medici

Ce înseamnă un abonament medical în România. Câteva calcule nevăzute.

#advertorial

Cu zece ani în urmă, am petrecut mai bine de șase ore într-o sală de așteptare a unui spital bucureștean. Am scris atunci cu încrâncenare. Despre durere, răbdare, iubire, dezinteres și curajul unor medici de a-și face meseria. Zeci de pacienți am stat acolo ca într-un purgatoriu, înconjurați de birocrație, nervi, fără ferestre, și cu un miros de varză acră care străbătea holul spitalului. 

Printre pacienții cronici se amestecau cazurile de la urgență, copii și adulți erau văzuți de aceeași doctoriță inimoasă, care în ziua aceea era “și asistentă și infirmieră.”

Două motive erau pentru aglomerația aceea. Măiestria medicului și faptul că un examen Doppler era prohibitiv atunci. 

Spun asta pentru că, între timp, pentru mulți români, situația s-a schimbat. Astăzi un examen medical de tipul acesta este accesibil și ca timp și ca bani pentru mulți dintre noi. Și poți să te duci la clinică la ora dorită, la medicul dorit, chiar dacă trebuie să aștepți. Dar așteptarea este parte din toate sistemele medicale ale lumii.

Iar dacă ești și abonat, s-ar putea să ai și câteva beneficii, mai ales ca preț, atunci când îți alegi doctorii. 

Nu am făcut niciun secret din faptul că sunt de ani buni abonatul Rețelei de Sănătate Regina Maria. Faptul că nu mai stau la cozi sau că economisesc niște bani nici măcar nu o consider marea realizare a sistemului. Ci platforma din care îmi aleg medicii la care mă duc. 

Știți la ce mă uit? La CV-uri. Pentru că sunt realmente importante. Poți să vezi repede cât și unde a studiat medicul tău, ce experiență are și dacă e priceput la ce ai tu. Eu așa am ales ultimele dăți și mi s-a părut corect. 

Astăzi vreau să vă prezint o perspectivă nouă asupra abonamentelor medicale. 

Pentru noi sunt importante timpul și banii. Dar există o dimensiune pe care nu am văzut-o niciodată și la care merită să ne uităm. Faptul că astăzi nu mai stau la o coadă într-o cameră fără geamuri, la un subsol, arată o transformare a României. Și care oferă multora dintre noi servicii de calitate. 

În România sunt astăzi peste 1,62 de milioane de abonați la servicii medicale, conform studiului “ „Piața abonamentelor medicale: analiza impactului economic și social în România”, realizat de compania de analiză E&Y. Asta înseamnă că un român din trei care muncesc activ este abonat, fie individual, fie prin intermediul companiei sale. De exemplu, rețeaua Regina Maria are un portofoliu de 8000 de companii, care oferă 720 de mii abonamente. 

Dar lucrurile mai spectaculoase încep de aici. Aceste abonamente medicale generează un impact pe orizontală de 776 de milioane de Euro. Ca să mă fac mai bine înțeles, pentru funcționarea acestor servicii, diverse companii și lucrători, generează în economie o cifră de afaceri de aproape 800 de milioane de Euro. Iar de câte ori se creează un loc de muncă pe piața abonamentelor medicale, acesta generează alte două noi locuri de muncă în România.

Pentru prima oară aflu și eu această cifră.

Companiile private din România au investit în infrastructura sanitară, asta însemnând aparatură și spații, 2,8 miliarde de Euro. Suma este mai mare cu un miliard de Euro decât ce bani are acum România în programele europene pentru construirea de spitale. Iar aceste 2,8 miliarde de Euro vin din investiții private, credite și bani din abonamente. Căci abonamentele susțin, de fapt, dezvoltarea infrastructurii. Cum ar veni, când te abonezi, construiești sau utilezi spitalul la care ai contract. Bonus, îți vezi și de sănătate. 

Din această sumă, doar rețeaua Regina Maria a investit 200 de milioane de Euro în deschiderea sau extinderea de spitale. Astăzi are peste 400 de locații proprii sau partenere în toată România – clinici și spitale, iar în ele lucrează nu mai puțin de 3000 de medici, la un click distanță. Nu știu dacă ați remarcat că în clinica virtuală te poți programa chiar și în 24 de ore. Bine, la unele specialități, eu am găsit medic chiar și peste șase ore. 

Am vrut să vă povestesc asta pentru că eu sunt convins că discuția publică din România nu poate fi doar o stare de revoltă și de nemulțumire continuă. Țara asta se construiește sub ochii noștri și nu avem timp să observăm asta. 

Mai există un calcul din studiul E&Y, care merită numit. Pentru că, iarăși nu-l vedem. 

Un abonament medical de companie costă până în 15 Euro pe lună. Dar se adună de la multă lume. Iar asta face diferența. Pentru că studiul arată că angajații care merg la doctor în anul acela beneficiază de servicii gratuite în valoare de 570 de Euro. Așadar compania plătește pentru tine anual cam 180 de Euro, iar dacă ai o problemă, tu primești prin consultații și analize o sumă de trei ori mai mare. Pentru că aceasta este marea putere a comunității.  

Sunt sigur că toți avem experiențele noastre mai bune sau mai proaste la medic. Ale mele s-au îmbunătățit în ultimii ani. De asta cred că merită, la final, să vă mai spun câteva dintre beneficiile unui abonament.

  • 90 la sută dintre analizele recomandate anual* sunt incluse gratuit în abonament
  • Programarea se poate face rapid la orice specialitate, chiar și online sau de pe telefonul mobil. Durează doar dacă vrei la un medic foarte cunoscut
  • Evaluare și monitorizare gratuite post-Covid
  • Acces prioritar la medicii de familie din Rețea
  • Economisirea de bani. 

Acest text nu este menit să vă convingă. Fiecare își gestionează viața potrivit înțelepciunii sale. Vreau doar să introduc în spațiul public date mai complexe decât am plătit x și am primit y. Societățile au un ritm și o construcție mai complicate și pare că România a înțeles care este drumul cel bun. 

*Încerc o explicație pentru ce înseamnă recomandate anual. Și mă gândesc pe viitor să scriu un text separat despre asta pentru că necesită câteva explicații

Recomandate anual înseamnă, în viziunea medicilor, consultatii de prevenție, analize de laborator, screeninguri oncologice (în funcție de vârstă, sex și istoric medical) pe care este bine să ni le facem anual, pentru a ne monitoriza starea de sănătate. În alte state, Germania de exemplu, persoanele care nu merg anual la medic pentru efectuarea acestor investigatii preventive, riscă să își piardă asigurarea medicală de la stat (echivalentul CNAS-ului nostru). Întrebarea mea este dacă nu cumva ar trebui să avem o dezbatere chiar despre această necesitate. Sau despre cum să impulsionăm lumea să facă aceste analize recomandate anual. Asta ar însemna, de fapt, să ne crem drepturile. Cum procedăm?

Photo by Pavel Danilyuk:

#articol susținut de Rețeaua Regina Maria

Adrian Apetri, românul care a lucrat la vaccinul Johnson&Johnson: ” Dacă nu ne vaccinăm, toată planeta este potențial vulnerabilă.”

Adrian Apetri mi-a scris după o emisiune România în Direct. A fost mirat de părerile împotriva vaccinării. Mesajul lui a fost simplu.

„Persoanele cu sistem imunitar compromis nu se pot proteja chiar dacă se vaccinează.. asta înseamnă că cel care nu se vaccinează e o bombă cu ceas când se afla in jurul celui bolnav cu sistem imunitar compromis.

Virusul trăiește în organisme vii… acolo se „conservă” și se adaptează prin mutații ca să se protejeze împotriva anticorpilor. Asta înseamnă că domnii care nu se vaccinează pot facilita apariția unor mutanți .. Ei bine acești mutanti pot sa fie transmiși și în cazuri nefericite mutațiile respective nu vor mai putea fi neutralizate de anticorpii rezultați în urma vaccinului inițial.. ceea ce înseamnă că, din nou, toata planeta este potențial vulnerabilă..

Adrian Apetri lucrează în Olanda, la Janssen, companie deținută de gigantul farmaceutic Johnson&Johnson. Cercetătorul român este directorul științific al Departamentului de Biofizică și Procese Analitice. Mai simplu, departamentul condus de Adrian Apetri verifică chiar calitatea acestui vaccin.

Interviul pe care ni l-a acordat este în nume propriu și e și povestea unuia dintre numeroșii cercetători români plecați să lucreze în străinătate.

Adrian Apetri a plecat din România înainte de anul 2000. Și-a făcut doctoratul în Statele Unite, a muncit acolo și apoi a venit în Europa, unde a lucrat la un start-up care a fost cumpărat de gigantul farmaceutic.

El este specialist în cercetarea unor proteine al căror studiu este relevant în boli precum Alzheimer, dar și pentru fabricarea unor vaccinuri. Una dintre procedurile pe care Adrian Apetri le-a adus la rang de măiestrie este așa-numita pliere a proteinelor.

Mi-a explicat modul în care s-a construit vaccinul, ce înseamnă mașina de adenovirusuri pe care o folosește. „Este unul dintre acele momente în care putem vedea de ce este importantă investiția în știință. Uite, acum avem cum să ne apărăm.” În fapt, oamenii de știință pot să dea acest răspuns de aproximativ zece ani și să construiască adenovirusuri. Adică să facă o machetă, lipsită de conținutul său.

Mi s-a părut fascinantă construcția acestui mecanism, dar și modul în care a fost făcută în mai puțin de șase luni. Și tot aici am întrebat despre riscuri și modul în care apar efectele adverse. Dar și despre strategia celor de Johnson&Johnson când au construit acest vaccin.

Câteva recomandări

Aici am vorbit cu un medic ATI despre cum arată boala din interior

Și nu uitați că aveți mereu Vorbitorincii

Radu Asandi, medic ATI: „Mi-a spus un pacient că-l torturez, dacă-i dau oxigen”

Nu a fost ușor să reușesc să vorbesc cu un medic ATI. Dimpotrivă. Multă lume s-a ferit. Cu Radu Asandi a fost simplu. A acceptat, ba mai mult mi-a trimis o scrisoare în numele mai multor colegi. Aceasta are două capitole. Primul privește greșelile de sistem, în ansamblu, ale sănătății. Și vorbește, mai ales de încărcătura birocratică pentru medici. Al doilea capitol este legat de greșelile din pandemie.

Doctorul Asandi este direct, tranșant și nu are timp de ocolișuri. Și e firesc să fie așa. O săptămână pe lună lucrează în Spitalul ROL 2 de la Institutul Aslan. Apoi, o săptămână stă acasă, și restul lucrează, în program firesc, la Spitalul Militar din București. Săptămâna din spitalul COVID este petrecută integral acolo.

Unde se greșește?

Medicul Radu Asandi spune că multe spitale din România au fost transformate în unități pentru tratarea bolnavilor Covid fără să aibă infrastructura necesară și nici personalul adecvat unor astfel de situații, de unde rezultă și o rată de supraviețuire diferită a pacienților:

„Dacă undeva, cândva, se va face o analiză a felurilor în care au fost tratați pacienții și rata de supraviețuire/succes, se vor vedea că sunt diferențe mari între locurile unde au fost îngrijiți pacienții și nu vreau să fac vreo vină oamenilor care i-au îngrijit în alte locuri, dar nu toate locurile au fost cele mai potrivite.”

”Diferența de oameni înseamnă felul în care sunt antrenați, gândesc, acționează și îndemânarea pe care o au oameni care au lucrat într-o secție de terapie intensivă într-un spital mare înainte de pandemie și oameni care n-au avut această șansă, nu din vina lor și care, prin voia destinului, sunt mai puțin pregătiți pentru asta, dar a trebuit să facă același lucru ca și noi.”

Dacă vreți să știți cum arată viața unui medic ATI Covid, o să găsiți aici toate detaliile necesare. De la modul în care se trăiește, în spital, la munca din secție. Dar și la reacțiile pacienților, marcate la unii de ce trăiesc zilnic pe Facebook.

Alte recomandări

Aici e mesajul unui medic către România

Site-ul acesta îl folosesc mereu ca să văd evoluția epidemiei

Și nu uitați că Vorbitorincii vă așteaptă oricând

Medic român: „Sunt pregătit să plec. Nu mă regăsesc în societatea noastră.”

Luni am purtat o convorbire dureroasă la România în Direct. Un chirurg din Brașov m-a anunțat că e gata din nou de plecare în străinătate. A învățat acolo, a muncit acolo, a venit acasă să facă bine. Nu face față birocrației imense pe care statul român i-o pune în față.

Și nu e vorba că nu poate munci. Calitatea actului său medical este viciată de această muncă suplimentară. Și de toate nenorocirile pe care le adună un spital din România. De la nosocomiale la administrația pe care trebuie să o facă medicii.

Cum am putea noi să te oprim în România l-am întrebat? Iar răspunsul m-a descumpănit.

Nu mă regăsesc în societatea românească.

Tu ce-ai face ca să-l oprești?

România trebuie să înțeleagă acum că nu numai banii sunt cei care contează. Pentru o întreagă clasă de profesioniști gestiunea așteptărilor a devenit cel mai important lucru din lume. Bani, condiții de muncă, atmosferă corectă, orașe europene. Toate contează. Dacă nu reușim asta, tot mai mulți o să plece.

Înregistrarea este în podcastul de mai jos.

Iar aici e toată emisiunea.

Cine vorbește cu medicii demisionari?

Trebuie să mă întorc astăzi la aceste știri care vin să ne înspăimânte și potrivit cărora unii medici și-ar abandona posturile în fața luptei cu boala. Veștile au venit de la Orăștie, Arad sau Timișoara. Nu ar fi trebuit să avem o dezbatere aici, dar nici să ignorăm ce ne transmit ei. 

La Arad, 14 medici își dăduseră demisia până acum, iar peste 100 de colegi de-ai lor, asistente, infirmiere sau alți doctori și-au înaintat concedii. Mai sunt cazuri semnalate la Timișoara, unde la Spitalul CF, 13 persoane își dăduseră demisia, iar cei de la Orăștie care au plecat de pe secția ATI în timpul programului, sunt deja foarte cunoscuți. 

Motivul este cunoscut și aproape imposibil de rezolvat, fără răbdare. Este vorba de lipsa de echipamente și lipsa de coerență a diverșilor manageri, în situații dificile. Medicii sunt oameni care au familii și la rândul lor tot din carne și oase sunt făcuți. Nu putem să le cerem mai mult decât am face noi. Și în niciun caz să le cerem să meargă acolo cu mâinile goale. 

Nici măcar nu e vorba de supraviețuirea lor, ci de faptul că un medic răpus nu este cu nimic folositor societății. Îl pierdem și pe el, pierdem și bolnavii. Până astăzi în Italia, o țară care a fost ceva mai bine pregătită decât România, au murit 60 de medici. La noi 300 sunt deja infectati din lipsă de materiale și proceduri. Deocamdată din această situație este greu de ieșit.

 Altceva mă îngrijorează însă și la asta ar trebui să reflectăm ceva mai mult. Ați remarcat că acestor oameni, care au temeri corecte și firești, nu li se adresează nimeni. De la înălțimea sa, președintele Iohannis le-a acordat în discursul de marți un minut în care a spus că li se va face instructaj și că vor primi materiale. Li se va face și vor primi, atât și la  modul viitor și aproape imperfect. Pentru că boala este acum, nu în viitor. 

Niciun cuvânt de empatie și de sprijin de la niciun lider politic sau medical. De asta au răzbătut în lume cuvintele șefului DSP Arad care-i certa pe medici că și-au ales prost profesia. Urât moment, în timp ce alte țări își aplaudă medicii. E adevărat, spre echilibru, că în alte țări nici nu auzi de părăsirea spitalului, ba dimpotrivă. Și ar trebui să mai spunem că vorbim de o minoritate, majoritatea rămânând la muncă. 

Însă, dincolo de emoția pe care o stârnește acest moment, ce-ar putea face rațiunea ca să ne ajute? Trei lucruri clare și urgente. 

Întâi de toate liderii politici și medicali să se adreseze corpului profesional direct, des și concret. Încrederea și coeziunea se mai și construiesc. Oamenii aceștia trebuie să înțeleagă că autoritatea le este aproape nu împotrivă și că face eforturi ca să le dea materialele necesare. 

Doi: fără minciuni și omisiuni în ce privește rezervele. Doctorii și nu numai ei trebuie să știe ce resurse avem, cât ne țin și ce urmează să vină. Este esențial ca ei să-și poată face meseria. 

Trei: numirea rapidă în fruntea corpurilor profesionale a celor în care breasla are încredere și-i urmează. Fiecare spital se bucură de oameni buni. Ei pot conduce. 

Dacă toate acestea sunt făcute și lucrurile continuă, atunci cei care pleacă ar trebui să nu se întoarcă. Nu cred că le este profesia potrivită.  

 

Dispozitiv chirurgical de top, de acum și în România

Mă vizitează un bun prieten. Ne știm din copilărie, dar mai des ne-am văzut în ultimii ani, când am lucrat împreună. Îmi zâmbește, dar un pic amar. Și văd mai bine de ce atunci când urcă scările la intrarea în casă. O grimasă îi apare pe față și o tăietură adâncă pe frunte. Icnește și trage piciorul după el. 

”Tot te doare?”, îi spun. Știu că- l chinuie de vreme îndelungată. Un genunchi care a vrut să îmbătrânească înainte de vreme. Nu a avut viață ușoară. Muncă multă, cărat din greu, iar asta se simte. Și poate nici genetica nu-ți dă uneori toate șansele. 

Mai mult

Terminați cu conspirația și lăsați medicii în pace

Am sentimentul că zilele acestea îi omorâm din nou pe cei din Colectiv. Iar pe cei care au fost răniți nu-i lăsăm să trăiască. Conspirația, certitudinile și nepăsările și-au făcut mai mult loc decât compasiunea și întrebările. Și mult prea multă lume este dispusă să le dea crezare, dincolo de limita bunului simț.

Nu, nu au murit mai mulți oameni în prima noapte decât s-a anunțat. Puneți-vă mintea la contribuție. Un astfel de secret nu poate fi ținut de atât de multă lume. Și nimeni nu-i poate obliga pe medici, o profesie liberală, să facă un astel de lucru. Deci, dacă ar fi fost adevărat, ați fi aflat direct de la medici și spitale, nu de la jurnaliștii de pe Facebook. Căci acolo și nu la televizor s-a propagat acest lucru. Mai mult

Mulțumesc!

”M-am întâlnit cu domnul doctor la trei noaptea. Sau trei dimineața. Nu știu cum să spun, înțelegeți voi! El era de gardă și avea atâta energie, ca după cafeaua de dimineață! M-a consultat îngrijorat. Chiar dacă mă durea rău abdomenul, el a făcut o mie de glume cu mine, de am uitat de crampe.

Vizita de noapte la Spitalul Grigore Alexandrescu s-a lăsat cu mai multe zile de internare și perfuzii din partea casei.  Nu am avut voie să mănânc câteva zile, dar nu m-am supărat: și așa nu-mi prea place să stau la masă. Mi-am închipuit că în perfuzii sunt esențe de cheeseburger, ba chiar pizza, un mega-smoothie de fructe, crenvurști și înghețată delicioasă. Yammy! Mai mult

Ministrul Sănătății propune legalizarea șpăgii la medici

Știu, sună vulgar, neplăcut, pare că are și un aspect penal sau că e ceva imoral. Dar e schimbarea cea mai profundă pe care o poți aduce în spitalele din România. Pentru că altfel toți marii specialiști vor pleca, treptat. Anunțul a fost făcut miercuri la Ultima Oră:

La ce se referă Nicolae Bănicioiu Mai mult

Cum ai salariu mare direct din facultate. Legalizăm șpaga

Am văzut pe blogul lui Zoso un punct de vedere despre salariile medicilor, Și are dreptate. Medicii nu trăiesc din salariul de 900 de lei pe care îl dă statul la început. Și nici mai târziu nu stau ei în baza salariului. Sau, mă rog, cei mai mulți dintre ei.

Dar nu cred că trebuie să ne punem problema așa: medicii câștigă mult din șpagă și atunci nu au de ce să se plângă. Pentru că asta înseamnă că pregătim generații întregi cu gândul la șpagă. ”Mă fac medic pentru că șpăgile curg și o să am super mașină și vilă”. E incorect și ne face rău pe viitor. Mai mult

ÎNAINTE SĂ PLECI

Poți primi toate noutățile direct pe email!