Ultima oră

Cazul Călărași

De ce nu e bine sa anchetam procurorii in Parlament si de ce Traian Basescu nu trebuie sa se enerveze cand intrebam de afacerile familiei sale. In fond, 1,3 milioane de euro sunt multi intr-o tara saracita.

5 ore minunate în Cadrilater

[wptouch target=”mobile”]

[/wptouch][wptouch target=”non-mobile”] [/wptouch]

Nu e bucătar. E om de televiziune

În Crud, Bourdain scrie la un moment dat despre televiziunea în care lucra, Food Network: La fiecare prostire a programelor, ratingurile au crescut direct proporțional. A urmat apoi epurarea tuturor chef-ilor care construiseră rețeaua. Aproape toți cei care săvârșiseră păcatul profesionalismului au fost fie alungați, fie exilați, ca vechii bolșevici, percepuți a fi întru-totul de prisos adevăratei afaceri (…)[citat nume=”Anthony Bourdain” descriere=”Crud”] Orice imitație evidentă și de prost-gust pe care au trântit-o pe micile ecrane înregistra o creștere fulminantă a ratingurilor dar și o audiență crescută.[/citat]

Bourdain nu e cel mai bun bucătar, după cum spune singur, dar la industria televiziunii și comunicării chiar se pricepe. Așa că remarcile sale sunt absolut interesante pentru cei care lucrează în media pentru a vedea cum le arată viitorul. Noi nu suntem acolo, dar am făcut pași sănătoși, ireversibil din punctul meu de vedere.

Mai mult

Ţară debilă, idei puţine

Întâi a venit dl. Băsescu. Jovial și cu zâmbetul până la urechi ne-a anunțat: „Aici sunt banii dumneavoastră!” Era prima încercare majoră în materie de taxe noi pe care o vedeam. Țara s-a umplut de panouri  în care am fost avertizați că se lucrează în folosul nostru. Vorba a intrat în folclor, ajutată și de cântecul celor de la Taxi, care le-a căzut pe suflet românilor.

Era o vreme de sărăcie mare și, încă, de vise ale poporului  față de politicieni. Cine dracu’ era atent atunci la licitații, conflicte de interese, la șpăgile trase de politicieni și para-ndărătul practicat pe la contractele astea. Plus că Băsescu era simpatic și părea de încredere. Parcă altfel plătești unuia care îți ia banii cu zâmbetul pe buze.  Și parcă făcea și sens: dacă vrei să ai drumuri bune, plătești ceva în plus. De pe seama lui au rămas câteva drumuri bune și nicio autostradă. Mai ales ideea că nu ne trebuie autostrăzi.

Mai mult

Nu țara e debilă, politicienii sunt proști

Relu Fenechiu ne-a băgat o taxă pe gât, la benzină. Nu taxa e problema, ci permanentul apel al politicianului la portofelul nostru:

Am și eu o bucurie.

După 6 ani, 40 de milioane de euro și măcar un scandal am reușit să modernizăm un spital. Bucuria mea e că ultima dată când vorbeam din fața unui spital, acela se închidea.

Pe viață și pe moarte.

 

Firesc pentru orice lume vie, episodul Arșinel vs Bendeac se stinge. Ar trebui totuși să rămână câteva consecințe, în afara celor trupești vizibile și simțite doar de mai vârstnicul actor.

O dată trebuie spus că avem un sistem de transplant care nu merge strălucit. Că nu avem o cultură care să-l încurajeze și că lucrurile se fac netransparent, într-un mod știut doar de inițiați.

Doi, că medicii, oricât de mari ar fi, trebuie să se bizuie și pe alți oameni – eventual profesioniști – când comunică. Un transplant, suferit de un pacient așa celebru, nu are cum să treacă neobservat, așă că trebuie să ai toate răspunsurile pregătite.

Mai mult

Viol în grup cu un dosar politic

Liviu Dragnea e cinstit. Până la o lămuritoare hotărâre judecătorească, cred că Liviu Dragnea e cinstit atunci când spune: „Nu am făcut nimic greșit. Ceea ce am făcut noi au făcut toate partidele. Pentru că toate partidele au dreptul legal să primească informații cu ceea ce se întâmplă.” Iar aici Liviu Dragnea  spune lucrurile drept și fără să se ascundă prea tare. Iar el e unul dintre oamenii care mănâncă politică pe pâine încă de la apariția noului stat modern român.

Domnul Dragnea a venit în politică în 1994 și de atunci până acum a parcurs cu viteza corectă toate etapele devenirii politice în România. A intrat în politică în opoziție, iar nu la putere, intuind corect că la data respectivă România e în fața unei schimbări politice majore.  A câștigat un mandat de consilier local la Turnu Măgurele în 1996, devenind aproape imediat prefect al județului pentru 4 ani. În 2000 vede din nou schimbarea venind și trece la PSD.

Mai mult

ÎNAINTE SĂ PLECI

Poți primi toate noutățile direct pe email!