de natură politică.

Ce s-a întâmplat de s-a oprit faza a treia a testării?

Compania AstraZeneca a anunțat c-a oprit voluntar procesul din faza a treia testării vaccinului. Și că acesta este un lucru obișnuit care se întâmplă în toate testările de acest tip. El ar fi fost menit să dea o mai bună extracție a datelor. Mai ales ”să se poate face o reevaluare a datelor privind securitatea vaccinului. ”

Astra Zeneca a dat două comunicate. Primul era neclar și vorbea de evaluare măsurilor de securitate. Al doilea, pe măsură, ce apăreau date neoficiale, a început să se refere la nevoia ca o echipă de experți să evalueze tot ce ține de securitate vaccinului.

Ce știe presa internațională, pe surse, cum se spune?

Potrivit Stat sau NYT, o pacientă din Anglia a făcut o reacție inflamatorie a coloanei vertebrale. Pacienta era sănătoasă înainte de administrarea vaccinului, iar această inflamție a apărut în timp ce se așteaptau rezulatele injectării.

Afecțiunea apărută se numește mielită transversă și inflamează nervii care trec prin coloană sau chiar măduva. Afecțiunea poate duce la limitarea mișcării membrelor.

A provocat vaccinul această afecțiune?

Nu se știe, dar tocmai asta trebuie să studieze echipa de experți independenți. Vaccinul este testat în 62 de localități din Statele Unite, dar nu au mai fost raportate astfel de cazuri. Nici oficial și nici neoficial. Această fază a treia a testării este una extinsă și se face pe zeci de mii de oameni. Vaccinul este testat în Anglia, India, Brazilia, America de Nord, Africa de Sud.

Există alte efecte ale vaccinului?

Da. Un studiu publicat în The Lancet, cea mai importantă revistă de profil medical, după faza întâi, arată că mulți participanți au avut dureri de cap și stări de oboseală minore sau medii care s-au restrâns de la sine. Altfel, rezultatele au arătat că aceștia au produs anticorpi și că organismul se poate apăra împotriva virusului.

Ce reacții a stârnit acest moment?

Unul dintre experții Universității din California, Phyllis Tien a declarat pentru NYT că acesta nu este un lucru neobișnuit. Și că ideea fazelor doi și trei ale testării este să evalueze securitatea vaccinului. ”Eficiența lui o vom afla mult mai târziu. Cred că e o idee bună să oprească testarea. ”

Doctorul Fauci, cel care conduce ce se întâmplă pe subiect în administrația americană, a dat un interviu pentru CBS în care a spus că ”este un incident nefericit, dar nu unul neobișnuit.” El spune că e firesc să se oprească procesul de înrolare în vederea testării, că este un eveniment de securitate important și că AstraZeneca trebuie să investigheze mai departe ce s-a întâmplat.

Ce urmează mai departe?

Până experții independenți se lămuresc ce s-a întâmplat cu acest pacient, vaccinul nu merge mai departe. Nici în testare, nici în producție. Noi așteptăm și ne bazăm pe celelate opt companii care sunt în faza doi și trei.

Contextul politic

Simultan cu această veste am primit un anunț comun al celor nouă companii occidentale din lumea vestică aflate în fazele doi și trei ale testării câte unui vaccin. Acestea au promis publicului că nu vor livra niciun vaccin până când acesta nu este sigur și eficient. Ele au dat asigurări că vor urma calea științei. Acesta este un răspuns pentru administrația Trump care-și dorește apariția unui vaccin înainte de alegeri. Ar fi un mare punct pentru președintele american care a finanțat toate companiile importante, inclulsiv AstraZeneca cu miliarde de dolari.

Ca un punct personal de vedere, aceasta este diferența între sistemul nostru democratic și Rusia. În momentul în care a apărut o problemă mare, cu potențial distructiv și periculos, procesul a fost oprit. Pentru că publicul află și te pedepsește. Și a fost oprit în ciuda intereselor uriașe, a banilor, în ciuda interesului politic. A fost oprit pentru că fudamentul societății noastre este încrederea și făra ea nu putem merge mai departe. E o dovadă că aici, în lumea noastră, niciun regim nu poate trece cu tancul peste interesul public sau peste întrebări legitime. Avem instituții, specialiști și întrebări și chiar dacă nu sunt perfecte, ele lucrează și-n interesul nostru.

Pandemia nu trece doar cu acțiunea guvernului. Avem și noi rolul nostru

Joi am făcut o ediție specială România în Direct despre cum o să redeschidem școala. O ediție cu mai multe întrebări decât răspunsuri și nenumărate incertitudini. Nu știm ce avem de făcut, cât de sigur sau nesigur este și ce este mai bine pentru copii. Dar și pentru noi. Vă las aici înregistrarea despre care o să vedeți că este dominată de aceste nesiguranțe.

România în Direct, cu Cătălin Striblea: Cum să înceapă școala? Ediție specială cu părinți și profesori

România în Direct, cu Cătălin Striblea: Cum să înceapă școala? Ediție specială cu părinți și profesorihttps://www.europafm.ro/romania-in-direct-cu-catalin-striblea-cum-sa-inceapa-scoala-editie-speciala-cu-parinti-si-profesori/

Publicată de Radio Europa FM pe Joi, 20 august 2020

La un moment dat, mai spre finalul emisiunii, m-a sunat o doamnă învățătoare care mi-a spus că este chiar la școală, la făcut curățenie în clasa în care i-a fost alocată și pe care o va avea patru ani.

Am spus că e frumos și că e firesc să participe la acțiunile astea pentru că e locul în care va sta patru ani. Apoi am primit următorul mesaj de la un domn ascultător.

„Cum să fie firesc, Cătălin, ca profesorul/educatorul să facă curățenie la școală??? Când ne schimbăm mentalitatea asta retrogradă care ne face să credem că la un loc de muncă trebuie să mai faci și alte 7 job-uri pentru care în orice loc normal sunt angajați alți oameni care se pricep la acele lucruri? Bine că trebuie profesorii să facă curat, dar guvernul nu trebuie să aibe responsabilități și doamna de română, cea agramată, să nu fie criticată de nimeni pentru că nu a fost in stare să facă nici măcar un ghid de covid in 6 luni…Ce e cu noi românii?”

I-am răspuns așa. Ce e retrograd în a face curat la locul de muncă? Dvs așteptați ca în birou la dvs să vină femeia de serviciu tot timpul? Dar vasele le spălați la muncă, după ce mâncați? Ce altceva mai așteptați de la femeia de serviciu? Știți că în retrogradele școli japoneze nu există oameni de serviciu? Nu zic să văruiască sau să facă părțile grele ale acestei munci pentru care, firesc, plătim oameni, dar nu e nicio rușine să pui mâna să ajuți în locul în care muncești.

Asta nu e tot însă. Ceva mai dimineață, în Deșteptarea de vară, am spus că, în această situație, trebuie să așteptăm mai puțin de la stat și mai mult de la ce putem face noi. Asta a stârnit câteva mesaje în care eram făcut arșice și-n care treceam de la cel mai prost om din lume, la cel mai incompetent jurnalist în viață. O rușine, cum ar veni.

Și de asta îmi dau seama că reflexul nostru de a cere socoteală și de a aștepta ceva de la stat este foarte mare, greu de învins. Am crescut ca societate cu aceste așteptări. În care statul trebuie să facă. Și are destule restanțe. Doar că acum, specific în această situație, nu cred că abordarea asta ne ajută foarte tare. Epidemia nu trece dacă țipăm la Orban, Anisie, Ciolacu.

Știu că foarte multă lume așteaptă intervenția statului. Sau consideră că statul este deja vinovat. Administrația este slabă, nevolnică și plină de pile, lucruri despre care deja am vorbit. Este într-o întârziere fantastică și a avut destule luni la dispoziție. Doar că asta nu rezolvă cu nimic situația. 

Așadar ce poate face statul?

Întâi de toate poate face reguli clare. 

Apoi poate verifica dacă acestea se aplică. Trebuie să ofere resurse acolo unde este necesar. Și aici mă refer mai curând la guvern și instituțiile naționale. 

Dar eu cred că, mai curând, aici este vorba de ceea ce putem face noi. De modul în care ne implicăm, găsim soluții și colaborăm cu cei care au grijă de copiii noștri. Da, sigur, dăm vina pe stat, dar cum mergem mai departe? Mă ajută azi să țip la Orban sau la Anisie? Sigur. Presiunea este necesară. Statul ne-a trădat din nou. Pot să merg la vot să-i penalizez, că votarea vine repede. Dar nu e de ajuns. Orban, Anisie, Ciolacu nu sunt în clasă cu copilul meu să vadă dacă se aerisește, dacă se respectă culoarele sau au dezinfectant. Aici e vorba de ce poate face o comunitate. 

Iar până când problema ajunge la guvern, cred că primăria e mai aproape. Mi-aș dori zilele astea să-i văd prin școli pe toți consilierii locali și județeni, interesându-se de ceea ce este nevoie. Și pe școli luând legătura cu părinții ca să le explice ce au de făcut.

La fel, văd posibilitatea de a ajuta școala, dacă este permis și unde e nevoie. De la curățenie până la supravegherea unor grupuri de copii care nu au voie să interacționeze când vor începe orele.

Pandemia NU trece numai prin implicarea guvernului. Mai ales a unui guvern cu standarde joase ca în România. Pandemia e între noi și tot noi o rezolvăm. Dacă guvernul nu poate, rezolvăm și cu el după.

Dar până atunci trebuie să respectăm regulile, să ne spălăm pe mâini, să purtăm mască și să verificăm ce s-a întâmplat la școala noastră. Și să punem presiune pentru alocarea resurselor.

Nu există libertate fără responsabilitate. Sau istoria unor imagini mincinoase.

Câteva zile la rând au circulat imagini din Franța sau Italia cu câtă libertate este acolo în materie de restaurante. Sigur că, luate din context, imaginile respective au o noimă. Și ele arată diverse încălcări ale legislației sau reguli mai laxe în privința pandemiei. Ele circulă, lumea le ia în seamă și crede că are o porțiune de adevăr. Cum vi se par astea de mai jos?

Une foule immense à Nice pour voir le Dj The Avener et des gestes "barrière" très peu respectés

Une foule immense samedi soir à Nice pour voir le Dj The Avener et des gestes "barrière" très peu respectés. Près de 5000 personnes ont assisté à un concert sous la colline du chateau. Notre article => https://france3-regions.francetvinfo.fr/provence-alpes-cote-d-azur/alpes-maritimes/nice/nice-the-avener-au-chateau-ce-samedi-soirees-quartiers-dj-aux-balcons-ete-se-deconfine-1843344.html

Publicată de France 3 Côte d'Azur pe Duminică, 12 iulie 2020

Mă rog, astea-s mai vechi, dar sunt unele și mai noi. Doar că, pe repede înainte, nu mai vezi nici data și nici poveștile care le urmează. Nu le mai vezi consecințele.

Getty Images pentru Washington Post

După ce-au văzut treburile astea, oamenii din Franța au ajuns și la câteva concluzii. La finalul lunii iulie, mai mulți angajați ai unor astfel de restaurante s-au îmbolnăvit. De la finalul lui iulie, 20 de angajați din 30 ai unui club de lux din zonă s-au îmbolnăvit În ultimele cinci zile din iulie, 64 de oameni din regiune afost raportați cu boala. Mulți dintre ei lucrau în localurile pe care le-ați văzut și pe la noi.

Last week, two of the French Riviera resort’s hot spots — Indie Beach House on Ramatuelle’s Pampelonne Beach, and Pablo, a trendy bistro on Saint-Tropez’s Place des Lices, both owned by the same company — were shut down when four staff members reportedly tested positive for the coronavirus. Since then, authorities have reported that 20 of Pablo’s 30 employees and one of Indie Beach’s have been infected with the virus that causes the disease covid-19.

Another eatery, Noto, which describes itself as a “festive Italian restaurant” on the Place des Lices, was shuttered Monday for two weeks after six employees tested positive. And the regional health agency recorded 64 cases on the peninsula between July 25 and Aug. 1.

Washington Post

După asta, autoritățile au început să se miște destul de repede. Unele localuri au fost închise, la altele s-au aplicat amenzi, iar, treptat, măștile au devenit obligatorii. Iar situația era cam cea de jos.

Și, da lucrurile au fost ca la noi. Unii patroni au făcut tot ce le-a stat în putință să țină lucrurile în frâu. Doar că la cluburi o iau foarte ușor razna. Alții nu s-au supus de la început. Sunt cluburi care au angajat oameni care să stea de șase când vine Poliția. La fel, o parte dintre vizitatori s-au dovedit teribiliști sau nepăsători. Au fost nenumărate cazuri de turiști care au suflat fumul de țigară spre alții sau i-au îmbrățișat.

Azi, Franța are 3000 de cazuri pe zi și se pregătește, probabil de un nou val. Asta pune la încercare resursele noastre europene, statul și însăși societatea. Iar consecințele vor fi grele chiar și pentru noi.

Worldometers

Iar în Italia, de azi, se închid discoteci, iar masca devine obligatorie și-n aer liber.

Dar foarte important este ca, de câte ori vedeți o astfel de imagine să aveți un semn de îndoială. Nu nu e de bine. Și nicăieri nu e mai multă libertate. Cel puțin, nu una fără responsabilitate.

Pentru copiii de la țară, școala online e un dezastru

Zilele astea avem o întreagă dezbatere despre cum va începe școala la toamnă. Sunt mai multe scenarii. De la prezență fizică, la una combinată cu activitate online. Sau școală făcută cu totul pe calculator. O idee care se conturează destul de clar este aceea că autoritățile locale vor decide după cum arată situația epidemiei la ei.

Pentru prima dată, însă, putem măsura științific și ce efecte are lipsa școlii în zonele sărace din România. Organizația neguvernamentală World Vision a măsurat în județele în care are programe, ce se-a întâmplat cu copiii de la țară. Și are un studiu făcut în județele Cluj, Dolj, Ialomița, Vaslui, Iași, Vâlcea – 139 de comune cu 313 sate cu rezultatele școlii în plină pandemie. Trei sunt direcțiile pe care le-a urmărit studiul World Vision: bunăstarea materială, cea emoțională și accesul la educație. Adevărul este că niciunul dintre aceste aspecte nu arată sănătos.

Ceea ce e foarte clar este că părinții au resimțit din plin criza economică. Mai bine de jumătate dintre ei nu au mai lucrat. Unul din cinci a avut probleme financiare importante. Aproape jumătate dintre ei nu au reușit să asigure traiul zilnic la același nivel. Doar 40 la sută au reușit să cumpere toate alimentele, medicamentele sau rechizitele necesare.

De asta nu e mare mirare că doar 60 la sută dintre copii au ajuns la ore. 30 la sută doar au trimisele temele la școală. Doar 44 la sută dintre copii au propria lor tabletă sau telefon pe care să facă orele respective. Și doar jumătate dintre profesori au capacitatea de a organiza aceste ore.

În fine, dacă ar fi să se facă școală de la toamnă, directorii resping ideea că școala s-ar mai putea face online. De fapt, un sfert dintre școli nici nu au conexiune la internet. Iar 9 din 10 nu au mijloace electronice să facă școală online.

Mai pe șleau, cu cât ești mai sărac, cu atât această criză este mai mare. Și cu cât trăiești mai la țară, cu atât nu mai apuci școală. De fapt, această criză îi scoate pe copiii de la țară din circuitul social.

World Vision a pus la punct un sistem care înseamnă donații cu mii de pachete cu alimente pentru acești copii. Sau cu plata meditațiilor și cu asistență psihologică. Acum e nevoie și de ceva mai mult. Poți aduce și tu o contribuție la 8864 cu textul SPERANȚĂ.

Astea-s datele, asta se poate face. Iar dacă nu înțelegem că trebuie să ne mișcăm repede pentru a reduce decalajele, o să avem o clasă nouă de defavorizați.

Ce-ai alege? Vaccinul occidental, cel din China sau pe cel rusesc?

Barometrul Europa FM, care a apărut vineri, arată că suntem mai curând pesimiști în privința evoluției bolii în România. Sondajul realizat de IMAS ne spune că doar 45 la sută dintre români cred că un vaccin ar putea apărea în următorul an. Și mai puțini cred în posibilitatea unui tratament.

Barometrul Europa FM, realizat de IMAS

Nu cred că trebuie foarte multe explicații sociologice pentru a ne explica aceste rezultate. Orice om echilibrat își dă seama că apariția unui vaccin este o chestiune care ia foarte mult timp. Și că rezultatele trebuie testate îndelung ca totul să fie sigur.

Ce știm clar este că acum avem o cursă mondială cu peste 100 de competitori, așa cum spune National Geographic. Tipurile de vaccin pregătite sunt diferite, metodele de cercetare nu sunt identice, iar rezultatele sunt așteptate în timp. E o cursă care va da câțiva câștigători și-n care sunt implicate multe minți luminate. Și bani pe măsură. De la fonduri publice până la investiții private.

De asemenea, lupta se dă pe diverse coordonate geografice. Companii occidentale concurează cu cele chineze, dar și cu jucătorul necunoscut care este Rusia. Americanii au un program care se numește Warp Speed și care aruncă cei mai mulți bani, probabil, în timp ce China caută o companie de tip campion, cum este Huawei în telefonie. Rusia este un spațiu obscur și cu multe semne de întrebare. Cum arată lucrurile, așa cum le descrie National Geographic?

  • Un vaccin apare pe piață în 10-15 ani. Cea mai scurtă apariție a fost de patru ani, la oreion.
  • Vaccinul este testat întâi pe un grup de oameni sănătoși.
  • Grupul doi este alcătuit din oameni susceptibil să ia boala.
  • Un al treilea grup include mii de persoane de diferite rase, condiții sociale și stări de sănătate.
  • Multe vaccinuri rămân într-o fază de testare, chiar și după lansare .

Cum depășim în aceste zile această problemă a timpului lung? Metoda folosită este ca toate fazele să se facă simultan. Adică nu mai așteptăm ani, ci luni. Teoretic. După care fiecare companie va trece la faza de producție. Doar că și aici poate dura ani să faci miliarde de doze.

National Geographic a făcut și un top al celor care se află în frunte.

Moderna Therapeutics

  • O companie americană care lucrează cu Institutul American de Sănătate.
  • A ajuns pe data de 27 iulie la faza a treia a testării.
  • Folosește material genetic din virus, introdus în celule ca să producă anticorpi.
  • Începând de anul viitor ar putea face 500 de milioane de doze.

Pfizer și BioNTech

  • O companie americană și una germană. Lucrează pe cercetările de vaccin anti-cancer ale BioNTech.
  • Finanțată de guvernul american.
  • A început faza doi combinată cu faza trei.
  • Poate furniza 1,5 miliarde de doze în 2021

Universitatea Oxford și AstraZeneca

  • Folosește un virus slăbit. Răspunsul de până acum a fost foarte bun.
  • A început faza trei de testare a vaccinului.
  • Poate produce un miliard de doze anul viitor.

Și de aici prieteni, încep marile necunoscute pentru fiecare dintre noi.

Jucătorii Chinezi

  • Sinovac este o companie chineză care lucrează pentru un producător brazilian. Spun c-au trecut deja la faza trei a unui vaccin inactiv. Primele date arată rezultate bune pe maimuțe.
  • Sinopharm este compania de stat chineză. Și ea folosește un vaccin inactiv și a trecut la faza trei. Testările se fac în Arabia Saudită, țară în care locuiesc peste 100 de naționalități, pe 15 mii de persoane.
  • CanSino Biologics o altă companie ale cărei rezultate au fost salutate de The Lancet. Sunt la faza doi și au aprobare limitată să folosească vaccinul pe membri ai armatei chineze.

Rusia

Aici. sunt atât de multe probleme încât trebuie să ne înarmăm cu toate semnele de întrebare. Institutul rusesc din domeniu, Gamaleya, ar fi terminat deja toate fazele de testare și pe data de 10 august este așteptată aprobarea vaccinului. Această informație este dată de NYT în urmă cu câteva zile.

Doar că nimeni nu știe clar cum au făcut rușii acest vaccin, ce tehnologie au folosit și cum l-au testat. Întrebare de pe buzele tuturor este dacă nu cumva Rusia pune pe primul loc prestigiul național și nu știința. Președintele structurii financiare care controlează institutul, Kirill Dimitriev, spune foarte clar că:

Ministerul Sănătății din Rusia face toate demersurile necesare ca vaccinul să fie făcut și urmează toate procedurile. Nu folosim nicio scurtătură.

NYT.

După care a făcut o referire la cursa spațială din 1957.

Așa cum Sputnik a fost realizat de talentul cercetătorilor ruși, la fel și vaccinul este opera minților lor extraordinare.

NYT

Povestea asta din Rusia a stârnit mirare la vârful statului american. Anthony Fauci, cel desemnat de Trump să se ocupe de criza americană, a lansat chiar un avertisment. Mai ales că Rusia a anunțat că după jumătatea lunii august, medicii locali vor fi invitați să se vaccineze.

Sper că Rusia și China nu vor administra vaccinul nimănui înainte de a se face testările necesare. A pretinde că ai un vaccin înainte de a testa pe cineva este un lucru problematic, cel puțin.

Indiana Express

Dacă citești printre rânduri pare că Fauci se îndoiește de existența unei testări reale. Evident că există și o competiție comercială, dar mirarea vine din faptul că, atât China, cât și Rusia au un istoric de nepăsare la viețile oamenilor. Iar dezvoltarea crizelor sanitare din cele două state arată clar acest lucru. În plus credibilitatea Chinei este la pământ după ce au ascuns luni de zile existența virusului.

Temerile oamenilor cumpătați nu se termină, însă aici. NYT a ridicat semne de întrebare și asupra companiilor americane

Andrei Floroiu și premiile de la Bursă

De Andrei Floroiu (foto) bănuiesc că nu ați auzit până astăzi. El este CEO-ul unei companii din California care se numește Vaxart. Domnul Floroiu a devenit săptămâna trecută subiectul unui articol din New York Times. Asta după ce compania pe care o conduce a anunțat c-a primit aprobarea guvernului american să intre în programul Warp Speed. Adică arată niște rezultate promițătoare, într-o prima fază a unui vaccin. Drept urmare, acțiunile Vaxart au crescut cu 456%, iar cele pe care le deține domnul Floroiu au crescut de la 4,3 milioane la 28 de milioane de dolari.

NYT

Realitatea e mai complexă, spune, însă, NYT. Potrivit unui oficial american, Vaxart nu a intrat în program, ci într-un studiu de probă, laolaltă cu alte companii americane, care pot testa un prim produs pe maimuțe. Iar compania nu este încă, oficial, aprobată ca să fie finanțată pentru a dezvolta un vaccin. Oficialii americani anunță că vor face o investigație privind anunțul Vaxart, iar asta se va extinde și pe piața bursieră americană.

Mai pe șleau, NYT ridică următorul semn de întrebare: nu cumva sunt companii care anunță rezultate promițătoare doar ca să impulsioneze acțiunile la bursă?

Astfel, fondul de investiții care susține Vaxart a plecat cu două sute de milioane de dolari din afacerea asta. În realitate, însă, nu mai puțin de 11 companii au dat bani unor directori, acționari și finanțatori după creșterile de la bursă. În total un miliard de dolari s-au plătit în ultimile luni. Așadar, sunt reale rezultate bune pe calea vaccinurilor, se întreabă NYT.

Vă mai amintiți de Moderna, de la care am început acest articol? Din ianuarie până acum, valoarea acțiunilor a crescut la 30 de miliarde de dolari. Iar diverși acționari și oficiali au încasat deja 248 de milioane de dolari. Unele vânzări nu au fost semnalate în avans, așa cum prevede legea.

În cursa asta disperată, câștigurile sunt mari, iar răbdarea este minimă. Și disperarea pe măsură. Așadar, ca indivizi, știind măcar aceste lucruri, ce veți alege: un vaccin occidental, unul din China sau pe cel din Rusia?

Întregul articol din NYT este aici

Un scenariu pentru următoarele șase luni

Pentru că vineri a fost ultima ediție din acest sezon a emisiunii Avocatul Diavolului, eu și Vlad Petreanu am încercat să facem un scenariu în ce privește România, în următoarele șase luni. Am vrut să vedem ce cred ascultătorii Europa FM că se va întâmpla cu criza sanitară, dar și în politică sau economie. Eu am avut rolul optimistului, dar cred că lucrurile sunt mai complicate. Cum și această rubrică, Rațiunea zilei, intră în vacanță până la toamnă, cred că e firesc să vă spun ce cred eu despre lunile următoare. 

Sunt mai multe motive să fiu optimist în privința epidemiei de coronavirus. În primul rând este vorba de capacitatea noastră ca specie de a învăța și de a ne feri lucrurile rele. În momentul în care vom vedea destul de multe lucruri rele, atunci acea parte a creierului nostru responsabilă de instinct va lua măsurile potrivite. O să învățăm să ne apărăm de virus, așa cum natural ne apărăm copiii sau pe noi de rele.  Trebuie doar ca problema să se sedimenteze destul. 

De asemenea, vom vedea cum procedează alții.

Slavă Domnului, România nu mai e o țară singură pe lume, facem parte din diverse sisteme care ne impun regulile care ne feresc și de uniii ca noi. Când o să vedem că nu o să ne mai primească în Grecia sau, mai grav în Spania sau Italia, o să învățăm. 

Educația făcută cu picătura va izbândi la un moment dat, chiar dacă mai greu. Când vecinul se va spăla pe mâini zilnic sau când se va feri de aglomerație, atunci și noi vom învăța. Nu uitați că noi, ca nație, am reușit împreună ca trei luni să stăpânim virusul. Pentru că majoritatea dintre noi  nu a ieșit din casă. Deci avem resurse comunitare. 

Am învățat despre boală și medicii noștri au devenit mai puternici. Încă avem locuri la terapie intensivă și încă timp la dispoziție să mai facem altele. Suntem flexibili. Iată, azi nu mai ținem în spital decât zece zile pe asimptomatici.

Și cam aici se termină optimismul meu. Până vom ajunge la aceste reușite, va trebui să trecem o perioadă teribil de grea, în care vor muri oameni.

Nerespectarea regulilor, o administrație dezlânată,  dar și spitale mai puțin performante ne vor duce spre un vârf al epidemiei în următoarele luni. Probabil că vor muri mai mulți oameni decât ne așteptăm. Aceasta va fi momentul de recul când și vocile cele mai încăpățânate vor fi date deoparte. Una este vorbitul aiurea pe FB, alta e să vezi cum îți mor vecinii.

Așadar va fi o perioadă foarte grea cu consecințe teribile și poate chiar noi măsuri dure. Boala va rămâne, însă, în mod curent alături de noi, cu câteva zeci de cazuri pe lună, vreme de un an doi. Vom învăța însă să închidem focarele. 

Economia trece acum printr-o criză de încredere. Criza va mai scădea pe măsură ce programul guvernului va începe să pompeze bani în economie. Banii pe care-i avem vor susține un consum acceptabil. 

Cu toate că deficitele și datoria publică vor fi uriașe, câtă vreme Comisia Europeană și băncile ne vor da bani, vom rezista. Mai ales că până la alegeri, guvernul va face orice ca să nu ne prăbușim.  Ca această perioadă să fie însă un succes, acest lucru trebuie însoțit de o reformă a statului după alegeri. Altfel, dezastrul va fi complet. 

În politică. pe fondul intensificării crizei sanitare, vocile populiste vor crește în intensitate. Cred însă că oportunismul va fi sancționat. Dacă alegerile vor fi  în luna noiembrie, cred că PNL și USR vor putea alcătui un guvern la limită și doar dacă UDMR este de acord. Ludovic Orban va rămâne premier, dar PNL va va suferi din ce în ce mai tare dacă nu reușește să se dezbare de niște obiceiuri triste. PSD, Pro România și ALDE vor menține polul de 30 la sută dintre alegători. Dar balanța asta se va întoarce încet-încet începând cu primele luni ale anului viitor. Până atunci, însă, eu vă spun spor la treabă! Ne auzim, totuși, foarte curând, în această vară. 

Photo by Pedro Figueras from Pexels

Valul doi a venit. Și e propulsat de o neîncredere fabricată în laborator

Trebuie să discutăm despre  cel mai important subiect al zilei, dar în egală măsură și cel mai ignorat, dacă te uiți la ce se întâmplă în jurul nostru. Cred că suntem în valul doi al epidemiei de coronavirus. Diferența este că de data asta, cel mai important spital COVID din România s-a umplut. 

Institutul Matei Balș a anunțat că nu mai poate face internări pentru că nu mai sunt spații. Pentru cei care se îmbolnăvesc trebuie găsite alte soluții la spitalele de sprijin din București. Doctorul Adrian Marinescu de la spitalul Balș spune că, dacă se merge în această direcție, cu siguranță vor crește și cazurile de ATI. Acestea sunt 176 acum în toată România, care are cam 1500 de paturi. Brașovul nu mai avea nici el loc de pacienți de acum două zile. 

Problema este că toate cifrele proaste cresc.

Sporește numărul de cazuri zilnice, cam din 8 iunie încoace. De asemenea, a sporit rata de reproducție a virusului, care a trecut de 1 și a ajuns la 1.13. De asemenea a crescut numărul de cazuri active, care e la 5300. Și numărul morților într-o singură zi e cel mai mare  din ultima lună, adică 22. Numărul de noi vindecări fluctuează de la o zi la alta, de la cifre mici, cum ar fi 40 până la unele mai mari, de peste 200. 

Un semnal vine și de la mai mulți medici. Sunt din ce în ce mai multe cazuri cu forme medii și severe ale bolii. De altfel, Raed Arafat și Nelu Tătaru au repetat în această perioadă că pericolul nu este trecut. S-a adăugat și o reacție politică a președintelui Iohannis care și-a arătat îngrijorarea față de ceea ce se întâmplă. 

Toate datele coincid cu relaxarea pornită în luna iunie și care acum își arată primele rezultate. Este evident pentru toată lumea că măsurile de restricție nu mai funcționează și că în egală măsură sunt probleme cu responsabilitatea personală. Cred că fiecare dintre voi a văzut că nu se poartă măști în spațiile publice, că nu se respectă distanțele, că e aglomerat peste limită la unele terase. Dar mai ales că există o presiune constantă pentru încălcare. Lumea stă de vorbă fără griji, s-a revenit la întinsul mâinii. 

Ceea ce este cel mai periculos, însă, este discursul care vine și dinspre o parte din elita politică și care îndeamnă la nerespectare și la neîncredere.

PSD și aliații au îndemnat de-a dreptul la minimalizarea restricțiilor și au făcut tot felul de trucuri care să îndepărteze măștile. Țineți minte și modul în care au susținut ignorarea măsurării temperaturii. Adăugați activitatea constantă a Avocatului Poporului de a chestiona aceste măsuri. Toate au dus la un climat în care foarte mulți oameni nu mai cred în boală. Scenariul politic lucrat în laborator și care a vrut să construiască imaginea unui dictator la Cotroceni vine acum înapoi către populație.

Este firesc să pui întrebări și să chestionezi datele de la autorități. Sunt valide întrebările despre numărul de teste, inadvertențe între raportări. Nu știm exact cine sunt și de unde vin pacienții, dacă sunt focare sau răspândire comunitară. Sau cum se stabilește cauza fiecărui deces. Societățile democratice sunt construite pe întrebări și chestionarea mai marilor zilei. Doar că aceasta trebuie să fie onestă și nu pentru construirea unui capital politic. Pentru că azi, e posibil ca unii oameni să sufere tocmai pentru că politicienii lor au acționat incorect. 

Președintele Iohannis a pomenit de o posibilă revenire la starea de urgență. Nu știm în ce măsură mai e posibil sau dacă societatea mai acceptă. Dar e vital să vă spălați pe mâini și să purtați mască. Și să aveți grijă de voi pentru că suntem pe cont propriu.  

Jumătate din ce muncești azi risipește statul

Dați-mi voie să opresc cu totul atmosfera de week-end și să vă aduc aminte că trebuie să muncim din nou, mult și cu spor, ca să acoperim și să plătim din buzunar toate prostiile pe care le fac guvernanții din România. Tocmai am primit un nou duș rece.

Consiliul Fiscal a făcut public ala sfârșitul săptămânii trecute un raport care arată că datoria publică a României va trece anul următor de jumătate din PIB. Asta într-un calcul optimist. Dar cel realist spune că de fapt datoria publică va fi de 55 la sută din PIB. Iar asta înseamnă că va crește de la 37 la sută cât este anul acesta. Diferența nu numai că este spectaculoasă, este îngrozitoare de-a dreptul, mai ales că atrage cu sine câteva efecte juridice importante. 

Consiliul Fiscal este o autoritate independentă al cărei rost în statul român este să sprijine activitatea Guvernului, dar și a Parlamentului în chestiuni legate de finanțele mari ale țării. Adică, mai pe șleau, are grijă să spună opiniei publice unde greșește și unde face bine România în materia banilor săi publici, dar și a taxelor sau altor mecanisme financiare.Membrii săi sunt numiți pe 9 ani de către Parlament la propunerea Academiei Române, Băncii Naţionale a României, Academiei de Studii Economice Bucureşti, Institutului Bancar Român şi Asociaţiei Române a Băncilor. Adică-s oameni pricepuți. Cum au ajuns ei la concluzia că datoria publică va face un așa salt spectaculos? 

Păi e simplu. Datoria Publică însumează toate creditele pe care instituțiile statului român le-au făcut la bănci sau prin emiterea de obligațiuni ca să finanțeze operațiunile curente. Cum ar fi în cazul nostru plata pensiilor, dar și a salariilor unui aparat de stat supradimensionat și plătit peste medie. 

Țineți minte de câte ori am spus că nu avem bani destui de pensii, că acestea trebuie finanțate de la bugetul de stat. Și nu faptul că dorim să mărim pensiile mici e problema, ci că plătim niște pensii nejustificat de mari unor privilegiați. Nu e posibil ca pensia să fie mai mare ca salariul. De asemenea, am povestit că România împrumută bani ca să plătească salariile de la stat care sunt mai mari cu 50 la sută decât la privat. Și că ne mai împrumutăm să facem și ceva investiții. Cred că orice om care a trăit aici în ultimii ani știe că cheltuim mult mai mult decât încasăm. Și că avem o structură a cheltuielilor cel puțin bizară. Adică luăm bani publici pe care-i aruncăm pe consum și diverse utilități publice care nu mai întorc un profit în economie. 

Treaba asta poate ține o vreme. Dar acum, când am avut nevoie de bani ca să plătim criza sanitară, firavul sistem bugetar al României s-a prăbușit. Adică statul s-a împrumutat cu jumătate din câte face economia. Iar deficitul bugetar, spune Consiliul Fiscal va trece de 8 la sută în 2020 și 10 la sută în 2021. 

Sigur că putem să ne împrumutăm până cădem în nas. Dar tocmai ca să evităm astfel de situații cu potențial periculos, avem legi agreate cu Europa care nu ne dau voie să facem acest lucru. Iar dacă o facem și depășim 50 la sută, atunci sunt înghețate salariile bugetarilor, iar după 55 la sută, tot ce înseamnă asistență socială.  

Și acum, aduceți-vă aminte că toată săptămâna trecută a fost un concurs de mărit pensii. Premierul, ministrul de finanțe și ministrul muncii și-au arătat generozitate și au avansat sume care trec și de 10 la sută. Nu uitați că există și o lege de mărire a alocațiilor. Și evident, nu uitați că sunt alegeri, ceea ce înseamnă alte promisiuni. Și că nimeni nu vrea restructurarea aparatului de stat.  Important este să știți însă că mai bine de jumătate din ce munciți astăzi nu merge la dezvoltare, ci pe cheltuieli.  

PSD și PNL, business as usual

Este evident de acum că Parlamentul nu va vota o nouă stare de alertă, cel puțin nu în formă propusă de Guvern. Acesta se întâlnește în această seară pentru a adopta un proiect care să fie supus votului săptămâna viitoare. Cum cele două părți nu se înțeleg, nu este clar deloc ce ne așteaptă mai departe. 

Liderul PSD, Marcel Ciolacu spune că este exclus ca PSD să mai accepte aceleași prevederi ale stării de alertă. Cel mult, poate fi de acord cu purtarea măștilor, cu distanțarea fizică și cu limitele de persoane pentru evenimente. PSD va respinge însă achizițiile de încredințare directă, dar cere și redeschiderea spitalelor. Care în mod oficial sunt deschise. 

Nu e clar pe ce bază și-a definitivat majoritatea din Parlament această decizie. Deși a avut două întâlniri cu Raed Arafat care să-i arate ce presupune noua stare de alertă, domnul Ciolacu pare de neînduplecat. Ba, întrebat despre soarta restaurantelor, el spune că nu este specialist și că aceasta nu este responsabilitatea sa, ci a guvernului. 

Așadar, după două zile de discuții, PSD ori n-a priceput argumentele științifice ale lui Raed Arafat, ori nu  vrea să le asculte. Singurul lucru concret după aceste discuții este că decizia va fi una politică. Și care să marcheze puncte electorale.  Dar să și arate că este în controlul jocului și a adevărata sursă  a puterii. Singurul lucru care încurcă PSD este faptul că azi au fost 237 de noi îmbolnăviri. Probabil că fără acestea, decizia de a respinge starea de alertă ar fi fost mai ușoară. 

Totuși, la mijloc e vorba de câteva milioane de cetățeni. Și  mie mi-e clar că în această stare de lucruri interesul public nu mai este o prioritate a nici unuia dintre partide. Două sunt cauzele acestei situații bizare în care politicienii se contrează la propriu pe viețile noastre.

Prima este legată de modul în care Klaus Iohannis și PNL și-au asumat gestionare acestei crize. Și-au folosit imaginea și pârghiile politice pentru a trimite mesajele corecte pentru populație. Cum acestea erau însă de limitare a unor libertăți cetățenești nu putea fi cele mai bine primite. Președintele și premierul ar fi trebuit să dea întâietate unor specialiști care să comunice lucrurile importante în această criză. Autoritatea politică este importantă, dar numai dacă vine cu informația și argumentele necesare. Așa, luni de zile, România a trăit cu impresia că aceste decizii sunt luate de un grup de politicieni care lucrează fără transparență. Cum acest proces  s-a suprapus cu o mână forte care dă amenzi, cu o populare a guvernării cu toții fini și afinii PNL, dar și cu nenumărate tunuri în achiziții, imaginea de lideri hrăpăreți a sosit imediat. 

Al doilea motiv al acestei situații este și acela că inclusiv într-o criză limită a statului român, în care efectiv au murit oameni, forțele politice nu au avut o colaborare rezonabilă și în interesul publicului. Adică să fi stat la masă, ori de câte ori a fost necesar ca ei să stabilească perimetrul în care poate avea loc lupta politică, dar și soluțiile obligatorii de traversare a crizei. 

Am ajuns astfel în situația în care privim la cele două blocuri politice cum nu reușesc să ia o hotărâre referitoare la viață și la banii noștri. Dar ne solicită, culmea tupeului politic, voturile. Sper c-ați remarcat că atunci când interesul lor a prevalat, PSD și PNL s-au pus rapid de acord asupra datei și modului de desfășurare a alegerilor locale. Pentru că aceea este afacerea lor. În ce ne privește, ca de obicei, suntem pe cont propriu. Așadar, folosiți masca, spălați-vă pe mâini și păstrați distanța!

 

Prinși între clientelism și populism, de pe 15 iunie suntem pe cont propriu

E clar de acum. De pe 15 iunie vom avea o stare de alertă și mai ușoară decât acum. Sau nu vom mai avea restricții deloc. Președintele Iohannis a făcut marți un apel la Parlament să voteze încă 30 de zile de stare de alertă, dar hotărârea majorității pare luată deja. Așadar, ce urmează? 

După o ședință cu miniștrii implicați, președintele a anunțat că restricțiile vor fi și mai moi decât cele de acum, care oricum nu sunt respectate de o parte a populației. 

Așadar, se vor deschide mall-urile, dar nu și restaurantele. Se vor deschide piscinele și se va mări numărul de persoane care pot participa la diverse evenimente private. De asemenea, se vor deschide grădinițele și programele after-school, dar și sălile de sport. Se va putea circula înspre și dinspre țările care au mai puțin de 5 bolnavi la milionul de locuitori. Asta exclude însă țările cu care noi avem cele mai strânse legături: Italia, Spania, Franța. 

Anunțul vine într-o zi în care îmbolnăvirile rămân în aceeași zonă de 150 de zi și în care este evident că pericolul nu a trecut. De altfel, zilnic este raportat un focar, fie că vorbim de un spital, de un centru pentru bătrâni sau o firmă de curierat. Este clar că actualele măsuri de restricție funcționează și nu prea. De asta, președintele Iohannis a mers pe varianta tehnică oferită de ministrul Tătaru și de secretarul de stat Raed Arafat, ambii susținători ai stării de alertă. 

Și de aici începe problema politică. Majoritatea formată din PSD și prietenii a anunțat din timp că nu va vota o nouă prelungire a stării de alertă. Marcel Ciolacu spune că nu mai vrea să sufere nația de Klaustrofobie și a promis eliberarea de măști, termometre și alte măsuri de siguranță. Domnul Ciolacu joacă cartea drepturilor și libertăților cetățenești și cu ajutorul vocilor aliate încearcă să arate că Iohannis e un dictator. Cunoașteți modelul de la dictatorul Băsescu, care sprijinea justiția. Mă rog, în perioada în care sprijinea justiția. 

PSD-ALDE și Pro România s-au angajat pe o traiectorie populistă și încearcă să călărească o largă nemulțumire populară. Ei știu că o mare parte din votanții lor au o aversiune față de reguli și încearcă să contabilizeze asta. De fapt se adresează aceluiași public antrenat să creadă că procurorii iau ostatici. Este același discurs care consideră regulile și reglementările civilizate din Europa ca un dictat colonial. Profitori de ocazie, aliații de stânga predică iresponsabilitatea sanitară pentru că știu că orice situație rezultată le este favorabilă. Fie că se îmbolnăvește lumea, fie că regulile sunt prea aspre, va exista o nemulțumire la adresa PNL. 

Nu-i vorbă că în perioada asta PNL a ridicat sinecura la rang de artă, iar încredințările directe către prieteni, la nivel de capodoperă.

Klaus Iohannis știe că e într-o situație limită și de asta a avut un discurs moderat, mai curând un apel adresat parlamentarilor pentru colaborare. E prima dată când președintele înmoaie tonul pentru că știe că fără parlament nu va rezolva această situație.  Eu nu cred că Iohannis are veleități de dictator, cum îl zugrăvește PSD, dar nici nu are capacitatea de a înoda o colaborare transpartinică. Firesc, trebuie să se supună la ceea ce va hotărî Parlamentul, dar decizia pare luată. 

De asta cred că din 15 iunie, vom fi pe cont propriu. Fie că vom avea în vigoare un simulacru de măsuri de restricție sau nu vom avea deloc, suntem singurii care ne putem proteja familiile. Fără să vă mai constrângă cineva, respectați distanțarea fizică, purtați mască, spălați-vă pe mâini și nu mergeți inutil în locuri aglomerate. Educația individuală și cea în familie sunt vitale în lunile următoare. Clasa politică nu dă doi bani pe noi, deci noi trebuie să ne construim propria comunitate unită, puternică și corectă.