În această ediție Out of the Box, Lorand Balint și Cătălin Striblea compară date despre două generații, cea de 45-54 de ani și cea de 25-34 de ani. Sunt date care țin de sănătate, mișcare, dorința de a citi sau realități economice. Iar concluziile sunt cel puțin surprinzătoare. Căci pare că pe vremea noastră nu era mai bine.
Lorand Balint este om de marketing, Head of Publicis Sports. a lucrat în companii globale de marketing, în poziții de top. Este școlit la ASE, dar are cursuri la New York, Boston, Londra, Ierusalim, Amsterdam. Predă ca profesor asociat la ASE sau la MBA-ul Româno-Canadian. Este editorialist în publicații de afaceri sau de sport.
O întrebare la care Lorand Balint și Cătălin Striblea caută un răspuns. Și văd dacă mai este posibil ca ea să fi continuat în condițiile unei lumi digitale. Dar aceasta este doar o constatare,m o alta ar putea fi că GSP nu și-a construit un public care să o ducă mai departe. În plus, este rezultatul unei epoci de tranziție.
Lorand Balint este om de marketing, Head of Publicis Sports. a lucrat în companii globale de marketing, în poziții de top. Este școlit la ASE, dar are cursuri la New York, Boston, Londra, Ierusalim, Amsterdam. Predă ca profesor asociat la ASE sau la MBA-ul Româno-Canadian. Este editorialist în publicații de afaceri sau de sport.
De două ori pe an grupul Impetum face un sondaj în rândul companiilor din România ca să afle gradul de optimism al managerilor față de economia țării. Anul acesta au răspuns 550 de companii, de la microîntreprinderi până la companii care depășesc cifra de afaceri de 10 de milioane de euro.
Rezultatele acestui studiu, singurul longitudinal, privind economia românească în semestrul 2 al anului 2023, sunt îngrijorătoare. Răspunsurile managerilor la întrebări avertizează asupra unor turbulențe anul viitor. Iată câteva concluzii, pe scurt.
Mai puțin de jumătate dintre manageri au încredere în economia românească în perioada următoare. Indicele de încredere a scăzut de la 50 de procente, cea mai înaltă valoare înregistrată vreodată, la 48,2 la sută. Aceasta este o valoare medie, mai jos de atât fiind doar la începutul războiului din Ucraina și începutul crizei energetice. Cel mai prost episod a fost în mijlocul pandemiei, la începutul puseului inflaționist, cu o încredere de 41 de procente.
Motivul clar al scăderii este reforma fiscală. 75 la sută dintre companii spun că vor fi afectate de măririle de taxe.
Următoarele temeri majore sunt legate de lipsa forței de muncă și lipsa capitalului financiar. Companiile vor înregistra presiuni salariale și vor avea scăderi de profit.
Majoritatea celor care au răspuns cred că puseul inflaționist va continua și în 2024.
70 la sută dintre managerii români cred că economia românească se va înrăutăți în următoarele luni.
Cât de mare este îngrijorarea liderilor de companii
Cred că cel mai relevant indicator este cel legat de gradul de relaxare al șefilor de companii. Acesta s-a prăbușit de la 41 la 26 la sută. Peste o treime dintre ei se declară foarte îngrijorați.
Care sunt sectoarele cele mai afectate?
Agricultura și industria au cotele cele mai mici de încredere. Este vorba în mod clar de costul resurselor, al curentului și al gazului, dar și de consumul scăzut din piețe. Energia are gradul cel mai mare de optimism. Motivele sunt două. Primul este că guvernul a anunțat că va susține prețurile și iarna aceasta. Chiar și o eventuală mărire de prețuri va aduce beneficii pentru companii.
Ce cred managerii despre ultimele 6 luni
Sunt câteva date care îngrijorează rău. Mai bine de două treimi dintre cei care au răspuns spun că economiile globală, europeană și cea din România s-au înrăutățit. Problema cea mai mare este în România unde 69 la sută din manageri au acest sentiment. Aproape jumătate dintre ei spun că situația este mai rea și în sector, iar o treime spun că activitatea companiei lor este mai slabă.
Ce va fi în următoarele 6 luni?
Cea mai sumbră previziune este cea pentru economia românească. Două treimi dintre liderii companiilor spun că situația se va înrăutăți. Procentul este mai mic în economia globală și cea europeană.
Atenție la leu
Aproape 60 la sută dintre managerii români cred că leul va scădea în următoarele luni. Întrebarea care se pune este dacă BNR îl va susține ca să rămână la paritatea de 5 lei. Ce este clar e că inflația va crește din nou și că se va mări șomajul.
Ce-i îngrijorează pe manageri în companiile lor?
Sunt trei lucruri: noile taxe, lipsa forței de muncă și o scădere a vânzărilor și a clienților. Toate concurează pentru o economie slabă, chiar cu posibilitate de recesiune. Cum încrederea nu este mare nici în investițiile de stat, starea de lucruri este pesimistă.
De fapt, concurența dintre lipsa de investiții, mărirea taxelor, puține fonduri europene atrase și cheltuieli de stat absurde duc la o criză bugetară care va lovi serios funcționarea companiilor.
Ce situații critice urmează?
Avem un răspuns aproape unanim: munca la negru va înflori. De fapt, va fi o creștere importantă spun cam 80 la sută dintre manageri. 57 la sută cred că va urma o recesiune
Există vești bune?
Da. Managerii companiilor mari sunt mai optimiști pentru perioada următoare. Ne referim aici la companiile de peste 10 de milioane de Euro. Ei vor trece mai bine de turbulențe pentru că au acces la finanțare, dar și piețe pe care le controlează.
Câteva oportunități
18 la sută dintre manageri speră la o creștere a cererii în piață. Iar 15 la sută speră că piața se va diversifica, ceea ce le va da o perioadă de respiro. Una dintre posibilele veste de salvare vine de la un nou tip de finanțare pe piața românească. Mai bine de jumătate dintre manageri ar accepta finanțare de la fonduri de investiții și ”business angels”. 80 la sută dintre managerii de companii spun că acestea sunt finanțări serioase și corecte. Numărul managerilor care ar apela la astfel de investiții a ajuns la 40 la sută. Și probabil că, dacă situația se înrăutățește, iar băncile vor ține creditul scump, numărul lor va crește.
”Se observă că valoarea indicelui stării de spirit a managerilor care conduc marile companii, cu cifra de afaceri peste 10 milioane de euro este cu peste 10% mai mare decât în companiile cu afaceri mai mici de 1 milion de euro. Aceste cifre indică un grad de stabilitate mai mare a afacerilor mari în fața incertitudinilor mediului. Este un semnal care indică nevoia de investiții în direcția consolidării poziției în piață pentru companiile care au ca obiective strategice dezvoltarea și scalarea”, a declarat Andrei Cionca, CEO & Co-founder Impetum Group.
Concluziile mele
Companiile noastre se pregătesc de turbulențe anul viitor. În mod clar, mărirea de taxe, inflația și creșterea salariilor va duce la scăderea profitului companiilor. Asta înseamnă și venituri mai mici din taxe pentru stat. Ne pregătim de o perioadă de stagnare și, în absența unor bani intrați în economie, chiar de recesiune.
Despre autorii studiului
Impetum Group este grupul românesc care aduce împreună capital, management și servicii, format din reunirea sub aceeași umbrelă a CITR, liderul pieței de insolvență din România, ROCA Investments, soluție de private equity care urmărește consolidarea și scalarea IMM-urilor românești cu potențial, ROCA X, Venture Capital destinat start-up-urilor disruptive din piața de tehnologie și Agista, fond de growth equity cu focus pe companii care au demonstrat o creștere susținută cu resurse limitate în nișa în care activează și caută să-și accelereze scalarea la nivel național și internațional.
Din 30 noiembrie, în România va funcționa Sistemul de Garanție Returnare. Adică plătim o garanție la cumpărarea unui produs și ne luăm banii înapoi dacă ducem ambalajul înapoi la magazin. Este o schimbare atât de mare în viața noastră, încât merită câteva explicații. Și o dezbatere pe măsură.
Dacă e să fim onești, România și-a pus cele mai multe întrebări legate de plastic când a apărut dopul acela legat de sticlă. Ideea că te încurcă la băut a fost mult mai puternică decât faptul că la orice trecere de cale ferată sau intersecție din câmp sunt camioane plastic. Iar dacă v-ați oprit vreodată la un popas din cele publice de pe drumuri, cu atât mai mult ați văzut plastic, sticlă sau doze de aluminiu. Ne înecăm în plastic și ambalaje, însă de luna asta putem face o schimbare decisivă. În România, la populația noastră, trebuie să recuperăm 7 miliarde de ambalaje anual.
Suntem la mai puțin de o lună de ceea ce ar putea fi un T zero al curățeniei și conștiinței la noi în țară. Din 30 noiembrie va funcționa un sistem în care putem să recuperăm, să reciclăm, să dăm înapoi o mare parte din ambalajele de plastic, metal și sticlă.
Ce înseamnă Sistemul de Garanție Returnare
Din 30 noiembrie, în magazinele din România va începe să funcționeze un sistem de garanție și returnare a ambalajelor de plastic, metal sau sticlă. Fiecare magazin care vinde băuturi din categoriile apă îmbuteliată, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin, băuturi spirtoase, în ambalaje primare nereutilizabile din plastic, sticlă sau aluminiu, cu dimensiuni între 0,1 litri și 3 litri trebuie să organizeze un punct de returnare.
Cine este RetuRO
Aceasta este o companie care va funcționa în toată România și care tocmai rafinează un sistem care să înroleze toate magazinele care vând produse ambalate conform definiției de mai sus.
Compania are trei acţionari privaţi: Asociaţia Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate (30%), Asociaţia Berarii României pentru Mediu (30%) şi Asociaţia Retailerilor pentru Mediu (20%), şi un acţionar public, statul român, prin autoritatea centrală de mediu, ce deţine 20% din acţiuni.
Compania este non-profit. Ea nu poate face o afacere din reciclare. Scopul este acela de a ajunge la o rată de colectare la cel mai înalt nivel european. Asta înseamnă să nu mai avem plastic pe toate drumurile.
Dacă face profit, compania este obligată să-l reinvestească, astfel încât să asigure scopul său de funcționare: să ne scape de ambalajele de băuturi.
Ce înseamnă asta pentru comercianți?
Toți comercianții care vând produse în ambalaje care se încadrează în definiție sunt obligați să facă parte din sistem. Iată cele trei lucruri pe care trebuie să le facă.
Înregistrare pe www.returosgr.ro
Semnare contract
Setarea afacerii ca punct de returnare
Este obligatoriu să faci parte din sistem?
Da. Mai mult de atât, legea prevede sancțiuni sub formă de amenzi pentru comercianții care nu fac asta. Acestea pot fi între 20.000 la 40.000 RON. Mai mult, dacă nu intră în sistem, funcționarea magazinelor poate fi oprită până la intrarea în legalitate.
Există excepții?
Da. Nu trebuie să organizeze puncte de colectare companiile din HORECA, cele care fac comerț online sau cu automate de vânzare. Dar, atenție, este obligatoriu să se înscrie în sistem.
Ce este un RVM?
RVM este aparatul de colectare automată. Pe șleau, aparatul în care bagi ambalajul și care îți dă voucherul. El are câteva caracteristici care sunt descrise în lege. RetuRO – compania care administrează Sistemul Garanție Returnare (SGR) în România – a publicat pe platforma https://returosgr.ro/info-comercianti-documente-utile specificațiile și cerințele pentru automatele de preluare a ambalajelor de băuturi (RVM).
Este obligatoriu să ai un RVM?
Nu. Dacă ești un magazin mic poți opta și pentru un sistem de colectare manuală. Adică să strângi ambalajele și să plătești cu numerar returnarea acestora. Trebuie să ai însă acces la sistemul electronic SGR de evidență al ambalajelor. Acest lucru este obligatoriu deoarece de el depinde ridicarea de către RetuRO a ambalajelor. Sistemul raportează dacă un comerciant are o cantitate de ambalaje care să permită sosirea mașinii care face transportul.
Cine plătește banii pentru garanție?
Banii vor fi decontați de RetuRO comercianților de sistem. Pe măsură ce aceștia vor înscrie ambalaje recuperate în sistem, banii vor veni către conturile lor.
Ce avantaj am, fiind comerciant, dacă sunt parte din sistem?
Contribui și tu la o Românie mai curată pe termen lung
Putem atinge împreună cotele ridicate de reciclare impuse de UE
Studiile arată că, de obicei, clienții cheltuiesc banii acolo unde-i primesc, adică în magazin
Primesc bani dacă magazinul meu face parte din sistem?
Da. Pe lângă banii de garanție, în fiecare lună, fiecare magazin va primi o taxă de manevrare a tuturor acestor amabalaje. Adică vei fi plătit pentru munca ta și a colegilor tăi ca să recuperați aceste ambalaje. Condițiile sunt prevăzute de contract.
De unde să mă informez?
Ghidul complet de înregistrare poate fi consultat la adresa pe pagina Returo SGR
Sesiunile SGR, o serie de webinarii pentru producătorii, importatorii, comercianții de băuturi și reprezentanții Horeca din România sunt disponibile gratuit pe platforma https://returosgr.ro/#webinars și pot fi consultate în continuare, pentru o informare completă asupra sistemului, obligațiilor legale, a beneficiilor și a pașilor următori pentru înrolare.
Ce înseamnă pentru clienți
De câte ori cumpărăm un produs cu ambalajele cu logo vom plăti o taxă de 50 de bani. Când și dacă îl aducem înapoi, primim bani, fie numerar, fie sub formă de voucher. De obicei, vouchere vom primi în marile magazine de la automatele de colectare, iar numerarul în magazinele mici, unde colectarea mabalajelor se face manual.
Nu este obligatoriu să avem bon fiscal. Nu este obligatoriu să fi cumpărat ambalajele din acel magazin.
Cum trebuie să arate ambalajul cu care vin la magazin?
Ambalajul trebuie returnat întreg, fără a fi degradat sau deformat, acesta trebuie golit în întregime de conținut și trebuie să aibă marcajul care indică apartenența la SGR aplicat în mod vizibil și lizibil.
Este obligatoriu să folosim voucherele?
Nu, ele pot fi schimbate în bani la casa supermarketului. Dacă vrem, putem să le folosim și la cumpărături în acel magazin.
În concluzie, cumperi produsul, plătești garanția, te întorci la orice magazin și-ți recuperezi banii.
Un raport realizat de o organizație din Marea Britanie arată cât de extins este abuzul în sportul românesc la nivel de copii. Este vorba aici despre abuz fizic, emoțional sau sexual. Studiul este prezentat pentru prima dată în România de către Lorand Balint și Cătălin Striblea. Ei arată cât de complicat este răspunsul la acest fenomen și mai ales de ce nu se vorbește despre el.
Lorand Balint este om de marketing, Head of Publicis Sports. a lucrat în companii globale de marketing, în poziții de top. Este școlit la ASE, dar are cursuri la New York, Boston, Londra, Ierusalim, Amsterdam. Predă ca profesor asociat la ASE sau la MBA-ul Româno-Canadian. Este editorialist în publicații de afaceri sau de sport.
Liderul USR, Cătălin Drulă, i-a cerut Elenei Lasconi să se retragă de pe lista de la europarlamentare. Decizia va fi oficializată diseară. De altfel, doamna Lasconi a dat de înțeles pe FB că acceptă decizia.
Și este firesc așa pentru că ea a făcut greșeli de tactică politică. Nu mă refer la fondul declarației ei privind familia tradițională. Ci la modul în care a abordat situația. Și asta o costă mai mult decât opinia în sine.
De ce a greșit Lasconi
1. A răspuns tranșant la o întrebare privind o chestiune pe care partidul o abordează în mod diferit. Urmarea a fost că a intrat într-un conflict în propria familie, conflict care ar fi urmat-o întreaga campanie electorală. Pentru cine nu știe, fiica Elenei Lasconi a spus că declarația acesteia este discriminatorie și că nu o mai sprijină.
Nu e prima dată când Elena Lasconi răspunde la întrebarea aceasta. În emisiune la Claudiu Pândaru a făcut-o mai subtil, la Sebastian Zachmann a fost mai tranșantă. Ar fi trebuit să știe că Zachmann face profile în emisiunea sa și te obligă să răspunzi la întrebări care conturează profilul unui candidat.
Ca să înțelegeți nuanța. Nu e nimic rău că un politician să fie sincer, dimpotrivă ne dorim asta. Dar anunțarea unei idei se pregătește din timp, se împachetează și mai ales se calibrează cu discursul partidului. Nu o faci de capul tău.
Impresia mea este că s-a dus nepregătită la interviu.
2. Elena Lasconi a mai făcut o greșeală în interviu, tot politic vorbind. A atacat-o din senin pe Clotilde Armand, punând paie pe un conflict intern. Nu-mi este clar de ce a făcut asta și ce spera. Din informațiile mele, Clotilde Armand nu a fost de acord cu lista USR la europarlamentare, dar nu a făcut public acest lucru. S-a pronunțat în cadru intern și a acceptat situația.
Atitudinea doamnei Lasconi a fost considerată, cel mai probabil, de liderii USR drept instabilă și cu potențial periculos pentru următoarele luni. De aici ar fi început o sumedenie de deservicii, dacă o mai țineau pe listă.
Unde a greșit USR
USR trebuie să spună de ce doamna Lasconi era cea mai potrivită pentru a deschide lista. Ce a adus-o aici în afara faptului că este un primar destoinic? Știa USR adevăratul ei profil? Știa ce crede doamna Lasconi despre familia tradițională, avorturi, droguri și alte teme sensibile din România?
Eu cred că cine a pus-o acolo nu știe în detaliu ce crede Elena Lasconi despre o sumedenie de lucruri. Doar a mizat pe profilul ei de om hotărât care face treabă și a zis că este suficient.
Atenție, încă o dată, nu ideile doamnei Lasconi sunt problema, ci modul în care acestea se potrivesc partidului și ce beneficii pot aduce sau dimpotrivă. Așa trebuie judecată situația politică.
De ce este importantă speța
Pentru că acest caz deschide o latură nouă în politica din România, latură pe care noi nu am abordat-o suficient. Și anume că noi toți trebuie să știm despre toți candidații la funcții alese public ce cred despre subiectele mari ale lumii. Și anume cum se poziționează în chestiunea războaielor, a orientării europene a României, în privința avortului, familiei, educației sexuale, drepturilor minorităților. Un candidat nu poate veni din neant și să vorbească în șabloane. El trebuie să răspundă la toate aceste teme. Așa funcționează mai bine societățile.
Care este poziția mea pe fondul chestiunii
Statul român trebuie să asigure parteneriat civil pentru persoanele de același sex, cât mai curând. România trebuie să recunoască căsătoriile între persoane de același sex, așa cum ne cer tratatele și deciziile judecătorești europene. Statul român trebuie să facă pașii necesari pentru posibilitatea căsătoriilor între persoane de același sex.
Nu cred că asta se poate întâmpla peste noapte și nu cred că societatea poate accepta asta în întregime. De aceea există și instrumentul recunoașterii de facto a unor uniuni, instrument folosit de alte state. Dar nimic nu s-a întâmplat după decizia CEDO care ne duce către aceste obligații .
De anul viitor, plățile cu bani lichizi au fost limitate de guvern. Astfel, cele între firme sunt limitate la 10 mii de lei pe zi, iar la persoane fizice la 50 de mii de lei. Dezbaterea este vie și ridică multe nemulțumiri. Și este firesc de vreme ce, majoritatea populației își dorește plăți cash arată datele culese de Data Intelligence Unit din Publicis Group. Cătălin Striblea și Lorand Balint au discutat subiectul.
Lorand Balint este om de marketing, Head of Publicis Sports. a lucrat în companii globale de marketing, în poziții de top. Este școlit la ASE, dar are cursuri la New York, Boston, Londra, Ierusalim, Amsterdam. Predă ca profesor asociat la ASE sau la MBA-ul Româno-Canadian. Este editorialist în publicații de afaceri sau de sport.
Până pe 15 noiembrie are loc Salonul Național de Artă Contemporană. Am aflat de el de pe conturile de Facebook ale unor prieteni artiști. Nu am văzut să existe o campanie digitală sau fizică menită să anunțe evenimentul.
Salonul este o inițiativă anuală a Uniunii Artiștilor Plastici. După capul meu ar trebui să fie un eveniment major al anului care să arate cei mai importanți artiști de acum, de la noi. Ar trebui să fie cel mai bun de întâlnire și de educație pentru publicul mare din România.
Știind de salon, duminică am fost la Combinatul Fondului Plastic, unul dintre locurile unde sunt expozițiile. Galeriile de acolo erau deschise pe jumătate. La propriu. Cu ușile întredeschise și doar la jumătate dintre ele.
Într-una din galerii chiar era cineva care ne-a tolerat și apoi s-a ridicat de la un birou ca să se poziționeze în dreptul ușii pe care a și închis-o când am ieșit. Niciuna dintre lucrări nu avea numele autorilor sau explicații. A fost o incursiune fără repere. Aș fi fost curios să știu autorii câtorva lucrări care chiar mi-au plăcut.
În curte nu se afla niciun semn, niciun afiș, nicio broșură care să spună că acolo este un așa eveniment. Nici cei care zăboveau acolo, câteva persoane despre care am dedus că au legătură cu evenimentul, nu au avut nimic de zis celor doi rătăciți în zonă.
Este adevărat, am realizat ulterior că Salonul nu este deschis duminica la Combinat. Aici programul este de luni până vineri de la 7.30 la 14, orele potrivite pentru cultură, se știe.
Cumva ne-a venit să ne cerem scuze că am venit la momentul nepotrivit să vedem artiști români. Păcat de multe lucrări încântătoare. Dincolo de ironie, am sesizat o lipsă de respect față de public. Arta este pentru public, nu pentru un cerc de inițiați. Iar dacă vă miră lipsa de educație culturală a nației, acesta este un motiv. Și este firesc că prima dată când se taie bani, se taie de la cultură.
Dacă vă bate gândul, lucrările se mai găsesc în următoarele locuri: Simeza, Centrul Artelor Vizuale, Orizont, Galeriile de Artă ale Academiei Române, cât și săli de la Muzeul Tehnic Profesor inginer „Dimitrie Leonida”, Muzeul Național al Literaturii Române și Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”.
Black Friday este un moment important pentru majoritatea românilor. Jumătatea din populația României ar cumpăra câte ceva. Dar, în ultimii ani, lumea este mai educată de vreme ce de la voință până la punerea în aplicare nu se mai face pasul. Din ce în ce mai puțini români cumpără ceva deși și-ar dori. Lorand Balint și Cătălin Striblea explică ce s-a întâmplat.
Lorand Balint este om de marketing, Head of Publicis Sports. a lucrat în companii globale de marketing, în poziții de top. Este școlit la ASE, dar are cursuri la New York, Boston, Londra, Ierusalim, Amsterdam. Predă ca profesor asociat la ASE sau la MBA-ul Româno-Canadian. Este editorialist în publicații de afaceri sau de sport.
Pe 31 octombrie este din nou Halloween și iar va începe dezbaterea pe rețele sociale dacă România trebuie să importe această sărbătoare. Dar în realitate câți oameni fac ceva special de Halloween la noi în țară. :i ce alte sărbători de import au mai prins? Dar noi putem exporta ceva? Cătălin Striblea și Lorand Balint lămuresc aceste lucruri.
Lorand Balint este om de marketing, Head of Publicis Sports. a lucrat în companii globale de marketing, în poziții de top. Este școlit la ASE, dar are cursuri la New York, Boston, Londra, Ierusalim, Amsterdam. Predă ca profesor asociat la ASE sau la MBA-ul Româno-Canadian. Este editorialist în publicații de afaceri sau de sport.
