Autor

Despre autor
Blogul striblea.ro s-a născut pentru a da voce pasiunilor mele, de la cărți la fotbal, gândurile mele care nu au loc la tv și, deseori, poveștile...

Dialoguri cu Paul Olteanu II #10. Noi înțelesuri pentru “după faptă și răsplată”

Discut în continuare cu Paul Olteanu în Mind Architect la Europa Fm și facem analiza zicătorilor și proverbelor românești. Cel de astăzi, “după faptă și răsplată” ar părea simplu, dar nu este chiar așa din punct de vedere emoțional. Pentru că este posibil ca noi să nu avem o interpretare corectă a faptelor altora. 

Paul Olteanu ne dă mai multe exemple în acest episod de lucruri care ar putea duce la concluzii greșite, dacă nu le înțelegem bine.

Paul Olteanu este realizatorul podcastului Mind Architect, cel mai ascultat podcast din România. El este cunoscut trainer și coach, certificat în Process Communication Model o teorie de personalitate premiată, folosită la NASA în selecția și pregătirea echipelor și în trainingul comunicațional al președinților americani. De-a lungul ultimilor ani a pregătit zeci de mii de angajați ai unor companii din România pentru o mai bună relaționare în cadrul echipelor lor de lucru.

Cum ne purtăm cu rușii obișnuiți?

După începerea războiului, Europa a luat o serie de sancțiuni care lovesc în cetățeanul de rând din Rusia. E vorba de sancțiunile economice care golesc magazinele de la Moscova, împiedică avioanele să zboare, sancțiunile care sărăcesc. Nu este niciun dubiu aici, toate sunt făcute ca populația să aibă o reacție. Și este de înțeles. Țara ta a intrat în război, trebuie să poți face ceva. 

Doar că, în Europa am făcut mai mult. Rusia și sportivii săi au fost interziși la competițiile sportive. Sau vor trebui să se distanțeze, cazul tenismenului Medvedev. Este de așteptat ca la Wimbledon să trebuiască să zică mai mult decât faptul că vrea pace în lume.

De asemenea, multe instituții de cultură au hotărât să nu mai joace piese clasice din Rusia. Iar mari oameni de cultură au trebuit să părăsească instituțiile lor pentru că nu s-au distanțat de Putin. Dirijori sau soprane celebre. Atitudinea generală față de oamenii din Rusia este de respingere. 

În România, directorul TNB. Mircea Rusu a fost aspru criticat pentru că a refuzat proiecția steagului ucrainean pe clădire. El crede că operele ruse trebuie jucate în continuare. Iar directorul centrului cultural al Rusiei la București spune că unii copii ruși în București au fost agresați de cu termeni ca ucigaș sau ocupant. 

Pe de altă parte, în Rusia, sunt proteste firave. Din neștiință, din fantasma dată de propagandă sau, cu siguranță, din frică. Rusia este asaltată de găști de mafioți, oligarhi și orice ieșire în fața guvernului te poate costa chiar viața. Nu e de mirare că toată lumea care ar putea să vorbească se teme. Aparatul de ucidere al lui Putin este complet pornit. Iar cei care pleacă din țară sunt numiți trădători. 

Și foarte mulți, cei mai mulți, cred în Putin. 

Dilema spune așa: dacă vrei să vorbești poți muri, iar dacă nu vorbești, lumea civilizată te consideră părtaș.

Cred că, la fel ca în toată lumea, poporul rus este cinstit și corect în majoritatea sa. Și că este prizonierul unor  criminali. Pe de altă parte, știu că dacă bariera de frică sau nepăsare în fața crimelor nu este ruptă, oameni nevinovați vor fi uciși de bombe.  

Mi-a spus cineva pe Facebook că, dacă pun problema așa, dau dovadă de relativism moral. Și că nu există decât un răspuns la treaba asta: delimitarea de Putin. De acord, dar asta nu rezolvă problema. Pentru că este absurd să crezi că toți oamenii unui popor au aceeași înțelegere a unei chestiuni, același grad de dezvoltare și același tip de reacție. Bunăoară, cu siguranță sunt ruși care protestează, unii care nici nu înțeleg problema și alții care sunt prea speriați să facă ceva.

Deci un răspuns corect ar avea mai multe paliere.

În privința marilor personalități culturale și sportive ale Rusiei mă aștept să protesteze și să vorbească. Mai ales dacă lucrează în lumea vestică. Putin nu-i poate ucide pe toți. Câtă vreme lucrezi în democrație și te bucuri de beneficiile sale, trebuie să vorbești împotriva crimelor. Căci aici nu e vorba de viziune politice diferite, aici oamenii sunt omorâți cu tunul. Mi se pare o datorie să vorbești. Și cred că oamenii cu care lucrezi îți pot cere asta.

Desigur, dacă crezi în asta. Poate ți se pare normal ce se întâmplă și atunci, ești liber să spui că-ți place ce vezi. Îți asumi consecințele, dar marele public trebuie să știe ce gândești.

Dacă ești un cetățean obișnuit și informat care trăiește în democrație sau acasă, în Rusia, mă aștept să protestezi și să vorbești cu prietenii tăi despre asta. Să fiți cât mai mulți care să vorbiți liber. Nu pot fi toți omorâți. Dacă nu ieși în stradă, măcar vorbește cu cei din jurul tău.

Dacă ești un cetățean onest care crede în Putin, mă aștept doar să ai deschiderea să-i asculți și pe ceilalți. Să-ți pui întrebări despre ce se întâmplă în jurul tău. După care, vei afla.

Și cred că lumea liberă are tot dreptul să ceară să te porți așa. Iar dacă refuzi și dorești să ignori moartea unor civili, să fii pregătit să înfrunți întrebările și consecințele susținerii unui război criminal.

Photo by Anna Tis from Pexels

„M-au trezit bombele. Mai aveam trei luni de facultate.”

Ea este Salma. Este din Tunisia. Am cunoscut-o marți, la Gara de Nord, la ediția specială România în Direct, pe care am făcut-o acolo. Salma era studentă la Harkiv, în ultimul an, la Farmacie. Mai avea trei luni până la finalul facultății.

În dimineața de 24 februarie s-a trezit sub bombardament. Cei 7 tunisieni care se știau în orașul asediat s-au strâns împreună. Salma închiriase o casă la Harkiv din care a plecat doar cu un geamantan.

După 48 de ore de așteptare, un ultim autobuz i-a scos din oraș. „Ajungeți la el în 10 minute că altul nu mai este.” 30 de ore mai târziu au sosit în apropierea graniței de la Siret. În apropiere, pentru că de acolo au mai mers 17 kilometri pe jos. La graniță, Poliția de Frontieră ucraineană le-a luat mai tot. Cei mai mulți dintre ei au intrat doar cu pașapoartele. Dar în viață.

Între timp, unul dintre apartamentele în care au stat la Harkiv a fost bombardat. „Despre locul unde stau eu nu știu nimic.” Și nici nu cred că se va mai întoarce.

Salma vrea să termine școala în România. Bate la ușile facultăților de la noi în speranța că o va primi cineva. Problema este că „azi nici nu mai am cum să dovedesc că am fost studentă acolo. ” „Nu mai am niciun fel de acte care să țină de facultate.”

Pentru trei zile mai are casă în România, iar acum mai mulți oameni se zbat să-i găsească un loc nou.

I-am scris povestea nu numai ca să arăt că războiul lovește în milioane de destine care-și duceau viața liniștit. Că povestea asta tulbură apele peste tot în lume. Că îngrijorează familii de pe toate meridianele și că nu ne lasă să ne trăim viețile.

Dar mai este un lucru pentru care am scris. Fata asta, care nu mai are un viitor sigur în față și este prinsă în două luni, marți venise la gară cu ajutoare și donații pentru cei mai sărmani ca ea. Iar ziua și-o petrece acolo ca voluntar pentru că știe un pic de rusă și ucraineană și-i poate ajuta pe cei care sunt acolo cu copii mici. Căci asta fac oamenii care sunt în necaz. Se ajută.

Interviul cu ea este la finalul ediției speciale de mai jos.

Dialoguri cu Paul Olteanu II #9 De ce nu trebuie să facem ce face popa, ci ce spune popa?

Vă propun spre analiză alături de Paul Olteanu noi zicători din înțelepciunea populară românească. În acest al doilea sezon al Mind Architect powered by Europa FM, cei doi analizează cât din înțelepciunea noastră populară mai este valabilă astăzi. 

Iar expresia întoarsă pe față și pe dos este “să faci ce spune popa, nu ce face popa.” Interesant este că ea are o valoare dincolo de zona stricto sensu și o semnificație mai importantă când vine vorba de modele. De asemenea, tot astăzi ideea de “a face bine și așteaptă răul.” De ce?

Paul Olteanu este realizatorul podcastului Mind Architect, cel mai ascultat podcast din România. El este cunoscut trainer și coach, certificat în Process Communication Model o teorie de personalitate premiată, folosită la NASA în selecția și pregătirea echipelor și în trainingul comunicațional al președinților americani. De-a lungul ultimilor ani a pregătit zeci de mii de angajați ai unor companii din România pentru o mai bună relaționare în cadrul echipelor lor de lucru.

”Neutralitate” și ”nu e războiul nostru”

Un clip cu o doamnă jurnalist din India a devenit un fel de simbol al deontologiei și echilibrului într-o parte a internetul. Doamna explică precis și clar politica de extindere a NATO către estul Europei și, mai ales, modul în care Rusia a fost deranjată de asta.

Cum ar fi, NATO nu s-a ținut de cuvânt și de asta s-a întâmplat ce s-a întâmplat. Au NATO și Ucraina partea lor de vină, prea au băgat bățul prin gard. Și, desigur, să nu uită fraza uzuală, ”războiul este o nenorocire”, dar vinovățiile sunt împărțite.

Când o veni vremea, o să fac un clip despre vinovățiile Indiei în relația cu Pakistanul. Și, ferească Dumnezeu de un război între cele două țări, pentru că, evident, este o nenorocire.

Ce uită autorii clipului și vânturătorii săi este că România, Polonia, Ungaria s-au îndreptat spre alianța occidentală după 50 de ani de comunism. SUA au interese, dar alegerea a fost a acestor state. Experiența lor nu poate să fie echilibrată. Aici nu poți căuta în coarne Rusiei. Regimul patronat de Rusia a adus în această țară moarte, frig și foamete. Elita țării a fost rasă de pe fața pământului. Ne-am pierdut și dreptul de a pleca și de a vorbi.

America o fi vinovată de multe. Dar cei 30 de ani de orientare pro-vestică nu au adus aici moarte și nici pierderea drepturilor elementare. Aici ai voie să vorbești fără să zbori de la geam. Ai presă liberă, de toate orientările. Și este liberă să pună la îndoială chiar orientarea europeană a României. Pactizarea cu dușmanul ți-ar aduce moartea în Rusia, aici faci doar audiență.

Aliatul nostru nu amenință cu bomba nucleară, iar interesele sale pot fi ignorate, în cadrul jocului democratic. Să vă aduc aminte că România a refuzat americanilor posibilitatea de a exploata gaz, predîndu-se în mâinile rușilor? Așa funcționează democrațiile.

De asta conflictul de la graniță nu poate fi abordat cu neutralitate, ci cu obiectivitate. Și lămurirae faptelor. Pentru că suntem parte din el. Și pentru că se îndreaptă spre noi. Sau doriți să abordăm obiectiv situația în care Rusia va aduce tancurile la granița României? Sigur am făcut și noi ceva.

Așadar, când ceri neutralitatea Ucrainei, trebuie să știi că ceri de fapt o putere rusească la granița noastră. Iar Rusia nu se va opri până când nu va veni peste noi. Fie cu forța, fie cu un regim ostil libertății de până acum.

Rusia nu poate să ofere nimic din ceea ce aveți acum. Pentru că, dacă la ei ar fi fost mai bine, cred că milioane de oameni ar fi vrut să emigreze în est, nu în vest. Mai cumplit de atât este că nici nu vei avea voie să spui asta.

Încă un lucru la care să vă gândiți. Credeți că este o țară normală aceea în care toată lumea care apare la televizor este de acord cu războiul? Statele Unite au propria dezbatere, Europa la fel, România îi are pe cei care iubesc neutralitatea, pe cei cu ”America nu ne e prietenă.” Doar în Rusia toată lumea este de acord. Straniu, nu vi se pare?

Cumva, acesta a devenit și războiul nostru. Nu militar, ci ideologic. Pentru că el este despre două tipuri de valori. Cele care ne-au dat ultimii 30 de ani și cele care ne-au oferit cei 50 de ani de comunism. Pentru mine este o alegere evidentă.

Câteva lucruri cărora războiul e dă o nouă perspectivă

Războiul acesta ne obligă să primim mii de informații zilnic, dar să și regândim câteva lucruri pe care le știam. Sau să le dăm perspective noi. Sunt aici câteva observații pe care le-am făcut în ultimele zile și pe care urmează să le dezvolt în viitor. Dar cred că este important să le strângem aici ca să avem de unde pleca. Așadar.

Guvernul PNL PSD

Forțarea fără sens căderii guvernului PNL-USR pare să capete acum o înțelegere. Este o teză pe care am enunțat-o și în acele zile, dar părea atât de ipotetică încât nu avea nicio noimă să insiști pe ea.

Ideea era că acest guvern între cele două partide mari și solide, cu un general în frunte, are sens doar dacă în zonă izbucnește un război. Picarea guvernului PNL-USR a avut loc chiar când Rusia concentra forțe în Ucraina și nu exclud ca aliații să fi avut pe masă informațiile din timp. Iar partenerii să-i fi cerut lui Iohannis să asigure stabilitatea scenei politice. Asta arată și de ce marile partide s-au aliniat rapid la chestiune. Un guvern cu USR, supus mereu atacurilor PSD și AUR, ne-ar fi creat mari probleme acum, au presupus autorii manevrei.

Problema lui Iohannis este că nu a vrut sau nu a putut să comunice această chestiune. În orice caz, acum capătă mai mult sens. Este o ipoteză, repet, dar este probabilă.

Uneori statul român este mai bun decât credem noi

România s-a mișcat bine în chestiunea refugiaților. Are resurse, a construit centre de refugiați, are autorități locale care care au făcut repede zone de primire. Există inițiativă și viteză și un sprijin acordat inițiativei civice. A fost recuperat Code4Romania pentru acest proiect. E mult mai bine decât credeam.

În privința războiului, România nu are nicio fisură în privința angajamentelor sale geo-politice. În tăcere, autoritățile române au creat aici un pod aerian pentru sprijinirea ucrainenilor. Datele nu sunt publice, dar atât cât putem să observăm, România livrează arme și combustibili, materiale sanitare și ce mai este nevoie.

Cu siguranță oferim protecție cibernetică și, probabil, adăpost pentru avioane ucrainene. Asta ne-o spune chiar Rusia. Există posibilitatea să fim și ochii și urechile NATO pentru Ucraina, cu aparatura de aici.

PSD și PNL nu uită să facă mizeriile obișnuite.

Dacă tot e război și nimeni nu e atent, probabil că în Parlament se fac multe lucruri pe care în mod obișnuit le-am sancționa. Unul dintre ele este cel legat de aministia plagiatorilor, pe care USR l-a prins din zbor. Este vorba de un amendament care a fost introdus într-o lege privind educația copiilor mici.

Odată prins subiectul, autorii au băgat legea înapoi în comisii. Ideea este, însă, că trebuie să stăm aici cu ochii ca pe butelie. Vom vedea și altele.

Globalizarea nu vine doar cu produse

Modul în care marile companii au părăsit Rusia arată o perspectivă nouă a globalizării, dar mai ales însemnătatea ei pe viitor. Globalizarea nu înseamnă doar produse și locuri de muncă, ci și un set de valori care funcționează unitar.

Marile companii au devenit egalele statelor, exportă reguli și cer predictibilitate. Puterea lor este atât de mare, iar circuitele dintre ele atât de solide încât pot să-ți prăbușească economia. În general, toată lumea vrea să facă bani și acceptă compromisuri, dar linilie roșii nu pot fi trecute. Și încă ceva. Marile companii sunt mai atente la marile guverne din vest decât la micii sau marii dictatori din est. Aceștia sunt instrumente, pot oferi o sursă bună de venit, dar nu pot oferi niciodată ceea ce oferă lumea democratică.

Cred că acesta este cel mai serios avertisment pentru cine vrea să se mai joace de-a dictatura.

8 Martie 2022. Ce află ucrainenii de la neamurile moscovite

Știrile de azi relatează întâmplări ale ucrainenilor care sună la rudele nelămurite din Moscova. De asemenea, câteva explicații despre campania șleampătă a militarilor ruși. Un portret al lui Zelinski în Time, dar și de ce oligarhii ruși au fost mari donatori în America.

De pe front

Campania militară a lui Putin este șleampătă. De ce?

Să mai aruncăm un ochi la convoiul lui Putin

Politica războiului

Iahturile rusești din Italia, sechestrate

TIME, cu un portret al lui Zelensky

Oligarhii ruși sunt mari donatori în Statele Unite

Între oamenii de rând

Ucrainenii sună la neamurile din Rusia. Și află că nu e război.

Baschetbalistă americană, arestată la Moscova

Dialoguri cu Paul Olteanu II, #8. De ce spunem că „femeia are o coastă de drac.”

Mind Architect powered by Europa FM continuă cu un nou episod în care analizează comportamentul românilor față de femei. Un șir de expresii arată o atitudine agresivă sau măcar desconsiderare la adresa femeilor care trăiesc aici. “Femeia are o coastă de drac” sau “două trei coade de topor se dau din dragoste” sunt doar două dintr-un șir mai lung. 

Alături de Paul Olteanu am descoperit însă și câteva expresii care valorizează intuiția feminină. Le puteți asculta în ediția a noua a podcastului din fiecare duminică din Lumea Europa FM, dar și aici pe această pagină.  

Paul Olteanu este realizatorul podcastului Mind Architect, cel mai ascultat podcast din România. El este cunoscut trainer și coach, certificat în Process Communication Model o teorie de personalitate premiată, folosită la NASA în selecția și pregătirea echipelor și în trainingul comunicațional al președinților americani.

De-a lungul ultimilor ani a pregătit zeci de mii de angajați ai unor companii din România pentru o mai bună relaționare în cadrul echipelor lor de lucru.

Câteva scenarii posibile pentru terminarea războiului

Probabil că cei mai mulți dintre noi se întreabă astăzi cum s-ar putea sfârși demența începută de Putin. Unul dintre ascultătorii de la România în Direct spunea că ”războiul este ca un tren. Adică e mai ușor de pornit decât de oprit. ”

De asta toate scenariile de terminare analizate acum trebuie să-l includă pe Putin. Fie prin hotărârea sa, fie prin dispariția sa. Politică sau de altă natură. La România în Direct a venit Armand Goșu, istoric și politolog, foarte bun cunoscător al spațiului rusesc. Cu el am enumerat o serie de scenarii și câteva ipoteze care decurg din ele. Unele ne plac, altele nu. Cert este că trebuie să le avem pe toate în față. Vă las discuția mai jos, dar și un sumar rapid al scenariilor posibile.

Scenariul retragerii din Ucraina.

În condițiile unei rezistențe acerbe a ucrainenilor și a presiunilor economice internaționale, cu o economie lovit dur și rubla inexistentă, Putin ar putea să se retragă.

Armand Goșu spune că acest lucru nu ar duce la pieirea lui Putin, ci la salvarea lui. Va încerca să limiteze dezastrul. În același timp, va încerca să păstreze Crimeea și Donbas, ca o victorie minimă.

Scenariul cuceririi Kievului.

Putin poate să cucerească Kievul și să înlăture puterea lui Zelenski. În locul său ar putea să instaleze un guvern condus de Viktor Ianukovici, de exemplu. Doar că asta ar putea duce la o insurecție masivă în Ucraina. Combinată cu sancțiunile internaționale, în doi sau trei ani, ar putea însemna că Rusia va fi nevoită să plece pentru a păstra Crimeea și Donbasul.

Această ipoteză ar putea fi combinată și cu un regim de teroare al Rusiei la adresa elitei ucrainene și a populației civile pentru a păstra supremația. Asta ne duce la cu totul alt scenariu.

Scenariul ”de coșmar” al ocupării Ucrainei.

Este posibil ca forțele importante ale lui Putin de abia acum să vină spre zona estică. Trebuie să luăm în calcul posibilitatea ca întreaga Ucraină să fie ocupată de trupe ruse laolaltă cu un guvern colaboraționist. Este posibil să avem trupe ruse la graniță. Și asta înseamnă că vecinii noului stat vor intra într-un război hibrid cu acesta. Și că viața la frontieră, aici, va fi mereu sub amenințare. Asta înseamnă războaie economice, politice, ridicare de partide extremiste.

Angajarea unor lupte cu NATO.

Dacă Rusia este la hotarele noastre și ale Poloniei poate angaja lupte cu trupe NATO. Poate porni cu o rachetă rătăcită sau o neînțelegere la o graniță. Și apoi testarea forțelor de ambele părți. Nu elaborez mai mult căci încă suntem departe de acest scenariu.

Mai multe Ucraine

Nu am discutat acest scenariu cu Armand, dar este un scenariu care este vehiculat în aceste zile. Este unul convenabil Rusiei și care ar părea pragmatic liniștitor pentru noi. Dar ne lasă în aceeași situație cu Ucraina controlată de ruși, adică în apropierea unui război cu NATO.

Posibilitatea unui test nuclear

Cancelariile lumii discută această chestiune și o consideră serioasă. Nu va fi bombardată o comunitate de la bun început. Rusia își va arăta puterea cu o bombă tactică. Adică una de putere mai mică, lansată asupra unei zone nelocuite sau puțin locuită. Ar putea fi vizată zona arctică, un ocean sau, de ce nu, Marea Nordului, între Danemarca și Marea Britanie.

Statele occidentale au de ales între a se opri în acest moment sau a răspunde similar, cel mai probabil în zona arctică rusească.

Dacă am ajuns aici, Dumnezeu cu mila.

Altfel, toate cancelariile lumii lucrează cu astfel de scenarii, dar ele se modifică și se dezvoltă în funcție de ceea ce face adversarul. Așadar, acestea rămân scenarii, dar orice evoluție ține și de raționalul celor implicați.

Las la urmă.

Înlăturarea lui Putin în Rusia.

Puțin probabilă să fie făcută de cercul de fideli care au fost triați în ultimii zeci de ani. Acolo nu este doar un sociopat, ci mai mulți.

Iar dacă vă gândiți la proteste, slabe șanse. Sunt mici, puține, iar Rusia civilă poate încă să sufer mult. Iar mulți dintre ei trăiesc sub propagandă de o viață.

Cine este Armand Goșu

  • a absolvit Facultatea de Istorie a Universității din București. 
  • are un doctorat în istoria Rusiei, susținut la Universitatea din Moscova (1998)
  • a lucrat ca cercetător la Institututul de istorie „N. Iorga” al Academiei Române, apoi la Institutul Român de Istorie Recentă
  • este conferențiar la Universitatea din București, unde predă cursuri despre trecutul mai îndepărtat sau mai apropiat al Rusiei și al URSS. 
  • este cercetător asociat la Berlin, la Consiliul german de politică externă 
  • a lucrat la radio BBC (birourile din Moscova și București), a fost – pentru aproape un deceniu – redactor șef adjunct și redactor șef la revista 22 
  • Cele mai recente carti: “Rusia, o ecuație complicată”,  “Euro-falia. Turbulențe și involuții în fostul spațiu sovietic” 

Photo by Pixabay from Pexels

28 Februarie 2022. Cât de mare este posibilitatea unui război nuclear

În știrile de azi, analize despre arsenalul nuclear al lui Putin. De asemenea, ce se va întâmplă în economie. Și imagini cu civilii din Ucraina. În alte știri, un interviu cu liderul mișcării BLM. Un pic șocant, dacă mă întrebați.

Invazia Rusiei

Feed-ul Casa Jurnalistului de pe Telegram este foarte bun

O analiză BBC despre posibilitatea unui război nuclear


Ce trebuie să știți despre forțele nucleare rusești

Imagini cu civilii din Ucraina

O analiză WSJ despre prețul grânelor

În alte știri

Dacă vreți să vă stea mintea în loc

NY scoate măștile din școli