Autor

Despre autor
Blogul striblea.ro s-a născut pentru a da voce pasiunilor mele, de la cărți la fotbal, gândurile mele care nu au loc la tv și, deseori, poveștile...

Ce am putea învăța de la ucraineni

Mă uitam pe câteva date legate de situația economică a Ucrainei. Nu cred că sunt mulți indicatori la care ei să arate mai bine ca noi. De exemplu la PIB pe cap de locuitor, puterea noastră se vede extraordinar. Vă las și comparația cu Rusia. Să vedeți acolo ce-au însemnat la ei criza și sancțiunile din 2014.

De corupție nu mai spun. Ucraina este cea de a doua cea mai coruptă țară din Europa. Suntem și noi în topurile astea, dar nu acolo.

Per ansamblu, sunt mai săraci și mai corupți decât noi. Și un alt indicator arată că 45 la sută din populație este considerată săracă.

Și totuși o mare parte din populație se înarmează, alții fac cocktailuri Molotov, rezistă de cinci zile în fața dușmanului. Și-l mai iau și la mișto când au ocazia.

Ce au găsit de apărat, totuși?

Cred că este destul de simplu. Când ai locul tău, casa ta, oricât de săracă și de proastă, tot simți că este nevoie să o aperi. Nu poți accepta să fii dat afară. Pentru că nu pierzi doar avutul. Pierzi demnitate, pierzi puterea de a hotărî pentru tine. Și oricât de rău ți-ar fi, este răul tău, nu impus de alții.

În plus, Rusia le-a negat însăși existența, iar asta nimeni nu o poate accepta indiferent de gradul de sărăcie și de corupție. Cum ar spune Putin s-au călcat linii roșii. Iar odată cu asta s-a semnat și un nou act de naștere al poporului ucrainean.

Drept urmare niciun guvern pro-rus sau chiar rus nu va putea administra cu adevărat țara asta. Și în niciun caz în interesul cetățenilor. Iar ucraineanul obișnuit s-a prins. Kremlinul nu a duce bunăstare, ci dispariție.

De ce scriu asta

Pentru că m-a marcat discuția de acum două săptămâni în care câțiva români mi-au spus că nu este nimic de apărat aici.

Eu zic că tocmai am învățat ceva. Că indiferent de sărăcia și prostia noastră, un ocupant ne ia șansa de a alege soluțiile prin care să ieșim de acolo. Și chiar dacă noi nu am reușit să facem bine totdeauna, cu siguranță alții nu o vor face pentru noi.

Vestea bună

Este că o emisiune de radio sau vorbele de pe FB nu surprind întreaga atitudine a țării. Ele sunt reprezentative, dar lumea este mai complexă. Un sondaj Avangarde arată că și noi am lupta. Cel puțin așa cred jumătate dintre noi. Iar aproape jumătate spun că românii ar alege să rămână în țară, nu să plece. E loc de mai bine, dar se poate construi. Acum că avem și exemple.

Foto și mai multe explicații aici

Dialoguri cu Paul Olteanu II #7. Mai este învățătura cea mai bună avuție?

Într-un nou episod al sezonului Mind Architect powered by Europa FM, stau de vorbă cu Paul Olteanu despre zicătorile românești privind învățătura. Dar atenție, nu musai învățătură în formă de carte. Căci există și alte sensuri. Iar Paul ne arată că există patru trepte ale învățării de care să ne ținem. Și, da, aveți voie să greșiți.

Al doilea sezon al emisiunii este dedicat zicătorilor românești și testării lor. În ce fel mai funcționează învățătura poporului român în 2022?

Paul Olteanu este realizatorul podcastului Mind Architect, cel mai ascultat podcast din România. El este cunoscut trainer și coach, certificat în Process Communication Model o teorie de personalitate premiată, folosită la NASA în selecția și pregătirea echipelor și în trainingul comunicațional al președinților americani. De-a lungul ultimilor ani a pregătit zeci de mii de angajați ai unor companii din România pentru o mai bună relaționare în cadrul echipelor lor de lucru.

Câteva fețe ale războiului. Cu oameni obișnuiți

Twitter este cea mai bună rețea socială ca să vezi realitatea războiului. Informația circulă mult mai repede, e sancționată rapid dacă nu este corectă, comentariile mai puțin ample, îți lasă loc de judecată ție nu altora.

În ultimele 24 de ore, relatările de război s-au amestecat cu faptele de viață. Iar ceea ce a rezultate îți va pune un nod în gât. Iată câteva imagini.

Un soldat își salută părinții.

Oamenii pleacă din Odesa

Un tată se desparte de familia sa

O femeie îi ia la întrebări pe soldații ruși

Oamenii donează sânge deși Kievul este atacat

Oare poți pleca din Mariupol

Tocmai ne-am găsit obiectivul național: împotrivirea la Rusia

Update: De când am scris acest articol, Rusia a atacat Ucraina. Restul rândurilor sunt perfect valabile.

La ora la care scriu, televiziunile arată o coloană de tancuri care merge spre Donețk. Mai la prânz, una mergea către Mariupol. S-ar putea să fie începutul unei invazii de proporții. Sau poate doar o mișcare care să securizeze estul Ucrainei și să-l implice într-un război care să nu permită aderarea acesteia la NATO.

Cred că sunt oameni mult mai bine pregătiți ca mine care să vă explice acțiunile lui Putin și dorințele sale. Sunt școli de gândire diferite. Una vine dinspre intelligence, alta din zona analiștilor politici. Teoriile lor diferă, dar pentru mine un lucru este foarte clar și o să încerc să-l prezint aici.

Obiectivele lui Putin

Nu știu unde se va opri Putin cu armele, dar îmi este clar unde vrea să ajungă influența lui. Planul președintelui Rusiei este să reocupe zona din estul Europei, în care Rusia a avut un cuvânt de spus. Și nu mă refer numai la comunism. Acela a fost apogeul. Dar, istoric, Rusia a putut să-și manevreze interesele în tot ce înseamnă Polonia, România, Bulgaria. Cehia, Slovacia și Ungaria au fost cuceriri de rit nou. În mintea lui Putin, toată această zonă trebuie recuperată. Dacă nu cu arma, măcar cu partide și puteri care să-i dea raportul și să joace cum vrea el.

Al doilea obiectiv este demantelarea Uniunii Europene, care, prin comparație la toate capitolele cu Rusia, devine un imperiu al binelui. Orice rus sănătos la cap se va uita de la România până în Spania ca la un model de succes. Oricum ai întoarce-o, în linii mari, viața indivizilor de rând este mai bună în acest spațiu. De la case, la internet, la liberă exprimare și până la circulație. Câtă vreme va exista acest model de comparație, tot ce înseamnă putere în Rusia va opera cu un handicap în fața propriilor cetățeni.

În fine, dar asta e de la sine înțeles, deformarea NATO e o miză. Câtă vreme Rusia pune în mijlocul oricărei discuții și argumentul militar, o forță comparabilă este de neînchipuit. Unitatea blocului vestic va fi o problemă. Putin nu ne poate doborî pe toți laolaltă, dar individual poate.

Ce înseamnă pentru noi

Dacă alegem să trăim în țara asta, la marginea „imperiului european” sau la marginea NATO, toată generația noastră va fi obligată să ducă această luptă împotriva lui Putin și a Rusiei. Și nu doar pentru un an sau doi. Ci toată viața. Și nu numai viața noastră, ci și a copiilor noștri. Obiectivul nostru național va fi opoziția la ceea ce vrea să aducă Rusia aici.

Mai multă Rusia înseamnă mai puțină democrația, mai puțină libertate, mai puțină libertate de exprimare și mai multă sărăcie. Rusia este un exportator de crimă, mafie și inegalitate supremă. Laolaltă cu un dispreț față de viața oamenilor obișnuiți.

Este foarte probabil ca în viețile noastre să nu lăsăm cea mai bună țară. Și nici cea mai mare bogăție. Dar cu siguranță, dacă vom avea o moștenire comună, atunci va fi această bătălie comună. Nu e mult, dar e vital. Rusia ne-a adus cel mai mare dezastru din istorie. Și el nu trebuie repetat.

Dialoguri cu Paul Olteanu II #6. “Muncim acum și ne odihnim la pensie”

Mind Architect continuă în Lumea Europa FM cu analiza zicătorilor românești despre muncă. Discut cu Paul Olteanu despre relația noastră cu cantitatea de muncă pe care o avem în viață. Una dintre ele spune că “omul este dator să muncească, ca să nu-l găsească moartea șezând”. Este însă aceasta o atitudine corectă? Dar în cea în care spunem că așteptăm pensia ca să ne odihnim?

Sezonul 2 din Mind Architect powered by Europa FM analizează dacă dacă expresiile și zicătorile românești mai sunt valabile în anul 2022. Câte dintre zicătorile și expresiile noastre sunt chiar de bine?

Paul Olteanu este realizatorul podcastului Mind Architect, cel mai ascultat podcast din România. El este cunoscut trainer și coach, certificat în Process Communication Model o teorie de personalitate premiată, folosită la NASA în selecția și pregătirea echipelor și în trainingul comunicațional al președinților americani. De-a lungul ultimilor ani a pregătit zeci de mii de angajați ai unor companii din România pentru o mai bună relaționare în cadrul echipelor lor de lucru.

Cum se construiește un campion. Un program pentru copii

Ați remarcat cât de mare este diferența dintre un sportiv din afară și unul român atunci când vorbește cu presa? Cei de la ei au naturalețe, vorbe la ei, cunoștințe și par de o capacitate intelectuală sporită față de ai noștri. Doar că lucrurile nu stau chiar așa. Diferența constă în pregătire.

Marile cluburi și marile sporturi din lumea asta îi pregătesc pe sportivi. Le arată ce să spună, unde să spună și cum. Recent, am citit în 442 de cazul special al fotbalistului Richarlison, de la Everton. Acesta este atât de emotiv încât fugea de la interviuri. La propriu. Fostul său club brazilian și Everton au lucrat cu traineri și psihologi ca omul să treacă de acest impas. Pentru că vorbitul în public este parte din profesia sa.

Mai este o diferență. Nu-i așa că ai lor arată ca și cum ar fi avut lapte când erau mici, iar ai noștri nu? Nu e vorba de lapte, ci de nutriționist. De omul care te învață de mic cum să mănânci. La fel apare în poveste terapeutul, dar și psihologul sau consilierul de carieră.

De fapt, marea diferență constă în capacitatea de a învăța sisteme și lucruri utile care să te ajute. De asta ai noștri nu reușesc acolo și nu reușim să facem parte din clasa mijlocie a sportului. Ori avem noroc de câțiva sportivi setați mental să cucerească un titlu mondial, ori alegem un campionat modest unde să ne îmbogățim pentru toate viețile de acum înainte.

Structurile din străinătate nu pregătesc doar campioni, ci și profesioniști pe diverse paliere. Inclusiv oameni cărora școala nu le inspiră teamă. România nu face așa ceva. Pentru că nu știe, nu poate, nu are resurse. Și nu o s-o rezolvăm foarte curând.

O veste bună

Nu o să avem prea repede programe care să rezolve asta. Dar avem un mugur care să ne arate cum să procedăm.

Compania Sports Hub, condusă de fostul baschetbalist Virgil Stănescu, a pus la cale un program menit să ajute 35 de juniori români de calitate pe drumul performanței. Asta înseamnă că cei înscriși în program beneficiază de kinetoterapeuți, nutriționiști, psihologi, consilier de carieră și profesori cu care fac meditații.

Scopul este ca pe lângă antrenament să primească un set de valori și comportamente care să-i ajute în lumea sportului profesionist. Și care să nu-i lase pe drumuri dacă sportul se termină. Adică un program complementar efortului pe care-l depun ca să atingă performanța olimpică. Totul este gratuit.

Aici este pagina programului Go Scholarship

Câteva întrebări

Cine poate intra în program?

Deocamdată sunt selectați doar tineri între 14 și 18 ani, din București și Ilfov. Programul se va extinde, însă, național. Selecția se face încrucișat pe baza unor propuneri de la cluburi, federații și specialiști. Lista este completă acum, dar cum programul va crește, organizatorii pot primi propuneri de copiii pe care să-i observe.

Ce sporturi sunt admise?

În prima fază vorbim de baschet, handbal, volei, fotbal, atletism, înot, scrimă, triatlon, ciclism și box.

Cât costă?

Nu costă. Totul este plătit de Sports Hub și parteneri.

Unde se desfășoară programul

Sportivul rămâne la clubul său. Activitățile propuse sunt complementare și-i urmează programul obișnuit.

Acum, dacă v-am făcut curioși, citiți mai multe pe pagina lor!

Photo by Nataliya Vaitkevich from Pexels

Merită apărată România?

Deunăzi am rostit o întrebare foarte simplă la România în Direct. Ce ai face dacă ai fi ucrainian astăzi? A fost un exercițiu de empatie cu un popor greu încercat.

Generațiile noastre, în această parte de lume nu au cunoscut războiul. Îl știm doar din cărți. Ororile lui sunt o chestiune istorică de la care putem să ne întoarcem capul imediat. Cea mai mare realizare a Europei moderne, în care trăim este că vreme de 80 de ani nu ne-am luptat între noi. Pacea este cel mai de preț lucru pe care l-am avut în acești ani.

Ce faci, însă, când vezi că întreaga presă din Occident este plină cu planurile invaziei? Și când sunt posibile semne ale unei invazii militare. I-ai văzut deja pe cei mai bogați fugind, iar la granița țării tale sunt trupe multe din Rusia. Tu poate ai copii, poate unii ajung la vârsta recrutării. Poate ai copii mici sau poate ești bătrân. Poate nu ai unde merge sau chiar poate ai neamuri mai în vest. Dar ce faci, ce decizie iei pentru tine? Și fără a rosti întrebarea, ea era în subsidiar. Îți aperi țara? Emisiunea este mai jos. Ascultați-o cu atenție!

Dar România merită apărată?

O să vedeți că în 30 de secunde de la lansarea emisiunii, oamenii și-au pus această întrebare pentru România. Ce ai face, de fapt, dacă ar fi la noi război? Iar primele răspunsuri au fost simple.

România nu merită apărată, mi-au spus oamenii. Pentru că e coruptă și nu răsplătește munca onestă a cetățenilor săi. Politicienii săi nu merită să fie apărați. Pentru că de ani buni fură, iar rezultatele lor sunt catastrofale. Pentru că nu avem autostrăzi, spitale și nici administrație. Pentru că nu merită să aperi ceva găunos și putred ca elita politico administrativă a acestei țări. Și probabil nici nu merită să lupți pentru semenii tăi care la o adică te-ar călca în picioare.

Viața mea și a copiilor mei este mai importantă decât ce oferă această țară. Acesta este mesajul.

Și cum să nu le dai dreptate celor care spun asta. Fiecare dintre noi ar putea numi un exemplu în care scârba și lehamitea te-au făcut să te gândești să pleci. De fapt, România nu este apărată nici în momentul în care oamenii aleg să plece. Este mai simplu și mai corect pentru ei.

Dar eu cred că România merită apărată

În primul rând, acceptând altă idee, ar trebui să ne recunoaștem eșecul ca nație sau ca popor. Am fi aici o populație pe un teritoriu. Câtă vreme ne este bine, am locui, apoi, dacă treaba se strică, plecăm. Nu prea cred. În ciuda vociferărilor suntem aici de o bună bucată de vreme.

Bine, avem și varianta să plecăm cu toții zilele următoare dacă tot este atât de prost. Dar nu o facem.

În al doilea rând, patria nu este o pleașcă mare de bunăstare și administrație perfectă pe care o primim de la alții și noi o consumăm. România este un lucru la care toți oamenii onești muncesc zi de zi. Și chiar dacă nu ne-a ieșit cel mai bine, am progresat. Mai lent decât ar fi trebuit, dar am progresat.

România este mai bogată, mai digitalizată și mai așezată decât era acum ani buni. Trăim mai bine, cei mai mulți dintre noi. Nu trăim la fel de bine pe cât am fi putut să o facem, dar progresul nostru este evident.

Și, desigur, că ne confruntăm zilnic cu nedreptate și inegalitate. Dar am învățat să vorbim despre ea și să-i căutăm rezolvare. România se îndreaptă.

Suferim, evident, de boala de a o disprețui, ca și pe cei de lângă noi. Îi învestim cu încredere doar pe cei de care fac parte din cercul nostru, iar restul lumii ne agasează. Dar, în realitate, dacă mergi pas cu pas, o să găsești o sumedenie de oameni de calitate.

România este și familia ta. Și prietenii tăi, și ceva amintiri. Câteva morminte și nenumăratele stări de bine pe care le-ai trăit de-a lungul timpului. Și faptul că cineva te va ajuta și te va înțelege.

Și, dacă mai vreți un argument, îl știți deja. Când ne-au ocupat alții, vreme de 50 de ani, nu ne-a fost mai bine. Un ocupant nu o să-i pedepsească doar pe corupți. El va aduce și mai mult corupție și mai multă inegalitate. Și mai multă prostie laolaltă cu cozi de topor.

Eu am încredere. Cumva, ce avem acum e cea mai bună versiune a noastră față de trecut. Nu cea mai bună posibilă, dar zic că tot am avea mult de pierdut.

Dialoguri cu Paul Olteanu, sezonul II #5. De ce este meseria brățară de aur?

Merg mai departe în dialogul cu Paul Olteanu și analizăm proverbele și zicătorilor românești. Tocmai am deschis o serie despre muncă.

Ce zic românii despre muncă și cum arată înțelepciunea noastră legată de ea în anul 2022? Și o să constatați că noi chiar apreciem munca și o considerăm o valoare importantă a societății noastre. Și, da, da, ar fi bine să muncim cât mai mult.

Întreg sezonul 2 de la Mind Architect este dedicat zicătorilor și proverbelor noastre. Care dintre ele mai sunt valabile astăzi și către ce tip de înțelepciune ne îndreptăm?

Paul Olteanu este realizatorul podcastului Mind Architect, cel mai ascultat podcast din România. El este cunoscut trainer și coach, certificat în Process Communication Model o teorie de personalitate premiată, folosită la NASA în selecția și pregătirea echipelor și în trainingul comunicațional al președinților americani. De-a lungul ultimilor ani a pregătit zeci de mii de angajați ai unor companii din România pentru o mai bună relaționare în cadrul companiilor la care lucrează.

Super-aplicație românească: transferi bani instantaneu, plătești facturi, dar mai ales câștigi timp (P)

“Știi de ce nu mai pot să revină vreodată în România?” Întrebarea m-a prins cu un plic de bani în mână, în toamna lui 2003, la Londra. Încercam să-i număr și să-i pun pe căprării, pe cheltuieli. Plicul îl ridicasem cu câteva minute în urmă de la banca de lângă biroul nostru. Nu eram “european” și nu puteam avea un card emis acolo. Aveam un card în România, dar el era inutil la Londra. Încă se mergea cu viză. Așa că lunar primeam un plic. Chiar și cu bancnote mici. Englezii erau politicoși. 

“Nu aș mai putea lucra niciodată așa cu banii”, a continuat colegul meu. “Tu știi că eu niciodată nu mai merg la ghișeu, nu mai fac plăți cu cash, nu mai am problema cozii în viață?” La data respectivă era pur și simplu o rezolvare și un stil de viață pe care lumea mea de abia îl concepea. “De asta nu mă întorc în România, facilitățile astea bancare s-au lipit de mine.”

Mi-a rămas discuția asta în memorie de fiecare dată când am mai făcut un pas spre relaxarea mea în relație cu facturile. Adevărul este că timpul oferit de serviciile financiare noi este cea mai mare valoare.

Și am devenit early adopter. Am și am avut direct debit, aplicații bancare, aplicații de plată, abonamente recurente. Am construit un sistem care îmi dă dreptul să nu-mi mai bat capul și să devin eficient. Are un singur defect: este spart în bucăți. 

Dar am rezolvat asta când mi s-a cerut să testez Pago 

Pago este o aplicație românească din care poți să plătești tot: facturi la utilități, asigurări de mașină, asigurări de călătorie, respectiv tot, prieteni. 390 de furnizori s-au inscris acolo. Plus taxe. Da, are ghiseul.ro. Și încă ceva: donații. Iar eu donez la două asociații caritabile. Iar acolo ai o listă de opțiuni care-ți arată și la ce nivel este proiectul finanțat. Ocazie cu care vă anunț că ați dat o mână de ajutor teribilă la MagiCAMP. Felicitări vouă!

Și, da, ce este mai important, poți transfera bani la prieteni. Știți voi, faza de la masă când unii au cash, alții sunt la alte bănci, cine o să plătească? Nu are importanță, îi dai bani prin Pago. 

De aici poate fi descărcată aplicația

Ce e nou? Pago devine o super aplicație. Ai transfer instantaneu doar cu numărul de telefon

Încerc să fiu foarte clar. 

Din 7 februarie, dacă ai Pago, poți trimite bani oricărui contact din telefon. Transferul este instantaneu, nu vine mâine sau în ziua în care băncile își reiau activitatea. Este 1 ianuarie, vrei să împarți nota cu prietenii? Trimiți banii pe loc din telefon și prietenul îi primește în câteva secunde. 

Banii pot fi trimiși către orice card emis în România sau către orice card Revolut. În foarte scurt timp, transferul va putea fi făcut către orice card european.

Poți transfera bani și între cardurile proprii, chiar dacă sunt de la alte bănci. Și, da, transferul nu durează doar câteva secunde, în loc de două zile lucrătoare. Poate să fie și weekend. 

Nu este nevoie să mai introduci datele cardului la plată. Apeși butonul și a plecat la destinație. 

Iar în luna februarie serviciul este gratuit pentru cei care au un card Visa. După prima lună, cei care au deja un abonament primesc până la trei tranzacții gratuite. Dacă depășești, plătești 99 de bani pe tranzacție, indiferent de cât transferi. Dacă nu ești abonat Pago, pentru acest serviciu ai trei abonamente noi, cel mai scump fiind 5,99 lei.  

Pago este construită de clienți

Facilitățile au apărut în forma aceasta pentru că Pago a lucrat după cererile clienților. Au apărut la comandă, cum ar veni, și răspund dorințelor oamenilor. Fix cum se fac potecile în parcurile londoneze. Întâi iarba și apoi cărarea, după traseul ales de oameni. La fel face acum Pago care își lasă clienții să-i construiască aplicația. 

Ar mai fi ceva. Înapoi, în 2003, văzută din Londra, România financiară era o țară de nelocuit. O țară “în care nu m-aș mai putea întoarce.” 20 de ani mai târziu, România cucerește Europa cu această aplicație. Pago este construită de români, iar serviciile sale ajung acum în Polonia și Italia.

În ce mă privește, Pago nu doar îmbunătățește România, ci îmi redă timp. Îmi dă timp. Să pot face lucrurile acelea de care am nevoie. Iar asta este cea mai mare valoare a unei aplicații.  

Dialoguri cu Paul Olteanu. sezonul II, #4. De ce este banul ochiul dracului?

În acest nou episod Mind Architect powered by Europa FM, îl întreb pe Paul Olteanu dacă într-adevăr “banul este ochiul dracului.”

Paul spune că, în România, în foarte multe situații banii sunt asociați cu rușinea și că asta este o situație pe care trebuie să o îndreptăm.

Sezonul 2 din Mind Architect powered by Europa FM analizează dacă dacă expresiile și zicătorile românești mai sunt valabile în anul 2022. Câte dintre zicătorile și expresiile noastre sunt chiar de bine?

Paul Olteanu este realizatorul podcastului Mind Architect, cel mai ascultat podcast din România. 

El este cunoscut trainer și coach, certificat în Process Communication Model o teorie de personalitate premiată, folosită la NASA în selecția și pregătirea echipelor și în trainingul comunicațional al președinților americani. De-a lungul ultimilor ani a pregătit zeci de mii de angajați ai unor companii din România pentru o mai bună relaționare în cadrul echipelor lor de lucru.

https://striblea.libsyn.com/dialoguri-cu-paul-olteanu-sezonul-ii-4-de-ce-este-banul-ochiul-dracului