medici

Adrian Apetri, românul care a lucrat la vaccinul Johnson&Johnson: ” Dacă nu ne vaccinăm, toată planeta este potențial vulnerabilă.”

Adrian Apetri mi-a scris după o emisiune România în Direct. A fost mirat de părerile împotriva vaccinării. Mesajul lui a fost simplu.

„Persoanele cu sistem imunitar compromis nu se pot proteja chiar dacă se vaccinează.. asta înseamnă că cel care nu se vaccinează e o bombă cu ceas când se afla in jurul celui bolnav cu sistem imunitar compromis.

Virusul trăiește în organisme vii… acolo se „conservă” și se adaptează prin mutații ca să se protejeze împotriva anticorpilor. Asta înseamnă că domnii care nu se vaccinează pot facilita apariția unor mutanți .. Ei bine acești mutanti pot sa fie transmiși și în cazuri nefericite mutațiile respective nu vor mai putea fi neutralizate de anticorpii rezultați în urma vaccinului inițial.. ceea ce înseamnă că, din nou, toata planeta este potențial vulnerabilă..

Adrian Apetri lucrează în Olanda, la Janssen, companie deținută de gigantul farmaceutic Johnson&Johnson. Cercetătorul român este directorul științific al Departamentului de Biofizică și Procese Analitice. Mai simplu, departamentul condus de Adrian Apetri verifică chiar calitatea acestui vaccin.

Interviul pe care ni l-a acordat este în nume propriu și e și povestea unuia dintre numeroșii cercetători români plecați să lucreze în străinătate.

Adrian Apetri a plecat din România înainte de anul 2000. Și-a făcut doctoratul în Statele Unite, a muncit acolo și apoi a venit în Europa, unde a lucrat la un start-up care a fost cumpărat de gigantul farmaceutic.

El este specialist în cercetarea unor proteine al căror studiu este relevant în boli precum Alzheimer, dar și pentru fabricarea unor vaccinuri. Una dintre procedurile pe care Adrian Apetri le-a adus la rang de măiestrie este așa-numita pliere a proteinelor.

Mi-a explicat modul în care s-a construit vaccinul, ce înseamnă mașina de adenovirusuri pe care o folosește. „Este unul dintre acele momente în care putem vedea de ce este importantă investiția în știință. Uite, acum avem cum să ne apărăm.” În fapt, oamenii de știință pot să dea acest răspuns de aproximativ zece ani și să construiască adenovirusuri. Adică să facă o machetă, lipsită de conținutul său.

Mi s-a părut fascinantă construcția acestui mecanism, dar și modul în care a fost făcută în mai puțin de șase luni. Și tot aici am întrebat despre riscuri și modul în care apar efectele adverse. Dar și despre strategia celor de Johnson&Johnson când au construit acest vaccin.

Câteva recomandări

Aici am vorbit cu un medic ATI despre cum arată boala din interior

Și nu uitați că aveți mereu Vorbitorincii

Radu Asandi, medic ATI: „Mi-a spus un pacient că-l torturez, dacă-i dau oxigen”

Nu a fost ușor să reușesc să vorbesc cu un medic ATI. Dimpotrivă. Multă lume s-a ferit. Cu Radu Asandi a fost simplu. A acceptat, ba mai mult mi-a trimis o scrisoare în numele mai multor colegi. Aceasta are două capitole. Primul privește greșelile de sistem, în ansamblu, ale sănătății. Și vorbește, mai ales de încărcătura birocratică pentru medici. Al doilea capitol este legat de greșelile din pandemie.

Doctorul Asandi este direct, tranșant și nu are timp de ocolișuri. Și e firesc să fie așa. O săptămână pe lună lucrează în Spitalul ROL 2 de la Institutul Aslan. Apoi, o săptămână stă acasă, și restul lucrează, în program firesc, la Spitalul Militar din București. Săptămâna din spitalul COVID este petrecută integral acolo.

Unde se greșește?

Medicul Radu Asandi spune că multe spitale din România au fost transformate în unități pentru tratarea bolnavilor Covid fără să aibă infrastructura necesară și nici personalul adecvat unor astfel de situații, de unde rezultă și o rată de supraviețuire diferită a pacienților:

„Dacă undeva, cândva, se va face o analiză a felurilor în care au fost tratați pacienții și rata de supraviețuire/succes, se vor vedea că sunt diferențe mari între locurile unde au fost îngrijiți pacienții și nu vreau să fac vreo vină oamenilor care i-au îngrijit în alte locuri, dar nu toate locurile au fost cele mai potrivite.”

”Diferența de oameni înseamnă felul în care sunt antrenați, gândesc, acționează și îndemânarea pe care o au oameni care au lucrat într-o secție de terapie intensivă într-un spital mare înainte de pandemie și oameni care n-au avut această șansă, nu din vina lor și care, prin voia destinului, sunt mai puțin pregătiți pentru asta, dar a trebuit să facă același lucru ca și noi.”

Dacă vreți să știți cum arată viața unui medic ATI Covid, o să găsiți aici toate detaliile necesare. De la modul în care se trăiește, în spital, la munca din secție. Dar și la reacțiile pacienților, marcate la unii de ce trăiesc zilnic pe Facebook.

Alte recomandări

Aici e mesajul unui medic către România

Site-ul acesta îl folosesc mereu ca să văd evoluția epidemiei

Și nu uitați că Vorbitorincii vă așteaptă oricând

Medic român: „Sunt pregătit să plec. Nu mă regăsesc în societatea noastră.”

Luni am purtat o convorbire dureroasă la România în Direct. Un chirurg din Brașov m-a anunțat că e gata din nou de plecare în străinătate. A învățat acolo, a muncit acolo, a venit acasă să facă bine. Nu face față birocrației imense pe care statul român i-o pune în față.

Și nu e vorba că nu poate munci. Calitatea actului său medical este viciată de această muncă suplimentară. Și de toate nenorocirile pe care le adună un spital din România. De la nosocomiale la administrația pe care trebuie să o facă medicii.

Cum am putea noi să te oprim în România l-am întrebat? Iar răspunsul m-a descumpănit.

Nu mă regăsesc în societatea românească.

Tu ce-ai face ca să-l oprești?

România trebuie să înțeleagă acum că nu numai banii sunt cei care contează. Pentru o întreagă clasă de profesioniști gestiunea așteptărilor a devenit cel mai important lucru din lume. Bani, condiții de muncă, atmosferă corectă, orașe europene. Toate contează. Dacă nu reușim asta, tot mai mulți o să plece.

Înregistrarea este în podcastul de mai jos.

Iar aici e toată emisiunea.

Cine vorbește cu medicii demisionari?

Trebuie să mă întorc astăzi la aceste știri care vin să ne înspăimânte și potrivit cărora unii medici și-ar abandona posturile în fața luptei cu boala. Veștile au venit de la Orăștie, Arad sau Timișoara. Nu ar fi trebuit să avem o dezbatere aici, dar nici să ignorăm ce ne transmit ei. 

La Arad, 14 medici își dăduseră demisia până acum, iar peste 100 de colegi de-ai lor, asistente, infirmiere sau alți doctori și-au înaintat concedii. Mai sunt cazuri semnalate la Timișoara, unde la Spitalul CF, 13 persoane își dăduseră demisia, iar cei de la Orăștie care au plecat de pe secția ATI în timpul programului, sunt deja foarte cunoscuți. 

Motivul este cunoscut și aproape imposibil de rezolvat, fără răbdare. Este vorba de lipsa de echipamente și lipsa de coerență a diverșilor manageri, în situații dificile. Medicii sunt oameni care au familii și la rândul lor tot din carne și oase sunt făcuți. Nu putem să le cerem mai mult decât am face noi. Și în niciun caz să le cerem să meargă acolo cu mâinile goale. 

Nici măcar nu e vorba de supraviețuirea lor, ci de faptul că un medic răpus nu este cu nimic folositor societății. Îl pierdem și pe el, pierdem și bolnavii. Până astăzi în Italia, o țară care a fost ceva mai bine pregătită decât România, au murit 60 de medici. La noi 300 sunt deja infectati din lipsă de materiale și proceduri. Deocamdată din această situație este greu de ieșit.

 Altceva mă îngrijorează însă și la asta ar trebui să reflectăm ceva mai mult. Ați remarcat că acestor oameni, care au temeri corecte și firești, nu li se adresează nimeni. De la înălțimea sa, președintele Iohannis le-a acordat în discursul de marți un minut în care a spus că li se va face instructaj și că vor primi materiale. Li se va face și vor primi, atât și la  modul viitor și aproape imperfect. Pentru că boala este acum, nu în viitor. 

Niciun cuvânt de empatie și de sprijin de la niciun lider politic sau medical. De asta au răzbătut în lume cuvintele șefului DSP Arad care-i certa pe medici că și-au ales prost profesia. Urât moment, în timp ce alte țări își aplaudă medicii. E adevărat, spre echilibru, că în alte țări nici nu auzi de părăsirea spitalului, ba dimpotrivă. Și ar trebui să mai spunem că vorbim de o minoritate, majoritatea rămânând la muncă. 

Însă, dincolo de emoția pe care o stârnește acest moment, ce-ar putea face rațiunea ca să ne ajute? Trei lucruri clare și urgente. 

Întâi de toate liderii politici și medicali să se adreseze corpului profesional direct, des și concret. Încrederea și coeziunea se mai și construiesc. Oamenii aceștia trebuie să înțeleagă că autoritatea le este aproape nu împotrivă și că face eforturi ca să le dea materialele necesare. 

Doi: fără minciuni și omisiuni în ce privește rezervele. Doctorii și nu numai ei trebuie să știe ce resurse avem, cât ne țin și ce urmează să vină. Este esențial ca ei să-și poată face meseria. 

Trei: numirea rapidă în fruntea corpurilor profesionale a celor în care breasla are încredere și-i urmează. Fiecare spital se bucură de oameni buni. Ei pot conduce. 

Dacă toate acestea sunt făcute și lucrurile continuă, atunci cei care pleacă ar trebui să nu se întoarcă. Nu cred că le este profesia potrivită.  

 

Dispozitiv chirurgical de top, de acum și în România

Mă vizitează un bun prieten. Ne știm din copilărie, dar mai des ne-am văzut în ultimii ani, când am lucrat împreună. Îmi zâmbește, dar un pic amar. Și văd mai bine de ce atunci când urcă scările la intrarea în casă. O grimasă îi apare pe față și o tăietură adâncă pe frunte. Icnește și trage piciorul după el. 

”Tot te doare?”, îi spun. Știu că- l chinuie de vreme îndelungată. Un genunchi care a vrut să îmbătrânească înainte de vreme. Nu a avut viață ușoară. Muncă multă, cărat din greu, iar asta se simte. Și poate nici genetica nu-ți dă uneori toate șansele. 

Mai mult

Terminați cu conspirația și lăsați medicii în pace

Am sentimentul că zilele acestea îi omorâm din nou pe cei din Colectiv. Iar pe cei care au fost răniți nu-i lăsăm să trăiască. Conspirația, certitudinile și nepăsările și-au făcut mai mult loc decât compasiunea și întrebările. Și mult prea multă lume este dispusă să le dea crezare, dincolo de limita bunului simț.

Nu, nu au murit mai mulți oameni în prima noapte decât s-a anunțat. Puneți-vă mintea la contribuție. Un astfel de secret nu poate fi ținut de atât de multă lume. Și nimeni nu-i poate obliga pe medici, o profesie liberală, să facă un astel de lucru. Deci, dacă ar fi fost adevărat, ați fi aflat direct de la medici și spitale, nu de la jurnaliștii de pe Facebook. Căci acolo și nu la televizor s-a propagat acest lucru. Mai mult

Mulțumesc!

”M-am întâlnit cu domnul doctor la trei noaptea. Sau trei dimineața. Nu știu cum să spun, înțelegeți voi! El era de gardă și avea atâta energie, ca după cafeaua de dimineață! M-a consultat îngrijorat. Chiar dacă mă durea rău abdomenul, el a făcut o mie de glume cu mine, de am uitat de crampe.

Vizita de noapte la Spitalul Grigore Alexandrescu s-a lăsat cu mai multe zile de internare și perfuzii din partea casei.  Nu am avut voie să mănânc câteva zile, dar nu m-am supărat: și așa nu-mi prea place să stau la masă. Mi-am închipuit că în perfuzii sunt esențe de cheeseburger, ba chiar pizza, un mega-smoothie de fructe, crenvurști și înghețată delicioasă. Yammy! Mai mult

Ministrul Sănătății propune legalizarea șpăgii la medici

Știu, sună vulgar, neplăcut, pare că are și un aspect penal sau că e ceva imoral. Dar e schimbarea cea mai profundă pe care o poți aduce în spitalele din România. Pentru că altfel toți marii specialiști vor pleca, treptat. Anunțul a fost făcut miercuri la Ultima Oră:

La ce se referă Nicolae Bănicioiu Mai mult

Cum ai salariu mare direct din facultate. Legalizăm șpaga

Am văzut pe blogul lui Zoso un punct de vedere despre salariile medicilor, Și are dreptate. Medicii nu trăiesc din salariul de 900 de lei pe care îl dă statul la început. Și nici mai târziu nu stau ei în baza salariului. Sau, mă rog, cei mai mulți dintre ei.

Dar nu cred că trebuie să ne punem problema așa: medicii câștigă mult din șpagă și atunci nu au de ce să se plângă. Pentru că asta înseamnă că pregătim generații întregi cu gândul la șpagă. ”Mă fac medic pentru că șpăgile curg și o să am super mașină și vilă”. E incorect și ne face rău pe viitor. Mai mult

Țara lui „nu am nimic să-mi reproșez”

Un reprezentant ROMATSA spune la televizor că instituția nu are nimic să-și reproșeze în accidentul produs în Apuseni. Ba chiar “stăm mult mai bine ca în alți ani.”

Ministrul de Interne nu are nimic de reproșat nimănui, deocamdată.

STS a anunțat că și-a făcut treaba impecabil, în conformitate cu standardele. “Localizarea locului evenimentului în Sistemul 112, s-a realizat potrivit prevederilor legale.”

Mai mult

ÎNAINTE SĂ PLECI

Poți primi toate noutățile direct pe email!