Autor

Despre autor
Blogul striblea.ro s-a născut pentru a da voce pasiunilor mele, de la cărți la fotbal, gândurile mele care nu au loc la tv și, deseori, poveștile...

14 Mai 2021. Jocurile Olimpice se țin, dar mai multe oraș renunță la găzduirea sportivilor

Știrile de azi văd cum guvernul american introduce de facto pașaportul de vaccinare. De asemenea, despre eșecul vaccinării în mai multe state puternice. Plus, mai multe orașe japoneze renunță la Jocurile Olimpice. Bonus, un homar cum alții nu-s.

Știrile despre coronavirus

America instituie pașaportul de vaccinare

Pfizer, eficient și la varianta indiană


De ce unele state puternice eșuează la vaccinare

Politică

Relatarea WAPO despre conflictul din Israel

Mai multe orașe japoneze abandonează pregătirile olimpice

În cu totul alte știri

Computerele ne dărâmă corpurile

O mașină de citit gândurile

Dacă vreți să vedeți un homar rar

Muzica de azi

Știrea din România

Despre punk în artă



Un sfert dintre morțile de COVID nu au fost anunțate. Greșeală onestă sau cu intenție?

Guvernul României nu a anunțat populației un sfert din numărul morților de COVID de anul trecut. Grupul de Comunicare Strategică ne-a spus de 16 mii, dar în realitate sunt 21 de mii. Datele sunt cuprinse într-un raport al ministerului sănătății, prezentat de Ioana Mihăilă. În realitate, spune ministrul, s-ar putea  să nu știm niciodată care este numărul real al morților. 

De unde vine această diferență o să vă întrebați. Statul Român lucrează cu două tipuri de baze de date. Una care se numește Corona Forms și care înregistrează date actuale la zi și o alta, care înregistrează certificate constatatoare de deces. Aceasta se procesează mai greu. Între cele două baze de date se adună informații diferite de la spitale și alte autorități și am ajuns la această situație. 

Pentru o mai bună înțelegere, citiți dialogul dintre Cătălin Tolontan și ministrul Mihăilă

Cătălin Tolontan: Dna. Ministru, ati spus că datele au fost complet raportate. Către cine, către populație? că din cifrele raportate rezultă că nu. Ați spus, vă citez: datele care sunt relevante sunt cele din certificatele medicale constatatoare ale decesului. Aduând cifrele pe care le-ați prezentat astăzi, rezultă că în 2020 pe certificate cu cauze secundare și principale sunt aproape 21.000 de cazuri. Populația a știu despre 15.841 de cazuri, pe 2020. Înseamnă diferență de puțin peste 5.000.

Ioana Mihăilă, Ministrul Sănătății: Care e întrebarea?

Cătălin Tolontan: Întrebarea e cum au fost raportate complet către populație dacă diferența este de 5.000?

Ioana Mihăilă, Ministrul Sănătății
: Datele au fost raportate, sunt cele din corona forms, cele care au evaluat evoluția zilnică a pandemiei, atât în ceea ce privește numărul de cazuri, cât și numărul de decese. În acest moment eu v-am comunicat toate datele care au fost transmise comisiei, din toate bazele de date. Și le-am comunicat public și acest lucru voi continua să îl fac de acum înainte.

Cătălin Tolontan: Să înțelegem că acum au fost complet raportate, în acest moment. Afirmația dvs. că au fost raportate se referă acest moment, că au fost complet raportate astăzi.

Ioana Mihăilă, Ministrul Sănătății: Comunicările, nu îmi puneți cuvinte în gură pe care nu le spun. Comunicările zilnice care au fost transmise populației sunt cele din Corona Forms. Comunicarile care ne-au fost transmise de comisia de analiză sunt din alte baze de date, care nu pot fi comunicate zilnic, pentru că necesită analize suplimentare. Astfel sunt bazele de la institutul național de statistică, care ne survin cu o întârziere de aproximativ 45 de zile și datele raportate de spitale care în general sunt transmise către INSP și Școala Națională și Casa Națională de Asigurări cu o frecvență lunară.

Cătălin Tolontan: Bun, dar ca să înțelem noi și publicul, datele de la INSSE sunt datele care conțin ceea ce dvs. ați numit cele mai relevante informații, cele din certificatele medicale. Corect, da?

Ioana Mihăilă, Ministrul Sănătății: Da

Ministrul Mihăilă ne-a îndemnat să nu căutăm vinovați. Pentru că este greu de spus cine și de ce ar fi făcut asta sau mai ales dacă cineva avea capacitatea de a organiza o astfel de acțiune de așa dimensiuni. Raportul care studiază toate aceste lucruri nu va fi publicat, însă. Iată un alt fragment al conferinței de presă, relatat de Cătălin Tolontan.

La întrebarea ”Veți da raportul publicului?”, ministrul Ioana Mihăilă a răspuns ”V-am adus la cunoștință cifrele agregate”. Jurnalista a repetat întrebarea: ”Nu vă supărați, v-am întrebat altceva, dacă publicați raportul”. ”V-am adus la cunoștință cifrele agregate” a răspuns, din nou, ministrul Sănătății.Cum fiecare ziarist a avut dreptul la doar două întrebări, următoarea reporteră a reluat întrebarea: ”Înțelegem că nu dați public raportul. Ne puteți spune de ce?”. ”Faceți o afirmație”, a spus ministrul. ”V-am răspuns: v-am adus la cunoștință cifrele agregate”.

Catalin Tolontan, Alexandra Nistoroiu

Întregul articol al Libertății este sub acest link

Datele confirmă, însă, spusele fostului ministru Voiculescu, înlăturat din funcție cu scandal și cu reproșuri pe această temă.

Nu e prima dată când Voiculescu a avut dreptate.

El este primul care a anunțat publicului numărul de testări și am văzut că sunt puține. A avut dreptate când s-a îndoit de numărul de cazuri raportate și le-a bănuit mici. De asemenea, a avut dreptate când a anunțat public că există un sistem paralel de vaccinare la care majoritatea populației eligibile nu avea acces. Rata de calculare a bolii a redevenit una mai apropiată de realitate, să vă amintesc.

Asta nu-l face pe Vlad Voiculescu vreun erou, ci mai curând un avertizor de integritate. A existat un moment în care-i spune unei colege de coaliție că preferă ca lumea să știe în ce situație ne aflăm. Adevărul, oricât de dureros pentru o societate face mai mult bine pentru că știm cu ce ne confruntăm. Iar discuția de astăzi nu este una despre Vlad Voiculescu, vă atrag atenția. Ci una despre sistemele care ne înconjoară și despre modul în care alegem ca societatea să funcționeze. 

Greșeală onestă sau ascunderea adevărului?

I-am întrebat pe cei care au intrat la România în direct dacă este o greșeală onestă sau o încercare de ascundere a adevărului. Cel puțin două persoane care au răspuns lucrează în acest sistem. Și mi-au descris o incapacitate a acestuia de a răspunde la aceste întrebări. De la proceduri neclare, la oameni nepregătiți sau împovărați de sarcinile lor, toate contribuie la un lanț de greșeli. Vă las toată ediția mai jos.

Înlătura asta suspiciunile?

Cel mai curând, nu. Pentru că sunt prea multe momente de neîncredere între public și autorități. Modul lipsit de transparență în care guvernul a ales să comunice în această pandemie va transforma orice greșeală într-o manipulare. Chiar și această greșeală poate fi capitalizată politic astfel încât alegerile parlamentare să poată avea loc. Este destul loc de suspiciune.

Dar nici măcar asta nu este cel mai important. Pentru cei mai mulți dintre noi, acest număr de 20 de mii de morți, de 30 de mii până acum, mai mare sau mai mic, nu are o semnificație specială. Câtă vreme nu a murit nimeni lângă noi, cifra este abstractă, nu se transformă în durere.

Fiecare dintre aceste numere înseamnă în realitate, însă, o familie distrusă și îndurerată. Cifrele astea spuse corect sunt o formă de respect. 

Iar statul este dator să spună adevărul pentru că societățile nu pot funcționa altfel. Dacă greșiți sau mințiți azi, lumea o să creadă mereu că manipulați informațiile pentru un anumit scop. Că nu vă preocupă mai binele, ci funcția. Sunt convins că nu există un stat care să stăpânească această problemă prefect. Dar cred că intenția de a spune adevărul contează.

Ai lucra vreodată la stat, în România?

Săptămâna trecută am primit un mesaj important de la statul român. Unul subțire, este adevărat, dar poate are însemnătate. Și poate ne arată că se poate și la noi.

Poate unii dintre voi au aflat între timp că la Casa Națională de Asigurări de Sănătate s-au organizat concursurile pentru funcția de director județean.

Iar aceste concursuri au avut un final dezastruos. Dezastruos este puțin spus mai ales că pentru posturile alea au concurat și directori în funcție. Doar 5 din 33 de concurenți au reușit să îndeplinească baremul de 70 de puncte. 21 nici nu s-au prezentat. Iar concursul s-a ținut pe baza unei bibliografii pe care au avut-o la dispoziție. 

M-am uitat pe întrebări și mi-am dat seama că ceea ce aveau de făcut era să știe foarte bine baza legală și modul de funcționare ale instituțiilor lor.

Pentru un profesionist ar fi trebuit să fie un concurs al conceptelor uzuale. Mai ales că vorbim aici de oameni care gestionează uneori bugete de miliarde de lei. Să ne înțelegem, oameni buni, acești directori au cele mai mari bugete din fiecare județ. Și ei ne gestionează banii noștri. 

Iată aici o sinteză a sumelor de care vorbim

Și atunci unde este semnul bun mă veți întreba?

Semnul bun este că acest concurs a fost organizat pe bune și că nu au mai fost admiși oameni care nu au putut să îndeplinească un criteriu minim. Și ca să nu existe probleme, în ciuda protestelor, numele și punctajele candidaților au fost publice. Asta înseamnă că organizatorii au ținut să ne arate că este posibilă onestitatea în România. 

Mai mult, acest tip de comportament vine după imensele scandaluri din toamna trecută și din urmă cu câteva zile. Știți voi, cazurile Ianculescu, Musteață, cel al secretarului de stat Puiu. Este ca și cum cineva spus, gata, să încetăm cu golănia politică, cu clienții de partid și să-i chemăm pe profesioniști. 

Eu unul aș căpătă încredere dacă statul român îmi dă un astfel de semnal. Domnule, dacă pentru prima dată avem ocazia să lucrăm bine la statul român. Dacă aici sunt niște oameni serioși.

Dar ai lucra vreodată la statul român?

Mai este o chestiune. Statul acesta pe care-l criticăm atât de mult, are în sfârșit nevoie de noi. Foarte multă vreme el a fost luat prizonier, noi am fugit de el și am așteptat să lucreze pentru comunitate. S-ar putea să fie acesta începutul unei schimbări. Sau s-ar putea să fiu eu naiv. 

Sunt astăzi destul de multe argumente ca să lucrezi la stat. Salariile sunt peste medie, cele mai mari din România, programul este corect, drepturile și beneficiile le știți deja. Îndrăznesc să cred că nici viața nu e prea rea. Și acum a venit și un semn că se poate mai bine și cu onestitatea. 

Iar eu aș vrea astăzi să vă testez și să văd în ce măsură ați vrea să lucrați pentru statul român. Iar pe cei care lucrați acolo să ne spuneți dacă merită sau  nu să ne alăturăm vouă. 

Aceasta a fost întrebarea mea la România în Direct. Iar răspunsul a fost aproape unanim, nu. Acesta nu este un sondaj, evident. Dar România în Direct arată cum percep oamenii relația cu statul. Și este absolut dureros.

Lumea se ferește de stat pentru că el înseamnă corupție, nepotism, lipsă de libertate, performanță. Nici măcar recompensele și salariile mari nu-i atrag pe oamenii activi. Ei văd statul ca refugiul unor incompetenți. Și toată lumea știe că toate concursurile sunt măsluite.

Ascultați, vă rog, ce spun majoritatea celor de mai sus în ediția de marți a României în Direct!

Aș pune mâna în foc că nu este peste tot așa. Că există destule insule administrative corecte și funcționari care știu ce fac. Și-mi dau seama că cel mai mare efort pe care trebuie să-l facă clasa politică este unul și mai complicat. Pentru că este legat de așteptări. Este ușor să mărești salarii, dar mai greu să stabilești încredere. Căci despre asta e vorba. Poate, dacă săptămâna viitoare mai apare un concurs cu rezultate excepționale, atunci lumea o să creadă mai mult.

Ce are de făcut statul român este să facă curățenie. Dar nu o poate face începând din instituții. Putregaiul începe de la clasa politică. Dați-i afară pe cei care mint sau fură și o să vedeți rezultate în scurt timp. Fiți transparenți și spuneți adevărul și o să aveți parte de o surpriză.

Alex Nedea, Recorder: „În multe domenii, România e aproape de o catastrofă”

În anul care a trecut, Alex Nedea a fost autorul celor mai vizualizate materiale de presă de pe internetul românesc. El este autorul anchetei care ni l-a prezentat pe Ovidiu Ianculescu, dar și cel al anchetei cu Gabriel Musteață, tot de la Apele Române. Atunci am aflat din nou cât de înrădăcinată este corupția din instituțiile românești.

Sau, după cum ar spune Alex, cazurile astea două au întruchipat o imagine pe care o aveam în minte. „Știam că oamenii sunt dați la o parte ca posturile să fie ocupate de politruci, dar nu putem pune degetul pe cineva. Acum vedem.”

Dar ancheta care mie mi-a plăcut cel mai mult este „Apă de băut.” Un subiect simplu, dar cu un impact uriaș. Cât de bună este apa pe care o beau locuitorii unor sate din România s-au întrebat Alex Nedea și colegul său David Muntean. A rezultat că în 800 de localități din România, oamenii nu aveau habar că beau o apă contaminată. O știau, în schimb mulți primari.

Vă propun o discuție despre următoarea catastrofă din România

Nu întâmplător, după aceste materiale, Alex Nedea a luat cele mai multe premii la Superscrieri, cel mai important concurs de presă din România. Iar ancheta „Apă de băut” a luat Marele Premiu. Am votat și eu pentru acest lucru pentru că acest material ne-a arătat din nou cât de periculoasă sunt corupția și incompetența.

L-am invitat pe Alex Nedea să stăm de vorbă despre modul în care își face meseria. Cât de ușor sau complicat este sfii jurnalist de investigații și ce sentiment ai atunci când munca ta este mult mai cunoscută decât autorul. Și foarte important mi s-a părut să discut despre starea administrației din România Și să aflu lucrurile de la cineva care zilnic este pe teren.

Iar concluzia lui Alex Nedea este una care poate să-ți dea frisoane. „Cred că în foarte multe domenii administrate de statul român suntem aproape de o catastrofă.”

Câteva recomandări

Aici este articolul despre Ovidiu Ianculescu pe care Alex îl invocă în interviu

Aici este interviul pe care l-am făcut cu Gabriel Musteață

Și, desigur, Vorbitorincii

De ce un card trebuie să aibă mereu asigurare (P)

Advertorial

Folosesc Revolut cam de când a apărut. De asta trebuie să vă povestesc momentul când am devenit fan complet al aplicației. 

Bănuiți deja că sunt un om organizat. Am liste, listuțe, date, termene la care lucrez. Viața mea este o cutiuță foarte organizată. Iar când plec pe undeva e și mai și. Verific și reverific bagaje, electronice și mai ales documente. Știu exact pe unde sunt lucrurile și ce fac cu ele. 

Anul trecut, chiar înainte de pandemie, am avut un drum la Valencia. Și pe aeroport mi-am verificat pastilele. Sunt câteva care mă însoțesc tot timpul. Acela a fost momentul în care mi-a picat și fisa. De data asta nu-mi făcusem asigurarea de călătorie. Din grabă, din nepăsare. Eu, fără asigurare, nu sunt chiar eu. E o liniște personală. 

Și cum mai aveam 30 de minute până la avion, căutând câteva opțiuni, am dat de asigurarea zilnică (pay per day) de la Revolut. Oricum pregătisem aplicația cu bani pentru călătorie. Cum funcționează asta? Foarte simplu, cel mai simplu. 

Dai drumul la funcția de asigurare, care nici nu e foarte scumpă, și odată cu asta pornești și locația. Revolut știe unde ești și odată ce-ai plecat din țară deschide asigurarea. Și-ți spune în fiecare zi că e validă. La întoarcerea în țară, locația închide asigurarea și-ți dă un decont. Chestia asta a fost nemaipomenită pentru liniștea mea. A rămas deschisă acolo. Pentru totdeauna și deja știu că o să am în Grecia, la vară. 

Cardul de la Revolut este, de fapt, și cardul meu principal pentru cumpărături online. Mai ales pentru site-urile cu care mă întâlnesc prima oară, pentru aplicații de transport și așa mai departe. Cardul de salariu nu intră în toate sistemele, el trebuie știut de cât mai puține entități. Pe Revolut sunt fix câți bani îmi trebuie și, dacă greșesc undeva, îl închid imediat. Dar cel mai tare e feature-ul care îmi spune, la plățile automate, că-l întreabă cineva de sănătate. Apreciez. 

Una peste alta, cel mai tare mi-a lipsit la Roma, când l-am uitat în cameră. Am folosit cardul de salariu și am plătit pe 20 de euro cash, 119 lei. Asta m-a convins că, în orice caz, afară din țară, doar Revolut. 

Între timp a apărut și fiu-meu cu aceeași cerere. El mi-a spus de Revolut Junior. I-am făcut aplicație, are cardul lui și controlul meu la bani. De ce și pentru el? Pentru că e la vârsta când face singur cumpărăturile, iar site-urile lui sunt un pic mai sensibile decât ale mele, începând cu tonele de platforme de jocuri. Plus că un copil poate fi mai ușor victima phishingului. Eu cred că e mai în siguranță cu Revolut. 

Aici este linkul de unde îți poți crea un cont Revolut

În fine, de ce vă zic eu despre experiența mea pozitivă?

E simplu. Pentru că Revolut m-a invitat să vă povestesc de noul serviciu Plus, care este de fapt un abonament. Face tot ce v-am povestit mai sus, dar mai sunt câteva lucruri pe care ar trebui să le știți. La prețul de 14,99 RON pe lună, o să primiți câteva lucruri interesante, mai ales dacă vă faceți cumpărăturile online. 

De fapt, Revolut Plus este una dintre cele mai sigure modalități în care să-ți faci cumpărăturile zi de zi. Și asta pentru că oferă protecție în caz de furt, deteriorare și retururi care au mers prost. Chiar și atunci când a trecut perioada de retur. Dar cea mai tare poveste este cea cu bilete. Detaliez mai jos. 

Ce avantaje are Revolut Plus?

Revolut Plus îți returnează până la 1000 de Euro, dacă lucrul pe care l-ai cumpărat este furat sau stricat în termen de un an. Ai ghinion cu telefonul cel nou? Ești acoperit de Revolut Plus. 

Au trecut mai bine de 30 de zile și nu-ți mai place tableta sau televizorul sau te-ai înșelat? Sau nu sunt ceea ce crezi că ți-ai luat. Dacă faci retur în 90 de zile, Revolut Plus îți dă el banii înapoi în limita a 300 euro/an. Practic, mai câștigi 60 de zile de gândire. 

Și, senzație pentru mine, mai ales în perioada asta, este povestea cu concertele. Ai luat bilet și nu mai poți ajunge? Banii se întorc automat la tine în cont, după ce ai urmat procesul din aplicație, și în acest fel nu mai ai bătaie de cap cu returnarea.

În fine, toate celelalte accesorii rămân valabile. Poți să cumperi online, poți să pui cardul în Apple Pay și Google Pay. Și să ai două carduri pentru juniori. Cu o grămadă de funcționalități.

Toate detaliile legate de comisioane sunt pe această pagină iar T&C pot fi găsiți direct în aplicație.

Și, da, Revolut Plus va fi în continuare cea mai tare aplicație de la muncă, atunci când împarți banii de prânz, de taxi, și mai ales când ai nevoie de cash. “Ai zece lei mărunt? Ți-i dau înapoi pe Revolut.” 

Advertorial

În România, vaccinarea va fi făcută de patroni

Pas cu pas, ne apropiem de cea mai mare dezbatere din perioada următoare. Ea a făcut deja cîțiva pași, dar încă nu a ajuns în prim-plan. Pentru că este o cerere unilaterală, dar și pentru că forța reactivă nu a fost simțită. Despre ce este vorba?

Recent premierul Cîțu s-a întâlnit cu reprezentanți ai mai multor companii mari și mici din România.

”Facem centre de vaccinare în companiile mari, centre de vaccinare mobile, vor face ei poate o campanie de vaccinare. Voi încerca să găsim toate resursele. Aceasta este prioritatea în acest moment: o campanie de vaccinare de succes, pentru că partea economică am reuşit să o gestionăm cât de cât bine chiar în pandemie”

Domnul Cîțu a revenit și cu o altă promisiune. Și anume că și familiile salariaților se pot vaccina acolo. Ideea este sprijinită și chiar cerută de patronate. Ele știu foarte bine că este nevoie de o astfel de campanie de vacinare ca să nu mai aibă focare sau ca să oprească producția.

”Ne-a bucurat declarația premierului Cîțu, care cere mediului de afaceri să se implice în campania de vaccinare, cu atât mai mult cu cât companiile membre și-au exprimat această intenție de mai bine de două luni. Au exprimat nu doar disponibilitate, ci au și investit în crearea unor astfel de facilități, pentru ca împreună să atingem mai repede ținta de vaccinare, ce ne-ar permite întoarcerea mai rapidă la normalitate”

Radu Burnete, Confederația Concordia

Problema este că domnul Cîțu și patronii dau impresia că ei fac o facilitate și îi ajută pe oamenii aceștia să se vaccineze. Doar că treaba nu este deloc așa. În acest moment, coada la vaccinare s-a subțiat. În mai multe județe sunt centre goale, iar în altele poți să te duci fără programare. Doar marile orașe mai au cozi și asta pentru că lumea nu se duce în județul vecin.

Și atunci ce doresc guvernul și patronatele?

Deși nu o spun, cele două părți pun la dispoziție un instrument prin care nehotărâții să intre mai repede la vaccinare. Cum ar funcționa asta? Prin două tipuri de măsuri: crearea unor facilități pentru cei nehotărâți sau punerea unei presiuni asupra lor.

Facilitățile ar putea însemna poate bani în plus, ture mai bune, beneficii pe care compania ți le poate acorda.

Presiunile înseamnă cererea expresă de a te vaccina sau cererea unui test PCR ca să poți intra la lucra. Pierderea unor bonusuri e tot pe acolo. La fel, va exista o presiune continuă a grupului de vaccinați. Aici eu nu vorbesc din punctul de vedere al corectitudinii politice, ci de modul în care arată viața. Mai ales într-un oraș monoindustrial sau într-o industrie în care migrația este mai mică, lucrul acesta ar putea conta. Ce o să faci: te vaccinezi sau pleci în alt oraș?

Dar nimeni nu te poate obliga să te vaccinezi

Cu asta suntem cu toții de acord. Așa e legea și așa trebuie să rămână. Și nu cred că statul român se va apuca să o modifice într-un alt sens. Implicațiile legale și cele politice sunt prea mari. Ceea ce ar putea să facă statul este să emită un act normativ care să vorbească de existența unor stimulente. Dar va fi complicat.

În practică, însă, patronii ar putea să ceară la angajare adeverința de vaccinare. Ea ar fi un bonus pentru cel care dorește un loc de muncă. Și de asemenea, nu va exista o pedeapsă pentru cei care își vor obliga angajații să treacă pe la vaccinare.

Există deja decizii CEDO care arată că nu este o încălcare a drepturilor dacă ceri unui angajat să se vaccineze, la fel cum nu e încălcare dacă ceri același lucru părinților, când e vorba de copii.

Și atunci cum va fi?

Autoritățile române nu doresc să încurajeze certificatele de vaccinare. Le-au respins. Și președintele Iohannis, dar și premierul. De ce? Pentru că majoritatea populației are îndoieli cu privire la vaccinare. Și atunci nu e politic bine să dai impresia că faci ceva în direcția forțării. Adică nu-și asumă nimic.

Dar au făcut ceva care va duce la același lucru, dar va prezenta dezbateri. Și spun asta ca un susținător al vaccinării.

Statul s-a dat la o parte și a cedat patronilor instrumentul constrângerii. Asta înseamnă că proporția vaccinării va fi dată de modul în care patronii vor să le meargă afacerile. Cum au interesul ca producția să nu se oprească, vor face tot ce este posibil ca să fie vaccinați cât mai mulți oameni. Iar politicienii vor avea mereu argumentul că ei nu au făcut nimic.

O administrație care nu-și asumă astfel de lucruri este slabă, proastă și cu politicieni care nu vor ajunge oameni de stat. Întotdeauna lipsa de asumare politică este condamnabilă. Iar în această situație, ea va produce și mai multe tulburări.

În continuare sunt convins de nevoia unei campanii care să explice și să câștige inimi. Cred că asta ar fi soluția.

Un articol din Hotnews explică pe larg cu ajutorul unor experți această situație

Domnul Iohannis, poster pentru campania de vaccinare

Încerc să vă explic una dintre fațetele demiterii lui Voiculescu. Sunt mai multe, dar pentru moment aceasta are o relevanță importantă pentru interesul public. Echipa lui Voiculescu a propus o multitudine de măsuri care erau în interesul sănătății generale. Printre acestea se află: vaccinarea cu prioritate a bătrânilor și bolnavilor, deschiderea vaccinării către populația generală, nu pe caste, amânarea sau întârzierea mersului la școală și, în fine, ordinul care stabilea criteriile de carantină. 

Toate aceste lucruri au fost respinse. Pentru că premierul Cîțu are o altă viziune. Domnul Cîțu crede că economia trebuie deschisă și că aceasta e nevoită să funcționeze mai departe. De asemenea, el vede și cuferele goale, dar și reticența populației la măsuri. Asta face un politician șef. Își asumă o direcție, iar asta este a lui. Când Voiculescu a fost prea insistent, a zburat. 

Președintele a avut ieri două ieșiri și a aprobat sistemul. El vrea o economie deschisă, respinge certificatele și ne invită la vaccinare.

Avem deja modelul de succes al țărilor care au reușit să atingă un nivel suficient de imunizare a populației și au început să relaxeze din ce în ce mai mult măsurile. Suntem și noi tot mai aproape de acel moment în care vom putea să revenim la normalitate, să organizăm concerte, spectacole, să redeschidem industria ospitalității, iar românii să aibă o vară liniștită, să poată merge în siguranță în concediu în țară sau în străinătate. Singura condiție este continuarea vaccinării la cote ridicate. Asta vă îndemn, dragi români, folosiți toate facilitățile, fie prin platforma de vaccinare, fie prin centrele mobile ori cele care vor fi organizate de companii, vaccinați-vă! Haideți să facem tot ce ține de fiecare dintre noi pentru a avea o vară cu cât mai puține restricții, în care să putem, în sfârșit, să relaxăm măsurile de până acum!  

Klaus Iohannis

Unde suntem?

Cu tipul acesta de măsuri și promisiuni, azi am ajuns într-un moment de inflexiune, căci asta este ceea ce trăim acum.

România se apropie de vârful campaniei de vaccinare, cu aproape 100 de mii oameni în fiecare zi, dar în același timp atinge și limita grupului care este pro vaccinare. Astăzi , numărul celor care se află pe liste de așteptare este sub 200 de mii, dar aceste liste sunt valabile pentru localitățile mari. 

În mai multe județe sunt vaccinuri disponibile pentru populație, dar nu și persoane care să se înscrie. Deja într-unele din ele se pune problema închiderii unor centre și a regrupării resurselor. Statul speră să ajungă până în vară la limita de 5 milioane de vaccinați, iar de azi vor funcționa și caravane mobile. Ținta este acum populația nehotărâtă, dar nu există o campanie de informare

Iar ca să fim sinceri, singurele restricții cu adevărat privesc în unele orașe programul magazinelor, teatrele și cinematografele. România nu a avut nici măcar interdicția de a merge între localități sau între județe cum este în Grecia. De ce? De sărăcie. Aceasta este realitatea de la noi. Sărăcie, nemulțumire, un stat nefuncțional. Acum, boala este în retragere și mai vine și vară când putem sta pe afară.  Iar alegerea politică este deja făcută. Vom merge mai departe cu o țară deschisă și o economie în recuperare. Și, din când în când vom primi invitații la vaccinare.

Chiar dacă trăim o oportunitate istorică și suntem la masă celor bogați, și avem vaccin și resurse, alegem să procedăm de o manieră incertă. Nici măcar nu impulsionăm această vaccinare cu certificate. Autoritățile noastre nu le consideră necesare, ba mai mult spun că ele sunt injuste. Deși asta este în răspăr cu dorința de a ajuta economia. 

Așadar, vaccinarea va încetini, restricțiile sunt slabe, certificate nu vrem. Ce facem?

După toate semnalele pe care le avem la îndemână, statul nu va face mare lucru. O arată ieșirea de aseară a lui Iohannis. Cineva crede că politicienii și armata sunt de ajuns să ne îndemne la vaccinare. Domnul Iohannis o să aibă o mare surpriză când o să afle că majoritatea populației nici nu știe de ieșirea sa.

Confruntat la tv cu iUmor, Șefi la Cuțite sau Românii au Talent, mi-e teamă că șeful statului va fi spulberat. Cred că Adelina Pestrițu ajunge într-o zi la mai mulți români decât șeful statului. La fel Selly sau alții ca el.

Nu știu de unde rușinea asta a statului român de a apela la profesioniști care să trimită mesajul până în fundul curții. Mă refer la profesioniștii din agenții de comunicare. O fi nepricepere, lipsă de voință sau și un tip de aroganță. Ieri o ascultătoare mi-a spus c-ar pune postere cu popa, doctorul și învățătorul vaccinați în toate satele din România. Eu aș face campanii cu Delia și Irina Rimes. Cu Bendeac și Loredana și toți oamenii care au făcut vaccin și le pot spune vecinului că-s bine.

Marea noastră problemă acum este că intervalul în care putem face asta este limitat. Vaccinarea va fi invalidată, dacă nu ne mișcăm repede, de noile variante ale virusului. Suntem într-un moment în care avem resurse, relații geopolitice și capacitatea de a face bine. Deocamdată am ales să ratăm oportunitate.

Câteva recomandări

Un interviu foarte bun cu un medic ATI

Aici te poți vaccina

Radu Asandi, medic ATI: „Mi-a spus un pacient că-l torturez, dacă-i dau oxigen”

Nu a fost ușor să reușesc să vorbesc cu un medic ATI. Dimpotrivă. Multă lume s-a ferit. Cu Radu Asandi a fost simplu. A acceptat, ba mai mult mi-a trimis o scrisoare în numele mai multor colegi. Aceasta are două capitole. Primul privește greșelile de sistem, în ansamblu, ale sănătății. Și vorbește, mai ales de încărcătura birocratică pentru medici. Al doilea capitol este legat de greșelile din pandemie.

Doctorul Asandi este direct, tranșant și nu are timp de ocolișuri. Și e firesc să fie așa. O săptămână pe lună lucrează în Spitalul ROL 2 de la Institutul Aslan. Apoi, o săptămână stă acasă, și restul lucrează, în program firesc, la Spitalul Militar din București. Săptămâna din spitalul COVID este petrecută integral acolo.

Unde se greșește?

Medicul Radu Asandi spune că multe spitale din România au fost transformate în unități pentru tratarea bolnavilor Covid fără să aibă infrastructura necesară și nici personalul adecvat unor astfel de situații, de unde rezultă și o rată de supraviețuire diferită a pacienților:

„Dacă undeva, cândva, se va face o analiză a felurilor în care au fost tratați pacienții și rata de supraviețuire/succes, se vor vedea că sunt diferențe mari între locurile unde au fost îngrijiți pacienții și nu vreau să fac vreo vină oamenilor care i-au îngrijit în alte locuri, dar nu toate locurile au fost cele mai potrivite.”

”Diferența de oameni înseamnă felul în care sunt antrenați, gândesc, acționează și îndemânarea pe care o au oameni care au lucrat într-o secție de terapie intensivă într-un spital mare înainte de pandemie și oameni care n-au avut această șansă, nu din vina lor și care, prin voia destinului, sunt mai puțin pregătiți pentru asta, dar a trebuit să facă același lucru ca și noi.”

Dacă vreți să știți cum arată viața unui medic ATI Covid, o să găsiți aici toate detaliile necesare. De la modul în care se trăiește, în spital, la munca din secție. Dar și la reacțiile pacienților, marcate la unii de ce trăiesc zilnic pe Facebook.

Alte recomandări

Aici e mesajul unui medic către România

Site-ul acesta îl folosesc mereu ca să văd evoluția epidemiei

Și nu uitați că Vorbitorincii vă așteaptă oricând

Elena Stancu, teleleu.eu: „Românii de afară trăiesc greu, dar mai bine ca acasă.”

Elena Stancu mi-a răspuns la apel dintr-o mansardă de la Alba Iulia. „Ne tragem sufletul după șapte ani de mers cu rulota.” În ultimii doi au fost doar în Spania și Germania ca să documenteze viața românilor care muncesc sezonier.

Elena Stancu și fotograful Cosmin Bumbuț sunt cei doi jurnaliști care au înființat site-ul teleleu.eu. Cei doi au câștigat premii de jurnalism pentru reportajele lor și au o imagine corectă asupra milioanelor de români care au ales să trăiască sau să muncească sezonier peste hotare.

Elena Stancu este cea care a avertizat asupra pericolului radicalizării și a dat primele explicații despre succesul partidului AUR în diaspora. Iar interviul merită să-l ascultați pentru a înțelege mai bine viața acestor oameni.

„Le este foarte greu între străini, dar mai bine decât afară. Mulți dintre ei sunt mirați că-n Germania pot să meargă la dentist. Și, da, orele de muncă se respectă, nu ca în România.” De fapt, marea problemă, explică Elena, dincolo de bani este nerespectare drepturilor de muncă din România.

Cei doi jurnaliști au făcut o listă cu lucrurile pe care cei plecați le-ar vrea rezolvate: transport școlar gratuit, educație sexuală la școală, și verificarea la sânge a condițiilor de muncă.

Interviul acesta este o incursiune într-o lume pe care o cunoaștem prea puțin.

Câteva recomandări

Aici este site-ul Teleleu, unde puteți contribui la pentru munca Elenei și a lui Cosmin

Iar aici un punct de vedere de acum patru ani

Și nu uitați că Vorbitorincii vă așteaptă.

”România nu poate opri economia, dar nici nu ne poate proteja”

Unul dintre ascultătorii România în Direct, de la Europa FM, a sintetizat situația pe care o trăim astăzi, în pandemie. El spune așa.

”România este un stat care nu-și permite să oprească economia, dar nici nu poate să ne protejeze, pentru că suntem la pământ cu sistemul medical, de fapt cu orice.”

Cred că fraza asta face lumină în ceea ce trăim astăzi. Și ne arată de ce nu avem o direcție coerentă, dar și de ce mortalitatea de la noi ar putea fi mai mare. Și că sunt șanse să fie rău de tot. De fapt, România plătește o sumedenie dintre greșelile trecutului. Și faptul că desprinderea de comunism a fost mult mai grea ca la alții.

Așadar, loviți de un sistem de corupție, politicianism, pile și relații, de răsturnarea valorilor și, pe alocuri, de o idiocrație ieșită din comun, România nu s-a putut dezvolta pe măsura posibilităților sale. Asta a dus la un sistem medical subdimensionat, care s-a apărat cu mâinile goale într-o primă fază și în care acum se trage până la epuizare de resursa umană.

Banii cu care statul ar fi trebuit să impulsioneze economia se duc în totalitate pe pensii și salarii. Și asta ne dă astăzi o economie de subzistență. Uriașul deficit bugetar, împiedică statul să oprească tot și să plătească oamenii să stea acasă. De asta ține orașele deschise. Sau se face că le închide.

Și-a făcut un calcul și câtă vreme nu sapă morminte cu excavatorul, probabil politicianul își spune că vom trece cu daune minime.

Ce faci însă în această situație ca cetățean?

În primul rând conștientizezi că ești pe cont propriu. Că nu o să te salveze statul, dacă Doamne ferește te îmbolnăvești. Și că este mai important să rămâi sănătos. Și că va fi mai ușor să trecem împreună. Dar asta-i varianta optimistă. În realitate cei cu mai puține resurse presează ca drepturile lor economice să rămână nealterate. Și asta pot să înțeleg. Pe altele nu.

Cel mai tare m-a uimit săptămâna trecută dezbaterea pe care nația noastră a purtat-o despre închiderea magazinelor. Nici lipsa autostrăzilor sau a spitalelor, nici alte multe neajunsuri ale societății noastre nu ne-a dus într-o astfel de încrâncenare. Cu atât mai uimit am fost cu cât asta nu se întâmplă în toată țara, ci în orașele mari. 

Și a mai fost ceva care m-a dat peste cap. Incapacitatea noastră de a colabora, de a participa și de a lucra în comun. Dimineața, când se deschid, la 7, magazinele sunt goale, dar cineva mi-a spus că nu-i fac program, că nu se trezește. Pentru mine, refuzul de a face un efort ca să ne fie mai bine la toți mă supără. Oare putem face și noi ceva pentru cei din jurul nostru? Sau e nevoie ca numai statul și ceilalți să facă câte ceva? Așa cum e nevoie ca statul să repare traficul sau  să ia gunoaiele. Statul poate să facă mult, dar nu tot.

Cea mai de auzită întrebare pentru mine în ultimele săptămâni a fost de ce este bună această regulă, dacă poate fi încălcată. Adică cine ne oprește să stăm acasă la cineva de la opt seara la cinci dimineața, dacă vrem să petrecem? Și ce o să facă dacă ne găsesc 20 de oameni în apartament sau 100 în club? Aia e, o să ne dea amendă, doar nu se întâmplă nimic. Și ce se poate întâmpla dacă falsificăm teste PCR? Un dosar penal cu suspendare, probabil.

Așadar, sărăcia poate fi o explicație. Nu o scuză, ci o explicație. Dar ce se întâmplă în multe cazuri de furt, de fals, de încălcare a regulilor, nu este sărăcie.

Nu de sărăcie marile cluburi fac petreceri cu sute de persoane și nici de sărăcie se falsifică teste PCR. La fel, sărăcia nu este un motiv să faci petrecere până la cinci dimineața sau să vrei musai la magazin la ora închiderii. Cum nici exemplul prost nu e o justificare.

Pentru că statul nostru este strâmb hâd și slab, lumea crede că poate să se poarte în consecință. Și eventual să facă un concurs de supraviețuire. Doar că de data asta s-ar putea să nu mai fie de ajuns.

Așa eram acum un an

Graphs.ro vă arată situația epidemiei zilnic

ÎNAINTE SĂ PLECI

Poți primi toate noutățile direct pe email!