Autor

Despre autor
Blogul striblea.ro s-a născut pentru a da voce pasiunilor mele, de la cărți la fotbal, gândurile mele care nu au loc la tv și, deseori, poveștile...

Teorii ale conspirației despre recensământ, dar și o idee importantă.

De câteva zile a început recensământul în România. Până la 15 martie suntem într-o etapă administrativă. Adică Institutul de statistică analizează datele pe care le-a strâns anul trecut de la diverse instituții.

Partea cu întrebările începe de data de 15 martie, atunci când ne vom auto-recenza. Adică o să intrăm pe internet și ne completăm acolo formularul, de unii singuri.

Sunt absolut sigur că în perioada următoare o să apară câteva teorii ale conspirației care o să împiedice acest demers util. Unele vor fi vesele, altele ieșite din comun, dar cred că va exista o parte de societate care se va opune recenzării. I-am rugat pe oamenii care mă urmăresc pe Twitter și Facebook să-mi spună ce cred că se va întâmpla. Și apoi am grupat ideile pe categorii. Vedem care este valabilă în următoarele săptămâni.

Care vor fi aceste teorii?

Una dintre ele spune că recensământul este necesar ca lumea să fie vaccinată cu forța. Că doar așa vor ști pe mai departe ce soluție să adopte ca să-i vaccineze pe toți.

O alta ar putae spune că acum se verifică dacă pandemia și-a atins scopul. După ce s-a planificat împuținarea planetei, acum vedem dacă s-a și reușit.

O teorie foarte bună va fi aceea care spune că numărul mai mic de locuitori se datorează vaccinării. Și în mod evident este o ocazie de a vedea cine a primit cip sau nu.

Dacă trecem de vaccinare, autorecenzarea prin completarea formularului de acasă va duce la scanarea tuturor datelor din computerele personale. Sau la instalarea de troieni. Așa va verifica statul ce facem.

Nu în ultimul rând, dacă răspunzi la întrebări, statul va ști cum să-ți impoziteze tot.

Foarte interesant mi s-a părut un mesaj legat de credință. Acesta face o diferență între a întreba în ce crezi și cum ești botezat. O să avem o dezbatere interesantă aici. Pentru că asta va stabili numărul de credincioși. În fine, de aici putem chiar trece la lucrurile serioase.

De ce este important recensământul?

Sunt două lucruri majore pe care le va influența. Primul este legat de stadiul de dezvoltare socio-economică a țării. Cine sunt bogații, unde sunt săracii, cum am migrat dintr-o parte într-alta, care sunt tendințele. Ce investiții va trebui să facă statul în infrastructură? Ce prognoze demografice avem?

Vom găsi aici tendințe și răspunsuri importante pentru viitorul nostru. Dar mai este o parte extrem de importantă. Mai ales pentru viitorul clasei politice. Noile date ale populației vor stabili reprezentarea. Adică vor da noul număr de aleși, începând de la consilii locale până la Parlament. Dar și finanțarea mulor orașe sau comune. Vă las aici un comentariu amănunțit făcut de un activist civic, Cristian Retegan, la postarea mea.

Bună seara, Cătălin! Încep eu cu conspirațiile:

– De ce trebuie să cheltuim (nu noi, ei) 80 de milioane de Euro pe o acțiune care poate fi făcută pe mult mai puțini bani, mai ales cu aparatul administrativ pe care îl avem la dispoziție. Aparat format din foarte mulți funcționari care doar plimbă hârtii?

– Cu cât vor fi umflate cifrele din recensământ pentru a nu se reduce numărul de consilieri locali și județeni? Numărul de locuitori determină numărul de consilieri ai unei localități, oraș, județ.

Totodată, numărul de locuitori te face oraș de rang I, II, samd, lucru care oferă sau elimină surse și posibilități de finanțare, fie guvernamentale, fie externe. Vizionarii de azi, pot schimba legea în favoarea lor, dar este foarte important să iasă socoteala și la locurile de europarlamentar.

– Cât de mult ajută în campaniile electorale numărul de votanți de acum, de pe liste? Dacă suntem tanda pe manda, e mai greu de aruncat cu saci de voturi în urne, dar dacă din 10 milioane, 3 sunt plecați, plus persoane decedate care nu sunt scoase de pe liste, plus oameni mutați dintr-un oraș în altul – au cu ce să se joace.

– Câți din acești bani se vor duce către o parte din presă pentru campaniile de comunicare ale recensământului? Cum se întorc serviciile plătite când vin campaniile electorale în 2024?

– Vor fi umflate cifrele pentru a menține numărul de senatori și deputați?- Pică mănușă acest proiect pentru o alianță compusă din cele 2 partide care știu exact ce să facă cu banii de la buget, cum să-i împartă, cum să împartă contractele, și mai ales, cum să se pregătească pentru campaniile electorale.

Așadar, când o să auziți o teorie a conspirației, reveniți la postarea asta.

Las aici cele două postări care au stat la baza discuției.

Câteva idei utile când primești facturi foarte mari la energie

Am stat de vorbă la România în Direct despre criza energetică și facturile uriașe care au ajuns la mai toată lumea. L-am invitat pe Răzvan Nicolescu, fost președinte al Agenției Europene de Reglementare și fost ministru al Energiei. Cred că am reușit să găsim câteva răspunsuri utile pentru cei care sunt în diverse situații limită.

Cei care au primit facturi despre care cred că sunt nejustificat de mari.

Verificați factura, vedeți dacă sunt respectate datele contractuale. Vedeți dacă este anunțată plafonarea sau compensația. Dacă există destule indicii că este vorba de o greșeală, anunțați furnizorul, ANPC și ANRE. Împingeți plata la limita deconectării, dar plătiți și așteptați apoi să recuperați banii. „Este posibil ca și noi să ne înșelăm și nu este necesar să facem o greșeală.”

Factura este mare, dar totul este în regulă

Verificați dacă sunteți în piața liberă. Poate, din neatenție, nu ați văzut notificarea de expirare a contractului. Fără semnătură ați ajuns în zona de ultimă instanță. Există astfel de cazuri. Verificați mereu facturile să vedeți unde sunteți. Și verificați ce tip de abonament aveți. Că sunt diferite chiar la aceeași companie. La curent, în această perioadă este mai bine să fii pe piața reglementată.

Furnizorul de gaze a dat faliment

Statul român a autorizat pentru intrarea pe piața liberă companii care nu au garanții materiale. Adică ANRE nu și-a făcut datoria și a lăsat în piață oameni care nu au ce căuta acolo. Odată ce contractul nu mai poate fi onorat, clientul ajunge la furnizorul de ultimă instanță. Este obligatoriu să vă mișcați repede și să ieșiți din această zonă care este mult mai scumpă. Căutați rapid un nou furnizor. Piața de ultimă instanță este foarte scumpă.

Nu acceptați prelungiri tacite

Există această practică la companiile de curent electric. Primiți un act care vă spune că în lipsa opțiunii voastre, contractul vă va fi prelungit automat cu un nou preț. Nu-l acceptați din prima, căutați variante pe piața liberă. Căutați ce este mai bun pentru voi acum. Și aici ajungem la altceva dureros.

Ofertele de noi contracte de șase ori mai mari

La gaz nu aveți decât soluția de a alege furnizorul care are prețul cel mai mic. Nu mergeți pe piața de ultima instanță. Chiar dacă oferta este mai mare, două luni sunteți acoperiți de plafonare și compensație. Apoi rămâneți în piața liberă și la prima posibilitate de schimbare a contractului, mergeți la concurență.

Pentru curent electric, recomandarea este să mergeți la Hidroelectrica care oferă prețurile cele mai bune. Este greu de contactat, site-ul nu prea le funcționează, dar presiunea publică este mare și asta se va rezolva.

Furnizorul nu te-a luat în evidență încă

Există cazuri când treci de la un furnizor la altul și nu ești luat în evidență, deși a trecut ceva vreme. Te duci la ghișeu și nu pleci de acolo fără situația rezolvată.

Condominii și centrale la comun

Ni s-a semnalat această chestiune în care avem un vid legislativ. Apartamente sau case care au singur contor. Sau o centrală de bloc care deservește 40 de apartamente. Aici lumea nu beneficiază de compensații pentru că, evident, nu se încadrează în consum fiind la comun.

Nu există soluție la această situație. Este un vid legislativ. Preluăm noi, presa, de aici.

Care este ideea generală

Gestul de a verifica contractul, durata, prețul și tot ce se întâmplă în piața liberă trebui să fie reflex. De fiecare dată când nu merge cum îți convine, pleacă de la furnizor. Urmărește ofertele, vezi ce se întâmplă în orașul tău. Companiile vin cu promoții. Semnează doar pe un an.

Cât despre politica generală, Răzvan Nicolescu spune așa.

Guvernul trebuie să urmărească cine face profitul nejustificat din aceste scumpiri. Cel mai probabil, cea mai mare cantitate de bani este la producătorii români. De acolo trebuie luată marja care depășește ce și-au propus și întoarsă către sprijinul populației.

Companiile românești sunt invitate de stat să lucreze cu prețuri mari, fiind legate să urmărească prețul bursei de la Viena. Asta se reflectă la plata impozitelor lor. Ca măsură urgentă trebuie ieșit de pe această piață, în condițiile în care România producea cea mai mare parte din ce are nevoie.

Reducerea TVA este o soluție pasageră corectă. De asemenea, ajutorul populației trebuie făcut diferențiat pe baza cotelor de venit. Nu toată lumea are nevoie de același ajutor. Acest lucru se poate face prin vouchere.

Dacă simțiți nevoia unor detalii, aici este înregistrarea emisiunii.

DESPRE RĂZVAN NICOLESCU

  • din mai 2021 este membru al Consiliului de Conducere al Institutului European de Inovare și Tehnologie
  • din aprilie 2021 a fost invitat de Comisia Europeana sa faca parte (timp de un an din Ambasadorii pactului Climatic European
  • intre 2020 si 2021 a fost partener în cadrul Deloitte (una dintre cele mai mari firme de consultanta si audit la nivel global)
  • in perioada 2014 – 2016 a fost preşedintele Agenţiei Europene de Reglementare în Energie
  • in 2014 a fost ministru al Energiei
  • intre 2009-2014 a fost director de reglementare şi afaceri publice în OMV Petrom
  •  în perioada 2006 – 2008 a fost reprezentantul României la Uniunea Europeană pe probleme de energie

Dialoguri cu Paul Olteanu II #3. Mai este bătaia ruptă din rai?

În acest al doilea sezon al colaborării cu Paul Olteanu vrem să aflăm dacă expresiile și zicătorile românești mai sunt valabile în anul 2022. Câte dintre zicătorile și expresiile noastre sunt chiar de bine? Dar câte dintre ele mai sunt actuale pe baza noilor cercetări privind creierul și funcționarea acestuia?

În acest episod, analizăm expresiile legate de bătaie. “Bătaia este ruptă din rai” e doar una dintre ele. Dar vine însoțită de un alai. “Eu te-am făcut, eu te omor” sau “unde dă mama crește”. Ce fel de educație reflectă aceste expresii. Și cum le oprim?

Paul Olteanu este realizatorul podcastului Mind Architect, cel mai ascultat podcast din România. El este cunoscut trainer și coach, certificat în Process Communication Model o teorie de personalitate premiată, folosită la NASA în selecția și pregătirea echipelor și în trainingul comunicațional al președinților americani. De-a lungul ultimilor ani a pregătit zeci de mii de angajați ai unor companii din România pentru o mai bună relaționare în cadrul echipelor lor de lucru.

Marea demisioneală este un moment crucial pe piața muncii

De ceva vreme urmăresc în presa americană informații despre Great Resignation. La noi i s-a spus ”marea demisioneală”. Nu-mi place pentru că are un aer mai curând ironic, când, de fapt, ne aflăm într-un punct de cotitură al relațiilor de muncă. Ce se întâmplă acum stabilește niște direcții pentru anii viitori. Și atât manageri cât și angajați trebuie să fie atenți.

În ultimii ani, americanii au demisionat masiv, în numere pe care nu le-au mai avut niciodată în istorie. Numărul total al demisiilor este de 33 de milioane, din aprilie 2021, când a început toată treaba. În luna de debut, 4,3 milioane de americani și-au dat demisia.

Cei care lucrează în resurse umane și psihologii spun că este un fenomen legat de pandemie. Că lumea a cântărit ce este mai important în viață și că a  hotărât că nu are rost să te spetești la muncă dacă nu-ți place. Sau poate este o eliberare, o nevoie de schimbare.

Cum este la noi

Surpriza de care zic vine însă și de la noi. Pentru că nu mă așteptam că societatea românească să fie legată atât de tare de aceste tendințe europene. Păream, în mintea mai așezați. Până la urmă, suntem crescuți să avem un loc de muncă stabil, să avem o casă, să nu plecăm prea ușor. Știți bine că ani buni mulți dintre noi își căutau locuri de muncă la stat tocmai datorită stabilității. 

Dar, atenție, românii au demisionat masiv în anul ce-a trecut și poate că tendința va rămâne și în acest an.

Nu mai puțin de 450 de mii de angajați și-au dat demisia și au căutat un drum mai bun.

Sau, după cum am  auzit de dimineață la băieții de la Deșteptarea, au plecat pur și simplu acasă ca să se odihnească. Cel mai interesant însă, în toată această poveste este și faptul că numărul de care v-am pomenit este mai mare cu 50 la sută față de anii anteriori. Adică este cea mai mare creștere din istorie. 

Este ca și cum, deodată, nația noastră a hotărât să-și caute un destin mai bun. Cei mai mulți sunt de la privat, este adevărat, într-o proporție covârșitoare, dar sunt oameni care au plecat și de la stat. Și, da, criza se simte căci, majoritatea celor care au demisionat lucrau în restaurante. Asta n-ar fi de mirare, căci toate regulile și restricțiile poate i-au făcut pe oameni sătui să stea să aștepte. Interesant este că și-au dat demisia, deci și-au găsit repede de lucru și nu au așteptat desfacerea contractului de muncă, ceea ce le-ar fi adus ajutor de șomaj. E o lume mai vie. 

Dar pe locul doi al acestui top se află oamenii care lucrează în construcții. Iar acesta este un sector care duduie. Anul trecut a avut creștere, creditele imobiliare au progresat spectaculos. Aici se mișcă lucrurile. Șoferii completează acest top al demisiilor. În orice caz, România nu mai seamănă cu cea care ținea de un loc de muncă. Și gândiți-vă că la forța noastră de muncă, mai ales din privat, aceste cifre reprezintă de fapt 10 la sută din cei care muncesc.

Zece la sută. Dar de ce?

Știu că nu avem cele mai bune condiții știu că nu avem cele mai bune salarii și că ne adaptăm repede. Dar această mobilitate este spectaculoasă. Dar ați mers către mai bine? Sau v-ați săturat de ce trăiți?

Am pus aceste întrebări la România în Direct și am primit răspunsurile de mai jos. Merită să priviți.

Care sunt cele mai importante explicații?

De ceva vreme, presa americană caută explicații pentru acest fenomen. Și ele sunt multe și se întretaie, dar în mare este cam așa:

Există o mulțime de locuri de muncă datorită repornirii economiei. Oamenii văd că este un moment excepțional să-ți renegociezi salariul. Și de asta încearcă la actualul loc de muncă sau la altul. Rostogolirea asta a dus la o masă critică de oameni care se rotesc în economie. Ei sporesc costurile.

În America fenomenul a alimentat o mișcare numită ”anti-muncă”, iar aceasta contribuie la rându-i la un tip de atitudine care împinge către demisii sau renegociere. Mai mult aceasta capătă și o dimensiune idelogică. În thread-ul de pe Reddit, care împinge fenomenul, găsești mesaje de genul.

Toată lumea s-a săturat de Covid, ore suplimentare, ipoteci, plata ratelor și alte lucruri care țin de capitalism.

Două sunt categoriile cele mai afectate. Este vorba de cei cu venituri mici care văd o oportunitate în treaba asta. Și a doua este vorba de managerii din zona de mijloc a companiilor, care fac lucrurile să meargă și care au ajuns într-un punct critic de oboseală. Ei caută mai bine, iar alții vor să stea pur și simplu.

Și, da, multă lume nu mai vrea să muncească la birou. Iar când au fost chemați înapoi au zis nu.

Ce este valabil pentru România?

Desprind aceste concluzii din discuția de mai sus.

IT-ul românesc este o piață unde fluctuația este de 20 la sută din personal. Ei sunt mereu supuși fenomenului de demisioneală. Oamenii sunt vânați cu oferte, pur și simplu. 35 la sută în plus la salariu plus bonusuri e ceva obișnuit. Aici, lucrurile s-au accelerat pentru că marile companii și-au dat seama că oamenii nu mai trebuie să stea într-un anumit oraș. Așa că echipele se fac din anagajați de la Cluj, Iași, București.

Mulți dintre cei care au sunat refuză mediul toxic. Au început să aibă curajul de a spune ”nu” sau chiar să plece fără o plasă de siguranță. Sănătatea lor mintală este mai importantă.

Și, da, sunt oameni care vor să stea cu familia. Pentru că specializarea lor le dă posibilitatea să revină la muncă ușor și pe bani mulți.

Ce ar fi de învățat?

Că la noi, avem o primă generație care nu mai are temerile anterioare legate de stabilitate. Și că pleacă foarte ușor dacă nu lucrează în condițiile lor. Că valoarea și echilibrul lor reprezintă mai mult decât atașamentul pentru companie, munca, seriozitate sau impresia celorlalți. Și asta e o schimbare majoră care-i pune pe manageri într-o nouă situație. Răspunsul cu ”mai sunt 20 la ușă” nu mai e valabil.

Iată și opinia unui expert

Photo by Karolina Grabowska from Pexels

Care este, de fapt, războiul nostru cu Rusia

Suntem de azi într-un punct critic pentru țara noastră și pentru societatea noastră așa cum am cunoscut-o în ultimii 30 de ani. Urmează o perioadă de reașezare, poate o agresiune, dar mai ales o mare bătălie pentru a ne păstra valorile și România europeană. 

Ministerul de Externe al Rusiei a anunțat una dintre cererile sale ca să nu pornească războiul din Ucraina. Rusia cere NATO și Americii să-și retragă trupele, dar și tehnica militară din România și Bulgaria. Rusia spune că Europa de Est trebuie repusă în situația anterioară anului 1997, când a început aici extinderea NATO. 

Rusia susține că aceasta este o încălcare a acordurilor diplomatice de după războiul rece. Moscova arată că, la căderea URSS, președintele Gorbaciov ar fi primit asigurări din partea americanilor că NATO nu va trece de granițele Germaniei. 

NATO a făcut acest lucru, însă, și pas cu pas, a ajuns în 1997, apoi în anii 2000 în aceste părți de lume. Iar noi am primit stabilitate, democrație, o umbrelă militară și alinierea cu o viziune europeană din care România a făcut mereu parte. De fapt, anii aceștia în care România nu a mai fost în sfera de influență a Rusiei reprezintă probabil cei mai prosperi ani ai noștri ca țară și democrație. Și ca nivel de trai. În ciuda aranjamentelor proaste sau a corupției de nestăvilit. Sau a inegalității față de alte țări europene. 

Ce vrea Rusia acum este cea mai mare amenințare la adresa noastră în istoria modernă.

Practic, un stat ne cere să abandonăm alianțele noastre și să rămânem fără apărare militară, dar mai ales diplomatică. Căci despre asta este vorba. Analiștii numesc asta o resetare. Adică reașezarea echilibrului de putere pe alte stabilimente. Aranjamentele din anii 90 nu mai merg, iar aici, spun ei se caută alt echilibru. Doar că echilibrul acesta, așa cum îl vrea Rusia, este periculos pentru noi. Și tocmai asta se negociază. Suntem în fața unui nou acord de la Ialta, oare? Și, dacă e așa, întrebarea care se pune este de care parte a istoriei vom pica de data asta. 

Europa de Est este importantă pentru Statele Unite, dar nu atât de importantă. Dușmanul cel mai mare este China. Și poate partea americană este dispusă la concesii ca să aibă liniște cu Rusia. Dar care să fie acestea? Să fie scutul de la Deveselu după cum spun analiștii, să fie influența diplomatică? Sau poate cea comercială? Dacă nu suntem pregătiți cu un răspuns, noi și copiii noștri vom suferi. Căci ce se așează acum, se face pentru încă 30 de ani. 

Eu unul mă așteptam să-i văd pe liderii noștri conducând o ofensivă diplomatică în mari capitale. Fiind liderii ideii că America nu poate pleca de aici, că alianțele noastre sunt importante. I-aș fi vrut punând presiune ca să înțeleagă toată lumea că niciun pas în spate nu e posibil. Am primit, însă, doar declarațiile conforme uzanțelor diplomatice. Prea puțin. 

Nu cred că cererile Rusiei vor căpăta un răspuns acum. Sigur că ei pot cere mai mult decât pot obține. Dar știm că acesta poate fi un obiectiv pe termen lung. Și că Rusia mereu va presa pentru asta: recăpătarea influenței, aici, la noi. Ceea ce ar fi un dezastru.

Apartenența României la lumea și valorile euro-atlantice nu este un dat. Este ceva ce trebuie menținut și apărat în permanență. Fiind în preajma Rusiei va trebui să ne aparăm nu numai o generație, ci în toate generațiile.

Dialoguri cu Paul Olteanu, II #2. Zicători românești: „Cine v-a lucrat aici, domnule?”

Împreună cu Paul Olteanu pun la încercare expresii și zicători din România. Mai este înțelepciunea populară actuală în anul 2022? Și, dacă da cu ce efecte? În episodul doi al noului sezon, discutăm despre noul și “apreciatul” “cine v-a lucrat aici”.

“De câte ori au asta, parcă nu-mi vine să lucrez cu persoana respectivă,” spune Paul.

Paul Olteanu este realizatorul podcastului Mind Architect, cel mai ascultat podcast din România. El este cunoscut trainer și coach, certificat în Process Communication Model o teorie de personalitate premiată, folosită la NASA în selecția și pregătirea echipelor și în trainingul comunicațional al președinților americani. De-a lungul ultimilor ani a pregătit zeci de mii de angajați ai unor companii din România pentru o mai bună relaționare în cadrul echipelor lor de lucru.

Armata României face un om de zăpadă. Președintele o fi la schi?

De câteva ore încoace suntem martorii unui fenomen bizar și inexplicabil, chiar și pentru vlăguita politică din România. Un fenomen care strălucește prin absența explicațiilor, personajelor și, aparent, a preocupării.

Președintele Macron a anunțat disponibilitatea Franței de a trimite trupe în România, în eventualitatea invadării Ucrainei de către Rusia.

Un anunț similar a făcut președintele Biden.

 (…) ne vom spori prezența militară în Polonia, România și alte țări dacă Rusia va decide să invadeze Ucraina. Pentru că avem un angajament sacru de a apăra aceste țări, conform articolul 5. Ele fac parte din NATO”,

Joe Biden

Aceste două anunțuri au fost aproape simultane, în termeni de politică externă. Ele par a fi coordonate și reprezintă un semnal puternic al aliaților pentru estul Europei.

Întregiți cu acest articol din NYT, care arată că este foarte probabil ca în Românai să fie pregătite trupe speciale pentru a lupta în Ucraina, în cazul unei invazii.

Știți cine sau ce lipsește din acest peisaj, nu? Președintele Iohannis a salutat anunțul omologilor săi, pe Twitter.

Unde sunt ai noștri?

Nici site-ul președinției, niciun interviu, nicio ședință, darămite un CSAT nu explică populației prezența acestor trupe în România. Cetățenii români află de la președinții a două dintre cele mai puternice state ale lumii că aici s-ar putea întâmpla ceva foarte grav.

Nimeni din partea română nu consideră că ar trebui să ne dea mai multe explicații. Probabil nu le merităm. înțeleg și faptul că atât Biden cât și Macron au și un joc electoral în aceste anunțuri. Dar, logica diplomatică spune că-i lași să-și facă anunțurile ca să marcheze punctele de acasă, după care, imediat, ieși cu explicații pentru nația ta.

Același lucru este valabil pentru premier sau ministrul de externe. Cel din urmă a apărut cu câteva explicații la Digi 24, dar înainte de aceste anunțuri. Dar în mare subiectul pare absent de pe agenda de la cel mai înalt nivel din România.

Președintele Iohannis a vorbit despre asta acum zece zile doar ambasadorilor acreditați.

Și atunci ne-a vorbit de angajamente și de nevoia de trupe americane. Rezultă de aici că există o coordonare între cele două părți, dar asta trebuie explicat populației de acasă.

Bine măcar că avem un om de zăpadă

Suntem în cel mai dificil moment istoric de la intrarea în NATO. În mod explicit, Rusia a cerut aliaților noștri să-și părăsească pozițiile și să elibereze zona. adică să o lase sub influența sa, ca acum 30 de ani. Și aici sunt suficiente cozi de topor care să argumenteze asta. Or, tocmai în această situație dificilă, președintele, premierul, ministrul apărării sunt absenți din spațiul public și mințile noastre.

Care este planul nostru în cazul unei invazii? Dar în privința ofensivei diplomatice care spune că SUA trebuie să-și abandoneze zona de interes și protecția pentru noi?. Ce facem în războiul gazelor? Ce răspunsuri avem pregătite? Care este planul pentru următorii ani, care vor fi critici? Cum îi spui nației tale ce este important? Și cum le cucerești inimile și mințile într-o lume a dezinformării?

Această nepăsare sau strategie bizară este pe cale să ne condamne istoric. Aici urmează un război, poate nu cu arme, dar care va ține o generație. Cei 30 de ani de pace s-au sfârșit. Urmează probabil alți 30 în care va trebui să apărăm ideologic tot ce am câștigat în ultima vreme. Și, mai ales, democrația noastră. Or liderii noștri nu numai c-au pierdut startul, dar sunt absenți.

Pe acest fond nu ne mai miră veselia de pe pagina de Facebook a Armatei României, acolo unde militarii săi fac un om de zăpadă.

Pentru o bună informare vă las aici ediția de România în Direct cu conferențiarul Armand Goșu, expert în spațiul rusesc.

Marea bătălie a doctorului Ciucă

Press One a publicat, sub semnătura Emiliei Șercan, o anchetă care ridică o gravă suspiciune de plagiat în teza doctorală a generalului Ciucă.

Jurnalista, care are o experiență importantă în domeniul plagiatelor, identifică până la nivel de virgulă ce este în neregulă în lucrarea generalului.

Pe scurt, ea spune că există patru tehnici de mascare a plagiatului în această lucrare și că acesta nu a putut fi detectat cu un soft de identificare. Adică nu există o similitudine perfectă decât în anumite situații. Doar că în verificarea umană, teza conține plagiate din două cărți și două lucrări de doctorat.

Premierul a răspuns cu rapiditate la această chestiune și spune că acuzația nu poate fi dovedită științific. De altfel, Universitatea de Apărare a anunțat că teza ministrului va fi verificată cu rapiditate.

Mona Dîrțu, autoarea newsletter-ului Monday Memo, a pus acuzațiile și răspunsul față în față și a a ieșit o analiză foarte bună.

Eu vă voi arăta altceva, dar și lucrurile de care trebuie să ții cont într-o societate normală.

Perdelele de fum

Există trei narative care răspund dezvăluirii. Pentru că așa se procedează într-o bătălie care implică puterea la cel mai înalt nivel.

Primul spune că acesta este un atac menit să destabilizeze România în timpuri de război și că de asta nu trebuie să-l luăm în seamă. Doar că, dacă ar fi așa, problema se pune cum poate un lider cu credibilitate scăzută să ne ceară să facem mai multe pentru țară.

Al doilea spune că generalul a fost curentat de companiile energetice după ce le-a umblat la profit prin plafonarea prețurilor. Aceasta este o întoarcere ușor de demontat. Companiile nu au nicio problemă dacă nu-și iau banii de la populație. Ele îi vor lua chiar mai ușor de la stat, care va trebui să plătească diferența până la prețurile reale.

Al treilea răspuns se referă la probitatea jurnalistei, acuzată în trecut că și-ar fi plagiat o parte din teza de licență. Emilia a răspuns la povestea asta, dar asta nu face dezvăluirea despre general mai puțin importantă. Dacă este adevărată, el tot plagiator rămâne.

De asta trebuie să trecem la esențial.

Președintele Iohannis și actuala guvernare au primele interesul să răspundă coerent la chestiunea asta. Pentru că nu are importanță cine le-a pus-o în brațe, fie că sunt servicii secrete de aici și de aiurea. Sau grupuri de interese. Viața politică și democratică este plină de interese, mai mult sau mai puțin oneste.

Președintele a declarat că-și menține pozițiile anterioare și că salută decizia UNAp de a verifica teza.

Întrebarea care se pune este legată de interesul public. Iar interesul public spune că o persoană care a furat opera altora nu poate conduce o țară. Ne-a explicat-o domnul Iohannis ori de câte ori a fost vorba de plagiatele PSD. Avem deja un precedent, cel al lui Victor Ponta. Dar și mai recent, al ministrului Roman îndepărtat din guvern pe aceleași motive.

Nu poți să ai un ministru cu plagiat pentru că urmează o criză militară dificilă și va fi foarte greu să le ceri oamenilor să facă ceva mai mult pentru România. Pentru cine să facă acest lucru?

La fel, toate deciziile dificile din viitorul acestui guvern sau cele nepopulare vor fi supuse aceleiași logici. O mare parte din România și-a fixat deja câteva praguri în acest domeniu: plagiatul este furt.

Soluția este simplă. Premierul este primul interesat să ceară analiza tezei sale. Dacă lucrurile stau așa cum susține, respingerea acuzațiilor va fi ușoară. În locul său aș cere analiza și în mod independent, nu numai la Universitatea care s-a aflat ani buni în subordinea sa.

E posibil ca teza să pice la testul științific. Exact cum spune, acum 20 de ani România avea alte reglementări. Adică plutea în ape mult mai tulburi ca azi. Exista un mod putred de a face doctorate, dar în timp, cei care munceau corect și aplicat au reușit să învingă și să iasă la suprafață.

România de azi cere alte standarde. Iar domnul Ciucă ar trebui să știe că-i face acestei țări un mare bine dacă acceptă o decizie care nu-i va fi pe plac. Ar fi un mare pas în față pentru noi. Și unul onorant pentru un mare general.

Renunțarea la certificatul verde. Cum a simulat PSD că face ceva

Știți că domnul ministru Alexandru Rafila a pus cruce certificatului verde printr-o declarație de la finalul săptămânii trecute. Să-i spunem, de fapt, certificat COVID pentru că asta era versiunea aleasă de el. Iată declarația:

Nu mai văd urgența certificatului verde pentru că orice procedură legislativă – să spunem că se face o procedură de urgență, asumarea răspunderii e cea mai rapidă, presupune și un timp de la momentul adoptării până la implementarea efectivă, care vor mai însemna câteva săptămâni și eu sper ca acest val 5 în România să se încheie peste câteva săptămâni. Deja avem două săptămâni din valul 5 și sper că până la sfârșitul lunii februarie să ajungem într-o situație…”,

Alexandru Rafila

Așadar, România nu va mai avea acest tip de instrument pentru stăvilirea bolii indiferent de modul în care aceasta va evolua.

Și cred că merită să vedem o evoluție în timp a declarațiilor pe acest subiect. Ele o să ilustreze mai bine cât de lași sunt politicienii români în fața unor măsuri nepopulare, dar cu potențial benefic. De asemenea, istoria domnului Rafila va fi de însemnătate și pentru alte decizii spinoase care ne așteaptă în viitor legate de reformă fiscală, reformă bugetară, pensii sau poluare, dacă vreți. Să o luăm pe rând.

20 Octombrie 2020 – Votul împotriva guvernului Cioloș

Ministerul Sănătății a fost condus de USR. Mai mult, atât prin domnul Voiculescu cât și prin doamna Mihăilă, sistemul de sănătate nu a fost pregătit. Avem 18.000 de cazuri pe zi, 500 de persoane care mor și nu am auzit ieri la audierea doamnei ministru să își asume responsabilitatea pentru această tragedie. 

Alexandru Rafila

Să ne pregătim atunci, cum ar veni. Mai ales că în Parlament se discută un proiect privind certificatul verde. Acesta este contestat de AUR, care face scandal la comisii. Proiectul pică la Senat, lipsindu-i două voturi. Domnul Rafila este unul dintre critici. PSD și AUR au respins proiectul.

28 Octombrie 2020 – După scandalul AUR

Una este să folosim acest certificat verde încât să creștem siguranța în zona sănătății publice, în ceea ce privește reducerea transmiterii șamd și altceva e să venim cu un proiect coercitiv într-un moment de tensiune maximă care devine inaplicabil și care a ajuns într-o dezbatere din Senat din punctul meu de vedere care l-ar duce în derizoriu. Acest proiect trebuie pregătit și noi exact asta facem în momentul de față. Încercăm să găsim cea mai bună soluție încât să trecem peste criza de sănătate publică, având și sprijin pentru măsurile pe care le propunem sau cu care vin diversele organizații care vin la această întâlnire. Cred că asta este calea normală într-o situație de criză.

Alexandru Rafila

La două zile, domnii Rafila și Streinu-Cercel merg la Palatul Victoria unde se întâlnesc cu ministrul interimar al apărării, Nicolae Ciucă. Specialiștii PSD își exprimă disponibilitatea de a sprijini măsurile necesare „ca să trecem de acest moment dificil”. PSD propune chiar acordarea certificatului verde după prima doză, la zece zile de la vaccin. Între timp, președintele CNCD anunță că certificatul verde nu este discriminatoriu.

3 Noiembrie 2021 – Ostilizarea personalului

Domnul Rafila spune, citat de Agerpres, că certificatul verde trebuia introdus în sănătate în urmă cu cinci luni pentri că „acum ostilizează personalul medical.”

Certificatul verde e o problemă sensibilă de discuţie în România, ăsta este adevărul, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să discutăm. Aş prefera să încetăm cu aceste poziţii partizane pro şi contra, trebuie explicat de ce este util, că e o măsură de protecţie individuală, e o măsură de protecţie a comunităţii şi că este acceptabil dacă statul sprijină cele două elemente – vaccinare şi accesul universal la testare”

Alexandru Rafila

La trei zile după această declarație, PSD spune că certificatul verde este în continuare necesar. Premierul Cîțu anunță că PNL va depune amendamente la Cameră ca el să poată funcționa la locul de muncă.

Discuțiile continuă în Parlament. Sunt depuse 42 de pagini de amendamente la proiectul de lege. PSD respinge ideea ca cei nevaccinați să-și plătească cheltuielile medicale. Și apoi prin vocea domnul Rafila, anunță că, dacă ar intra în vigoare, legea ar trebui să aștepte nu mai puțin de 60 de zile.

16 noiembrie 2021 – Să fie, dar peste 60 de zile

În eventualitatea aprobării unui astfel de certificat verde, trebuie să găsim o soluţie, cel puţin pentru o perioadă de timp, testarea să fie gratuită, mai ales că şi logica spune că dacă mâine ar vrea toată lumea să se vaccineze lucrul acesta nu este posibil. Noi am propus 60 de zile, cred că vom rămâne cu această propunere a PSD. 

Alexandru Rafila

Pe 25 noiembrie, domnul Alexandru Rafila devine ministru. Mandatul său începe pe o pantă descendentă a epidemiei și, evident, apar și primele măsuri de relaxare. El lansează critici la adresa predecesorilor, dar și o idee nouă legată de certificat. Acesta nu mai trebuie să apară în perioadă de scădere și nici să nu mai fie verde, ci certificat COVID. De asemenea, propune un mecanism de funcționare numai pe pantă crescătoare.

26 Noiembrie 2021 – Certificatul în trepte

Propunerea pe care am făcut-o eu se referă la faptul că acest certificat verde nu trebuie perceput ca o metodă de constrângere în ceea ce privește vaccinarea. Eu sunt un susținător fervent al vaccinării. Din păcate, în România, majoritatea populației nu s-a vaccinat și atunci scopul este să facem în așa fel, încât populația să perceapă vaccinarea ca un act de protecție individuală și colectivă, și nu ca un fenomen de constrângere.

În momentul în care vom constata o reluare a creșterii, care să fie iarăși consistentă, adică să dureze, de exemplu, trei săptămâni și să avem o creștere de 1,5 ori a cazurilor săptămânal, să putem introduce certificatul verde pentru anumite tipuri de activități și rămâne să discutăm care sunt aceste activități. Iar în momentul în care înregistrezi o scădere constantă și o scădere sub o anumită incidență, de exemplu, 0,5 – o incidență foarte mică – să poți să renunți la el. 

Alexandru Rafila

O precizare se impune aici. Câtă vreme a existat posibilitatea unui certificat verde, România a atins cele mai mari rate de vaccinare. Acestea au scăzut vertiginos odată cu picarea proiectului de vot la Senat. Pe 27 noiembrie, domnul Rafila vorbește totuși de o urgență medicală și de nevoia ca un act normativ să ajungă la Parlament, iar documentul trebuia adoptat până la sfârșitul anului.

27 Noiembrie 2021 – Vom avea certificat în ianuarie

„Oricum, şi o soluţie a Guvernului tot în Parlament ajunge până la urmă. Noi trebuie să creăm cadrul, să nu legăm soluţia legislativă de introducere, introducerea, pe baza unui altgoritm, aşa cum v-am spus, dar soluţia legislativă ar trebui să fie luată până la sfârşitul acestei sesiuni parlamentare, până la finele acestui an.

Alexandru Rafila

Între timp, domnul Rafila merge la Colegiul Medicilor care, probabil, îl întreabă de sănătatea certificatului. Iar el spune că decizia trebuie să țină cont și de politică.

1 Decembrie 2021 – Decizia va fi și politică

„O să discutăm, asta o să fie o decizie nu numai medicală, ci și politică. Dumneavoastră ați văzut că ne-am confruntat un an și jumătate cu multe decizii politice care nu erau legate de recomandările medicale. O să încercăm să găsim o soluție. 

Alexandru Rafila

Pe 8 decembrie au început noi măsuri de relaxare și ele au vizat, în principal, accesul în magazine. Este vorba de teste negative, care pot fi folosite ca certificat verde. Ministrul Rafila anunță că a fost depus un nou proiect de lege privind certificatul Covid. Proiectul conține o perioadă de teste gratuite din partea statului de 45 de zile. Președintele PNL critică atitudinea ministrului Rafila.

Principalul motiv de neînțelegere în coaliție este numărul de teste gratuite și numărul de zile în care poți să nu te vaccinezi. Proiectul nu avansează. Pe 20 decembrie, Florin Cîțu spune că certificatul este o urgență. Domnul Rafila îi răspunde

21 Decembrie 2021 – Certificatul instrument

Nu este o propunere care duce la introducerea automată a certificatului verde și pregătește România ca în cazul în care se intuiește apariția unei situații epidemiologice deosebite care ar putea să se traducă printr-un nou val pandemic, să avem la dispoziției un instrument care să prevină creșterea numărului de cazuri în mod abrupt, să prevină un număr de decese important.

Nu putem să acceptăm, cred, cel puțin din punctul meu de vedere, ca om de sănătate publică și o responsabilitate clară, în acest moment, în calitate de ministru al sănătății, să așteptăm ca lucrurile să se întâmple și să nu luăm niciun fel de măsură, încât să prevenim o creștere dramatică a numărului de cazuri care ar putea să blocheze sistemul de sănătate și să pună opreliști accesului la servicii medicale pentru alte categorii de cetățeni.

Alexandru Rafila

Pe 23 decembrie, coaliția modifică proiectul propus de Alexandru Rafila și elimină obligativitatea certificatului la muncă. Marcel Ciolacu spune că această prevedere nu era constituțională. De aici, câteva zile, ministrul comunică pe surse și spune că nu este de acord. Coaliția merge la Cotroceni și se ajunge la un acord care duce la dispariția certificatului verde. Politicienii nu caută nicio soluție ca legea să treacă și anunță din vreme ce-ar putea hotărî CCR. Pe domnul Rafila îl mai vedem pe 29 decembrie cu măsuri de pregătire privind valul V. Ministrul are o reacție moale

29 decembrie 2021 – Asta e

Din păcate, o măsură care să încetinească transmiterea, acel certificat COVID-19, noi l-am elaborat, dar el nu a fost adoptat. Este o măsură pe care am fi vrut să o luăm în România, rămâne de văzut dacă în perioada următoare va exista o decizie politică care să ducă la adoptarea acestui document încât să evităm trei lucruri majore: 1. un lockdown; 2. închiderea școlilor; 3. un număr cât mai mic de decese și pentru asta trebuie să avem toate instrumentele”,

Alexandru Rafila

Pe 1 ianuarie 2022, mai mulți medici transmit autorităților că certificatul ar fi necesar ca să scadă presiunea de pe spitale. Șefa UPU de la Spitalul Universitar și managerul de la Institutul Balș sunt printre cei care spun că instrumentul este util. Liniște. Secretarul de stat Baciu spune că așteptăm o decizie politică. Domnul Rafila mai cere răgaz o săptămână, dar avertizează că numărul bolnavilor s-ar dubla.

4 ianuarie 2022 – Să mai treacă timpul

„Probabil că săptămânile următoare vor fi hotărâtoare şi vom avea un răspuns legat de acest certificat. Cu cât se introduce mai târziu în evoluţia unui val pandemic, cu atât utilitatea lui scade”,

Alexandru Rafila

În aceeași zi, domnul Ciolacu anunță lipsa consensului și recomandă tuturor să ia antivirale. Drept urmare centrele de evaluare vor putea prescrie Favirapir. PNL simte momentul și aruncă critici către PSD. Mai ales că acesta curentează PNL pe tema facturilor.

Ca să nu mai aibă nimeni dubii, pe 14 ianuarie Alexandru Rafila anunță că acesta este un subiect închis în România.

Concluzii?

Modul în care au curs evenimentele și declarațiile îmi sugerează o bătălie simulată. La care domnul Rafila a fost parte cu bună știință sau în care a fost păcălit de propriul partid. Cred mai tare, însă, în prima variantă. Cea în care domnul Rafila a știut de la bun început că un certificat verde nu va trece.

Spun asta pentru că momentul decisiv a fost în octombrie, când varianta pentru medici a picat la două voturi. Domnul Rafila a fost unul dintre cei care a frânat public și politic acel proiect. După care vreme de două luni a tergiversat orice propunere. Odată ajuns cu tot partidul la putere știa că pedalează în gol.

Motivul respingerii acestui instrument este reacția populară la vaccinare și faptul că partidele din România nu fac nimeni să supere poporul. O mare parte dintre ei nu au capacitatea de a înțelege ce se întâmplă, dar mai presus de atât sunt de o lașitate supremă. Ei chiar cred că AUR poate capitaliza aceste măsuri nepopulare și atunci ar face orice ca să mențină zona aceea. Moartea unor oameni, sănătatea altora, afacerile lovite nu sunt o problemă pentru ei.

Cât despre domnul Rafila, politicianul din el a învins. Medicul ar putea fi salvat de o demisie din funcție.

Dialoguri cu Paul Olteanu, sezonul 2, episodul 1. Oare „vorba dulce mult aduce”?

În noul sezon al Mind Architect powered by Europa FM, punem la încercarea înțelepciunea populară românească. Câte dintre zicătorile și expresiile noastre sunt chiar de bine? Dar câte dintre ele mai sunt actuale pe baza noilor cercetări privind creierul și funcționarea acestuia? Și desigur că este un test pentru cum funcționează societatea românească astăzi, pe baza unor cuvinte care aduc convingeri. 

Vom analiza expresii precum “bătaia este ruptă din rai”, “banul este ochiul dracului” sau mai noul “cine v-a lucrat aici? Primul episod pune la încercare expresia “banul este ochiul dracului”. Ce înseamnă ea și de ce asta ne duce pe noi românii la o relație emoțională incorectă față de bani. 

Paul Olteanu este realizatorul podcastului Mind Architect, cel mai ascultat din România. El este cunoscut trainer și coach, certificat în Process Communication Model o teorie de personalitate premiată, folosită la NASA în selecția și pregătirea echipelor și în trainingul comunicațional al președinților americani. De-a lungul ultimilor ani a pregătit zeci de mii de angajați ai unor companii din România pentru o mai bună relaționare în cadrul echipelor lor de lucru.