copii | Striblea.ro

Zece reguli ca să nu auzi niciodată acasă de ”Balena Albastră”

20 martie 2017 Cătălin Striblea 6 comentarii

De trei zile România este tulburată de ”Balena Albastră, ” jocul dement inventat de un rus care a dus până acum la moartea a 130 de copii. Câștigi doar dacă te sinucizi, asta spune jocul despre care nu se știe mare lucru cu certitudine, dar despre care speculațiile se înmulțesc.

Vineri dimineață, te pune pe gânduri un caz de la Brașov, apoi la amiază afli de istoria tulbure de la Iași în care cinci copii ajung la spital. Dar povestea pe care trebuie să o citiți și să o vedeți este cea a fetei de 13 ani din Timișoara.

Mai mult

Mică invenție pentru mai multă liniște acasă

13 martie 2017 Cătălin Striblea 0 comentarii

Mici scene casnice. Dar le bănuiesc trase la indigo în toate casele lumii. În definitiv, noi, bărbații, suntem lăsați de o mamă pe lume.

Pe al meu, cel mic, îl găsesc băgat în frigider. ”Ce faci, mă?” ”Nimic, mă uitam și eu. ” E în mână cu un baton de salam sau cu o folie din aceea cu semipreparate din care stă să muște. ”Nu vrei să aștepți să mănânci?” ”A, nu, că nu mi-e foame.”

Mai mult

Denunțul Annei dintr-a șaptea

27 februarie 2017 Cătălin Striblea 0 comentarii

Pe Anna Andronache o știți. Este Anna dintr-a VII-a de la Coresi, din Târgoviște, care a pus la îndoială întreg sistemul de învățământ românesc. Anna are curaj, are determinare, are părinți care o susțin și, mai ales, nu tace.

Anna și-a făcut profesoara de matematică ipocrită și dominantă și-a înregistrat profesorii care nu respectă elevii și a pus la îndoială modul în care școala înțelege să rezolve aceste probleme. Dar are dreptate?

Mai mult

Dacă Ceaușescu făcea tâmpenii, nu e musai să le repetăm

10 ianuarie 2017 Cătălin Striblea 1 comentariu

Singura mare vacanță neprogramată pe care mi-o amintesc bine din anii copilăriei a fost cea de după revoluție, când ne-au dat vreo trei săptămâni să se mai liniștească apele. Altfel, Ceaușescu ne-a trimis la școală și pe frig și pe cald. Au fost câțiva ani în care s-a stat cu paltonul în clasă și cu mănuși pe mână.

Iar până la școală trebuia să mergi prin niște nămeți cam cât o mogâldeață de om. Nu-i bai că și în case era cam tot ca afară. Cred că 1985 sau 1986 a fost o iarnă în care ai mei m-au pus să dorm împreună cu ei. Nu realizam deloc că motivul real era că nu aveam căldură deloc.

Mai mult

Sper că nu aveți teme zilele astea

30 noiembrie 2016 Cătălin Striblea 0 comentarii

N-am mai văzut o seară de marți fără teme de când eram mic, cum s-ar spune. M-am bucurat să-mi văd copilul făcând pur și simplu ce vrea el în casă, experimentând chiar noțiunea de joacă. Mi-a părut rău că nu am eu timp să stau cu el.

Lipsa asta de teme nu se datorează recentului Ordin de Ministru care stabilește noua durată a temelor la două ore. Cred că nici a avut timp să intre în toate școlile. E o coincidență cu mini-vacanța de 1 Decembrie. Dar m-am bucurat.

Mai mult

Cazul jucăriilor. The Sun aproape că are dreptate

24 noiembrie 2016 Cătălin Striblea 1 comentariu

Am stat de vorbă cu Timeea Jurj, femeia care a apărut în The Sun asamblând jucării alături de copiii ei. De la ora la care am vorbit, până acum, Parchetul a anunțat că anchetează acest caz. O posibilă acuzație ar fi aceea că familia cu pricina și-a traficat copii, în sensul exploatării lor prin muncă forțată.

Ea merită ascultată cu atenție pentru lămuririle pe care le dă și mai ales pentru cele care nu le dă în timpul interviului. Încep să-mi formez convingerea că de data asta englezii nu au dat un rateu complet.

Mai mult

Mica poveste a unei fotografii care face istorie

22 noiembrie 2016 Cătălin Striblea 1 comentariu

O să las fotografia asta aici să mă pot întoarce la ea din când în când. Facebookul este volatil. Lucrurile bune și frumoase se pierd de cele mai multe ori printre valurile de răutăți pe care le spunem acolo. Așa că o las aici, ca pe un lucru bun, de preț.

Fotografia este de la meciul de handbal CSM București-Midjtylland, meci mare de Liga Campionilor. Și nici nu poate să fie altfel decât mare când aici joacă echipa campioană a Europei. Iar secvența asta, care are câteva minute bune, are o mică poveste.

Mai mult

Nu Severin e știrea, ci condamnarea cu executare a 11 profesori

17 noiembrie 2016 Cătălin Striblea 3 comentarii

Ieri, Curtea de Apel București a dat o decizie care va trebuie să fie istorică. Curtea a condamnat 11 profesori din Ialomița la închisoare cu executare pentru că au fraudat examenul de Bacalaureat din 2012. Adică au luat bani de la mai mulți elevi ca să le completeze lucrările și să-i treacă examenul.

Da, știu că ieri a fost condamnat și Adrian Severin. Da, știu c-a fost condamnat și Florin Popescu. Dar ei sunt politicieni. Pe ei i-am văzut în acțiune, la ei ne așteptam și ni s-a făcut lehamite, mai ales de discursul cu conspirația politică.

Mai mult

Dacă-i torni apă în cap, învață mai bine?

14 noiembrie 2016 Cătălin Striblea 0 comentarii

Ne-am întâlnit săptămânile astea cu prieteni din școli diferite din București. Școli bune, precizez de la început. Știți cum e, lumea își împărtășește experiențele, vede ce-a mai aflat, se uită încotro se îndreaptă unii profesori sau sistemul. Un soi de schimb de experiență. Acum am rămas un pic cu gura căscată de ce le-a mai trecut unora prin cap.

O prietenă a avut o problemă cu copilul. Puștii s-au luat la bătaie, știți povestea. Al ei a pocnit mai bine, între băieți se mai întâmplă din astea. Nu e un copil problemă, dar au trebuit să meargă la conducerea școlii să dea câteva explicații și să caute o cale pentru preîntâmpinarea unor viitoare probleme.

Mai mult

Dau trei pachete de câte trei bilete la meciul România-Polonia. Cu o condiție

2 noiembrie 2016 Cătălin Striblea 9 comentarii

Tata mă ducea de mic la meciuri. La Vaslui, duminica la ora 11,00, era tradiție. Înainte de ’89 se mergea la fotbal de gemea stadionul de lume. Acolo am auzit și expresia care extrage esența fotbalului românesc, amestec de pasiune, miștocăreală și ceva speranță că la un moment dat vom fi ceva mai deștepți. ”Dă-i cu bibliotecaaaaa”, striga din înaltul tribunei, la fiecare lovitură de cap, șeful galeriei, unul pe nume Dudău.

După ’90, când fotbalul s-a dus de râpă, duminica de la 11,00 se mergea la handbal. Vasluiul a avut o echipă de glorie la jumătatea deceniului, Moldosin, iar tandemul pe care-l făcusem cu tata era nelipsit. ”Și băiatul meu joacă handbal”, se lăuda peste tot.

Mai mult