politica

Barcelona și Spania au de împărțit mai mult decât bani

La jumătatea verii trecute s-au împlinit 80 de ani de când Franco a târât Spania într-un război civil distrugător. La Barcelona, momentul nu are de  ce să fie celebrat. Independența Cataloniei a fost atunci unul dintre motivele războiului. 

Totuși, la jumătatea lui iulie 2016, o mână de oameni aplaudă o victorie catalană, Între ei, Pere Bartolome, 93 de ani, unul dintre puținii supraviețuitori ai războiului. După aproape 80 de ani îi sunt înapoiate o serie de registre, memorii, jurnale și documente care au aparținut familiei. Trupele lui Franco le-au rechiziționat când au intrat în Barcelona laolaltă cu alte zeci de documete ale altor familii. 

Mai mult

Profesioniștii minciunii

Coaliția de la guvernare este stăpânită de un fenomen îngrijorător în ultimele săptămâni. Oamenii nu mai caută argumente pentru acțiunile lor, ci se desprind de realitate. Nu mai e ceva care ține de iliberalism sau alte doctrine înalte. Pur și simplu, au renunțat la argumente, rațiune și logică și oferă variante alternative asupra realității. Sau pur și simplu o ignoră. 

Domnul Tăriceanu spune că nu s-au mărit prețurile la benzină pentru că el nu a văzut asta. Doar pentru că el nu a văzut. La rându-i ministrul energiei fuge de întrebare spunând că nu e șofer. Ca și cum ministrul agriculturii ar spune că nu știe prețul pâinii pentru că el ține cură de slăbire. 

Mai mult

Cum a dărâmat corupția un oraș. La propriu

Știu, Mexicul e departe, dar ar trebui să ne aruncăm o privire acolo, mai ales după cutremurul catastrofal de acum câteva zile. Un cutremur, însă, de 30 de ori mai mic decât cel de acum 30 de ani care a omorât 10 mii de oameni. De data aceasta au murit peste 320. Mulți copii au murit într-o școală. 

Au căzut 40 de clădiri complet, iar 4000 sunt avariate grav. Vorbim de școli, spitale, chiar și de sediul central al poliției, unde lucrătorii refuză să mai intre. De ce atât de multe, totuși , într-o țară care are standarde de rezistență la cutremur atât de ridicate. Printre cele mai ridicate diin lume. Explicațiile sunt de două feluri

Mai mult

După Germania nu mai sunt lucruri de nespus

Germania este o țară rațională și sigură. Construiește cu atenție, migală și pe termen lung. Chiar și în politică. Oamenii știu care le este interesul comun și fac gesturile așteptate. De asta victoria lui Merkel era sigură, nu doar probabilă. De asta Schulz își scoate partidul de la putere, ca să fie lider al opoziției. El și nu gălăgioșii populiști din dreapta. Așa consolidezi democrația și implicit societatea. 

Și tot de asta țara nu o ia razna la primul hop. Poate după ce-ar primi un milion de refugiați, orice alt lider  ar fi fost scos din politică. Aici extrema dreaptă a luat 13 procente. Multe, semnificative, dar nu vitale. Esența acestui rezultat trebuie căutată în altă parte. 

Mai mult

Klaus, pe unde ești?

Klaus Iohannis zâmbește reținut în fotografia cu Donald Trump. Mai curând e veselă doamna Iohhanis, iar cuplul american pare de la muzeul figurilor de ceară. Știți cum se fac fotografiile astea. Președinții, prim-miniștrii stau o bună bucată de vreme la o mică recepție și primesc un număr de ordine precum noi la pașapoarte. Pe măsură ce numărul lor se apropie, se așează la o coadă și așteaptă strângerea de mână protocolară. Asta durează cam un minut și se lasă cu multe zâmbete.

Greutatea pică pe umerii președintelui american, oricare ar fi el. Oamenii știu că fotografia asta este mai importantă în tara de destinație decât in cea de origine. De asta vreme de o oră și jumătate stau cuminți și fac acest exercițiu dureros. Fiecare dintre cei care au stat la coadă au de transmis un mesaj în propria țară. Așa cum face și domnul Iohannis. O nouă întâlnire cu prietenul Trump. România și SUA sunt deja într-o relație excelentă. Cei doi par să fi devenit amici. Legătura este consolidată și de cumpărăturile de rachete pe care le facem cu atâta abnegație. 

Mai mult

Ce faceți dacă vine o furtună adevărată?

România a reușit unul dintre cele mai bizare momente în materie de administrație, într-un interval de 48 de ore. După ce la Timișoara nimeni nu a reușit să vadă că vine o furtună, în București autoritățile au văzut o furtună care nu a mai venit. Adică a venit, dar nicidecum la intensitatea pe care au anunțat-o. Să le luăm un pic pe rând. 

La Timișoara, norul de furtună s-a văzut pe radare cu două-trei ore înainte. Câțiva meteorologi amatori au văzut-o. Chiar au imaginat cel mai rău scenariu posibil. Ei au fost de fapt singurii care l-au imaginat. Autoritățile și cei de la meteo, nu. De fapt, vânătorii de furtuni au văzut venind furtuna cu vreo zi înainte, dar se pare că doar ei s-au pregătit.

Mai mult

Școala de rit nou: mai bine fumezi decât să citești

Un ministru ar trebui să știe că nu e bine când intră în folclor. Iar ministrul Pop s-a lipit de porecla ”genunche” sau de acronimul PLM. Mă rău de atât, un banc circulă pe FB după ce angajații săi au căutat copiii în ghiozdane. 

”Inspectorii școlari intră în buda unei școli. Ce faceți, mă, aici?, Fumăm, ne scuzați. Bine, am crezut că citiți auxiliarele.” 

Mai mult

Sindromul vătafului ajuns la guvernare

Doamna ministru al muncii, Lia Olguța Vasilescu ne-a dat ieri cu sec și cu flit când ne-a anunțat că doar mărinimia și bunăvoința sa și a partidului ne mai țin pe noi în viață. Financiar vorbind. Doamna ministru spune c-ar fi putut să decidă, așa de la ea, să nu mai dea indemnizația pentru copii. Că oricum nu contribuim.

‘Nimeni din Romania nu contribuie vreodata pentru indemnizatia de crestere a copilului. Este o forma a statului de a ajuta familiile ca sa-si creasca acesti copii in perioada in care nu lucreaza. Deci, nu avem ce sa vorbim aici de principiul contributivitatii, iar plafonul este maxim din Uniunea Europeana. Puteam sa-l facem si mai jos. Puteam sa facem ca in tari foarte dezvoltate din UE, sa nu mai dam deloc sau sa dam 100 de euro. Dar n-am facut-o. Am plafonat la 1.800 de euro. Din punctul nostru de vedere, este indestulator pentru Romania, atat timp cat aceasta suma se da si in Germania si este maximum din UE. Nicaieri in lume nu exista posibilitatea ca sa te intinzi cu aceasta suma in functie de venituri’

Mai mult

OK, 13 mii pe lună. Dar nu mai aveți nicio scuză

Noua lege a salarizării a propulsat salariile din administrația publică. În primul rând salariile din administrația publică. Un primar, cel de la Bistrița va câștiga 13 mii de lei. Un șef de serviciu va avea patru mii. Un administrator de primărie la Craiova 12 mii. Un muncitor la spații verzi de la Brașov va avea două mii de lei. Un bibliotecar va avea 4500 de lei, iar un primar de comună între șapte-opt mii de lei. 

De fapt, așa socotiți și voi, avem o grilă de la două mii la 13 mii. Vorbim de bani care se câștigă greu în privat. Să ai un salariu de 13 mii înseamnă că ești în vârful profesiei tale, că muncești zi de zi, că nu prea ia zile libere și că ești la dispoziția patronului.

Mai mult

De ce nu mai este Bucureștiul cel mai atractiv oraș al țării. Topul orașelor din România

”- Băi, ați văzut ce se întâmplă la Cluj. Ați văzut ce tare e Clujul? Ce lucruri mișto se fac în țară? Bucureștiul rămâne în urmă, administrația de aici este praf.” „- Aici nu e nici un festival, capitala rămâne de căruță, nimeni nu vrea să investească.” „- Ba Clujul este umflat major, nu are nicio relevanță. Nu poți cu un singur cartier, Florești, să te lauzi că tu crești.”

Să nu-mi spuneți că n-ați auzit dialogurile astea. Este imposibil. De aproape un an, Clujul cel puțin este cel mai în vogă oraș al României. Acolo se întâmplă tot ce este interesant. Acolo este sportul, acolo sunt festivalurile. Dinspre Iași se aud iarăși cele mai tari vești bune. O grămadă de giganți IT au venit acolo și dau salarii mari și adună o grămadă de tineri. Brusc, nu ai chef să dai Iașiul pe București, la aceeași bani.

Mai mult

ÎNAINTE SĂ PLECI

Poți primi toate noutățile direct pe email!