anaf

Cum poate statul să-i înnebunească pe românii muncitori

Să zicem că te mănâncă în fund să faci o afacere în România. Să zicem că te mănâncă foarte tare și atunci faci o afacere în agricultură. Vrei să faci bani, să angajezi oameni, să miști un pic lucrurile din loc și să mai trăiască și alții pe lângă tine. Lucruri normale cum ar veni, că banii, afacerile și munca nu au făcut de râs pe nimeni.

Și după ce ți-au venit gândurile astea, primul care îți sare în cap este statul român, plin de legi și de idei. Să luăm de pildă cazul cetățeanului Florin Cojocariu care are un CAP la Gărbunești. CAP sau firmă, tot un drac, ziceți-i cum vreți, statul îl controlează la fel.

Mai mult

Cel mai important lucru despre ANAF

Azi, șeful ANAF a propus o reformă profundă a instituției, abandonarea numirilor politice și înlocuirea șefului cu un fel de consiliu director. Gelu Diaconu propune ca noul ANAF să fie o instituție după modelul american. Habar n-am dacă va funcționa. Dar pot să mă uit în urmă ca să știu ce-a fost. Ultimii trei șefi ai ANAF au măcar câte un dosar penal.

Ce spune referatul procurorilor despre Șerban Pop, pus acolo de MRU și păstrat de Ponta: Mai mult

Cât de șmecher poți fi cu o mașină de la ANAF

Atât de șmecher cât o să vedeți mai jos. Vă spun doar atât: era vineri după-masă pe la 4.30, nu era nimeni pe drumul dintre Șercaia și Zărnești în Brașov, drumul era ciuruit complet, iar ei megeau cu 80-90 la oră. M-am ținut de curiozitate de coada lor, până când era să rup mașina, după cum se și aude în imagini. Și stau de atunci să mă întreb: unde alergau ei așa? Ce evazionist a fost surprins asupra faptei de cei doi curajoși?

Mai mult

Câteva cifre de la ANAF care îți dau fiori reci

Vineri am avut o lungă întâlnire cu șeful ANAF, Gelu Diaconu, și consilierii săi, laolaltă cu câțiva bloggeri importanți din România. Oamenii au vrut să ne prezinte și punctul lor de vedere despre ce au făcut în ultima vreme, căci imaginea din online nu-i prea ajută. Mă refer la principalele reproșuri legate de campania pentru bonuri fiscale, impozitarea bacșișului sau colectarea prejudiciilor rezultate din infracțiunile de corupție. E important să vezi ce gândește și cealaltă parte. Mai ales că și ei știu că pleacă cu o imaginea de ”cea mai coruptă și birocratică instituție.” Așadar, cum arată imaginea de dincolo?

1. Mai bine de jumătate din încasările pe care ANAF le face pentru buget, aproximativ 60 la sută se fac în zona București-Ilfov. Asta este o chestiune îngrozitoare pentru România, care arată o debalansare dramatică a țării. De aici o grămadă de consecințe care țin de civilizație, cultură, școală. Asta înseamnă că e foarte posibil ca noi să trăim aici într-o bulă din care să nu vedem clar restul României. ANAF lucrează în București cu cel mai mic personal, raportat la restul țării. De asta, la București avem și 70 la sută din evaziunea din România. Mai mult

Statul de drept nu e numai pentru ei

La sfârșitul săptămânii. statul de drept, prin ramura sa fiscală, a coborât în bazarul de la Suceava. A fost de două ori consecutiv, sâmbătă și duminică. Așa buni și drepți au fost vânzătorii de acolo, că au început să strângă marfa de pe tarabe, să încuie barăcile și să dea bir cu fugiții. O femeie, clientă, a fost încuaită într-o baracă și a fost scoasă de bărbatul ei ghidat prin telefon. Trebuie să fi fost o scenă interesantă: un om sunat de soția închisă în baraca cu covoare, orbecăind prin tot bazarul , mai la stânga, mai la dreapta, ca să o audă cum bate în pereți. Mai mult

ANAF-ul arde sute de firme și zeci de mii de români care lucrează afară

După toată campania din ultima vreme a ANAF-ului, povestea de mai jos ar fi trebuit marcată cu semnul ”NOU”. Pe scurt sună așa:
Din luna decembrie ANAF a reinterpretat legislația care prevede cum sunt plătiți românii care muncesc la firme românești din afara țării. Adică cei detașați la lucrări din construcții, cei care muncesc în transportul internațional sau piloții de la TAROM. În general, toată lumea care muncește afară pentru o firmă din România.

Până acum, majoritatea celor care se aflau în situația asta era plătită cu un salariu în România, în general minimul pe economie și cu diurna țării respective. De exemplu, în construcții, muncitorii aflați în Germania, primeau 14,5 euro pe oră că așa este trecut în legea lor, ca să nu faci concurență neloială. Lângă banii ăștia, companiile mai puneau câteva taxe locale, iar muncitorilor li se lua un impozit, dar banii erau restituiți la finalul fiecărui an calendaristic. De 20 de ani, acesta a fost sistemul și nimeni nu a fost deranjat.

Mai mult

Două scenarii și o informație despre ANAF

Campania pornită de ANAF-ul lui Victor Ponta a agitat atât de mult apele în România încât a dat naștere la diverse scenarii pe holurile televiziunilor. Asta de obicei se întâmplă în mediile politice când legea se aplică foarte apăsat. Cum ani buni, în țara asta, legea nu s-a aplicat mai deloc, când se întâmpla una ca asta sigur există și un scop ascuns. Așadar ce am auzit zilele astea pe culoare.

Scenariul 1. ANAF a pornit campania asta pentru a extinde efectele statului de drept și asupra cetățeanului obișnuit. Majoritatea românilor se bucură de ce se întâmplă la DNA. Când vor fi însă puși în față cu propriile fapte, spune scenariul, simpatia față de instituțiile de forță va scădea. Ba, mai mult, toată lumea va observa că este cumva culpabilă și pasibilă de sancțiuni sau de închisoare. Valul de antipatie va fi atât de mare, încât lumea va ieși în stradă. Iar statul de drept le va sta în gât. Dacă acțiunile vor continua și vor fi dureroase e posibil să ajungem chiar la cereri de amnistie. Și, de ce nu, amnistia să se extindă și asupra unor hoți mai mari.

Mai mult

Concluzii după ce au vorbit Iohannis, Ponta și Băsescu

Aseară i-am ascultat pe toți trei. Președintele Iohannis a avut conferință de presă, Traian Băsescu și Victor Ponta au vorbit la Ultimul Cuvânt. Cred că e singura dată când s-a întâmplat ca cei doi să vorbească în același program, ca o paranteză. Cum toți trei au vorbit despre aceleași subiecte pot să trag câteva concluzii.

1. Poziționarea. Klaus Iohannis conduce încă după ce îi dictează Facebook-ul și mai ales pe Facebook. Nu dă răspunsuri directe la chestiuni delicate. încă nu are un exercițiu al puterii. Sunt cel puțin 5 întrebări la care nu a răspuns aseară. De exemplu, în chestiunea Holzindustrie nu a explicat, deși întrebat repetat, de ce argumentele de respingere a Codului Silvic sunt identice cu ale companiei. Întârzie în chestiunile esențiale și plutește deasupra lucrurilor. Îi place tare mult să aibă parte de un ceremonial și cred că este foarte iritat atunci când lucrurile nu se așează potrivit dorințelor lui. Vezi cu cât zăduf a vorbit de reședința pe  care nu a primit-o. Nu primește cele mai bune sfaturi și nici nu cred că întreabă. Altminteri nu făcea gafa cu ”postacul ”Băsescu, de unde a rezultat clar cine și cât a publicat pe Facebook. Vrea să se știe clar cine e șeful: cheamă Guvernul și Parlamentul la ordine. Nu vorbește cât Băsescu, dar în esență i-ar plăcea să aibă puterea fostului președinte.

Mai mult