Marea crimă a clasei conducătoare din România
Mare parte din familia mea a plecat. Doi din cei patru frați ai soției sunt la celălalt capăt de Europă. Un văr este la Paris de 20 de ani, altul este în Londra după ce-a trecut jumătate de continent prin războaie, bucătării, șantiere și livezi.
Doi veri sunt pe un șantier din vestul Angliei. Au petrecut parte din viață în Africa sau ăn America căutând o soartă mai bună. Ingineri de vapoare. Frecvent mă caută de peste Ocean oameni din neamul Striblea, oameni cu care nu m-am văzut niciodată, dar cu care ne găsim legăturile comune.
Mai ieri un prieten constructor îmi spune că nu mai reușește să aducă oameni la lucru. Ani de zile a adus muncitori de prin satele Vasluiului. ”Nu mai e nimeni, Cătă. Iar ăia care mai sunt stau pe ajutor social. Îmi povestesc că atunci când se adună la Londra sau la Madrid se adună câte 4-500 deodată, ca la o sărbătoare. ”
