Aseară i-am ascultat pe toți trei. Președintele Iohannis a avut conferință de presă, Traian Băsescu și Victor Ponta au vorbit la Ultimul Cuvânt. Cred că e singura dată când s-a întâmplat ca cei doi să vorbească în același program, ca o paranteză. Cum toți trei au vorbit despre aceleași subiecte pot să trag câteva concluzii.

1. Poziționarea. Klaus Iohannis conduce încă după ce îi dictează Facebook-ul și mai ales pe Facebook. Nu dă răspunsuri directe la chestiuni delicate. încă nu are un exercițiu al puterii. Sunt cel puțin 5 întrebări la care nu a răspuns aseară. De exemplu, în chestiunea Holzindustrie nu a explicat, deși întrebat repetat, de ce argumentele de respingere a Codului Silvic sunt identice cu ale companiei. Întârzie în chestiunile esențiale și plutește deasupra lucrurilor. Îi place tare mult să aibă parte de un ceremonial și cred că este foarte iritat atunci când lucrurile nu se așează potrivit dorințelor lui. Vezi cu cât zăduf a vorbit de reședința pe  care nu a primit-o. Nu primește cele mai bune sfaturi și nici nu cred că întreabă. Altminteri nu făcea gafa cu ”postacul ”Băsescu, de unde a rezultat clar cine și cât a publicat pe Facebook. Vrea să se știe clar cine e șeful: cheamă Guvernul și Parlamentul la ordine. Nu vorbește cât Băsescu, dar în esență i-ar plăcea să aibă puterea fostului președinte.

Victor Ponta are de dus o singură bătălie, cea pentru imaginea sa. Premierul lucrează științific. Spun sondajele că lumea vrea o atmosferă călduță în țară, cu o relație bună între președinte și premier? Spun! Și atunci, Victor Ponta nu deschide nicio bătălie, nu îl deranjează, deși evident i-ar da câteva înapoi. Dar toate datele arată că dacă atmosfera se păstrează de maniera asta, nu pică până în 2016. Și ce să vezi, dacă guvernează ceva, atunci e posibil să rămână între 30 și 40 la sută.

Traian Băsescu are de dat o bătălie majoră pentru imaginea sa și, posibil, pentru libertatea sa. Cred că asta îl ține în politică. Altminteri, el are un spațiu de lucru imens. Nu mai există alte forțe politice în afară de PNL și PSD. Împreună au 80 de procente din piață. Rămân 20 de procente unde se poate construi.

2. Forță. Fără să vorbească, Klaus Iohannis a găsit câteva canale prin care să-și exercite puterea. Un lider liberal mi-a povestit la un moment dat că Iohannis are o capacitate imensă de a pune presiune asupra cuiva fără a rosti foarte multe cuvinte. Asta pentru că nu lasă niciun loc de negociere, de fandări sau întoarceri din drum. Una dintre frazele standard este ”Am înțeles. Păstrăm legătura”. Poți să înțelegi orice de aici, spre disperarea celor care îi calcă pragul.

Cel mai elocvent exemplu este mutarea în Vila Lac 3. Fără o presiune masivă din partea lui Iohannis, Băsescu nu ar fi plecat, Ponta nu ar fi găsit soluție de mutare. Nu știu cum și ce-a făcut Iohannis, dar Băsescu și-a strâns hainele ca să se mute două luni în afara Bucureștiului. Orice om știe că o mutare nu e nici cel mai plăcut, nici cel mai bun lucru din lume, darămite să o faci de două ori în două luni. Nervii lui Iohannis s-au strâns într-o singură frază care a șuierat pe deasupra capului lui Ponta: ”Nu mi-am primit reședința în 100 de zile. O să urmărim cu atenție în continuare.” Și nu fraza în sine, ci tonul de oală sub presiune a sunat adevărat. Probabil că în subterane, undele șoc au fost mari. În altă ordine de idei, jocul nefiresc cu case al celor doi s-a terminat fix când a zis jupânul. În chestiune, zăresc și o mână forte a doamnei Iohannis, lucru atestat chiar de Traian Băsescu. Doamna Iohannis s-a plâns că nu are unde se muta, iar ceva mai devreme a apărut o știre în presă potrivit căreia a fost deranjată noaptea la interfon. Informațiile astea nu erau pentru public, ci pentru funcționari care probabil că au intrat în panică. De doamna Iohannis o să mai auzim.

Victor Ponta este într-o competiție acerbă pentru contracarea forței lui Iohannis. Lucrează pe două instituții: Parchetul General, acolo unde procurorul Nițu va deschide ceva dosare și pe direcția Iohannis, aș paria de exemplu pe Atanasiu, dar și cu ANAF. Nu vă uitați că ANAF îi ia acum pe cei mici. Când or să sară de acolo niște dosare pe persoană fizică, tot PNL-ul se va cutremura. Apropo, monumentală gafa lui Iohannis care a criticat ANAF-ul pentru campania cu bonurile fiscale. Ponta și Băsescu știu că oficial nu ai cum să declari altceva decât că sprijini aplicarea legii. Va face tot ce e posibil să împiedice o numire defavorabilă la SIE.

Traian Băsescu nu are acum forță. Poate vechi dosare pe care nu le văd încă, acte despre adversari sau fideli în structuri. Argumentul său principal rămâne retorica și capacitatea de a se transforma în victimă. Argumentul pe care va merge se referă la abuzurile pe care le pot săvârși SRI și DNA.

3. Direcție. Klaus Iohannis își va întări puterea cu pași mici. Va învăța să asimileze informația, să o prelucreze și să o dea în lucru. Va avea obiecții mai clare decât ”vreau o altfel de politică”. Și treptat va înțelege că trebuie să renunțe la conducerea României după Facebook, care creează bule. Dacă l-au ales pornind de acolo, nu înseamnă că acolo se află adevărul absolut. Dimpotrivă. Urmând trendurile de acolo va intra în belele, precum cea cu ANAF-ul. Sau cea în care ne-a spus de Șova și a plecat la dineu. Când va stăpâni toate pârghiile va fi un președinte mai puternic decât Băsescu. Și mai greu de criticat pentru că nu va avea excesele acestuia. Dacă o să-l critici, o să pari rău intenționat. Iar dacă va vorbi mai des, va avea imens de câștigat. Atenție însă, exercițiul puterii va fi diferit, nu și consecințele acesteia. De asta să ne temem. Iar dacă va avea o vulnerabilitate, vor fi oamenii din jurul său.

Victor Ponta are șanse mari să treacă peste perioada aceasta. Cumva economia îl ajută. Își va construi propriile organisme de forță, va încerca să atragă părți din servicii alături de el. Iar la momentul oportun va pleca la război. Ce îl poate pierde este permanentă imprecizie în care trăiește: nu știe când și cum i s-a dat casa lui Băsescu, se răzgândește, comunică lucruri și apoi le întoarce, duce războaie inutile cu jurnaliștii, e pus în situații defensive gratuit. Îl va chinui pe Băsescu în fel și chip pentru a-și păstra electoratul, dar în mod natural cei doi vor veni unul spre altul pentru a-l răsturna pe Iohannis.

Traian Băsescu, dacă scapă de dosare, va avea cea mai distractivă peroadă din viața sa. Fără mize uriașe, va face cele mai spectaculoase acțiuni politice cu putință. Va face numeroase întoarceri la 180 de grade. La una asistăm chiar în aceste zile, când a ajuns să vorbească de ”guantamizarea” României, încercând să distrugă tocmai sistemul pentru a cărui apărare a fost supendat de două ori. Problema lui reală va fi tocmai imaginea pe care vrea să o lase în istorie. Și aici nu mi-e clar ce vrea. Și probabil că nici lui.

(foto)