educatie

De ce să le oferi angajaților un screening medical complet

În anul 2022, în România au fost acordate 8 milioane de zile de concediu medical la o populație lucrătoare de 6 milioane de oameni. Numărul de zile acordate pare atât de mare încât guvernul a zis că este necesară o verificare a modului în care s-au acordat. Dar, dacă te uiți la câte zile sunt pe cap de locuitor, atunci situația se schimbă. Ar rezulta că fiecare angajat din România a primit 1,3 zile de concediu medical într-un an. 

Deodată, nu mai pare atât de mult și nici măcar implauzibil. Mai ales că, dacă leg aceste date de cele furnizate de Data Intelligence Unit de la Publicis Group, vom vedea că majoritatea românilor nici nu se gândesc că starea lor de sănătate este îngrijorătoare. Cei mai mulți dintre români nu sunt preocupați de starea lor de sănătate și nici de controale. 70 la sută cred că au o sănătate foarte bună. Două treimi nici nu se gândesc ca vreodată să facă analizele anuale. 

De asta nu m-ar surprinde ca mulți dintre ei să aibă brusc nevoie de o zi de concediu medical.

Când vorbește despre concedii medicale, statul are un interes particular. Este vorba despre plata a 1,5 miliarde de lei, pe care-i datorează companiilor când un angajat solicită intrarea în concediu. La plata acestor bani au fost amânări și de aproape un an, dar o parte semnificativă au fost plătiți în luna octombrie 2023. 

Mie mi se pare, însă, că nu relația statului cu concediile medicale este cea mai importantă. Un studiu PwC arată că pierderile suferite de firme din cauza concediilor medicale ajung până la 32,5 miliarde de lei. De fapt, dincolo de discuția legată de stat, cel mai mare interes ca să fie cât mai puține concedii medicale îl au chiar angajatorii. De fapt, fiecare angajat care pleacă de la locul de muncă o zi duce la o pierdere de 4000 de lei în medie. Este interesul companiilor să aibă cât mai puține astfel de zile. 

De altfel, de acum 20 de ani, mai multe companii occidentale au început să schimbe abordarea în relația cu angajații. Aceștia au trecut prin programe de screening care vizau greutatea corporală și posibilitatea ca angajații să facă boli cardiovasculare, diabet sau să aibă probleme locomotorii. Tendința aceasta se manifestă de câțiva ani și în România. Și cred că are un dublu avantaj. Are grijă de sănătatea angajaților, dar și de bunul mers al companiei. 

Viața și sănătatea sunt o responsabilitate individuală, dar prevenția și vindecarea sunt responsabilității colective. Suntem într-un stadiu de dezvoltare socială care ne obligă să avem grijă chiar și de cei care se îngrijesc mai puțin de ei. Asta pentru că pagubele suferite odată cu îmbolnăvirea unui om ne afectează pe toți. 

De asta spun că o companie are responsabilitatea să ofere angajaților mijloace care să-i țină sănătoși, dar și angajații au responsabilitatea de a avea grijă de sănătatea lor. De exemplu, prin oferirea de abonamente medicale, companiile facilitează accesul angajaților la servicii medicale. Un abonat merge mai des la medic, în medie 3x mai mult ca un pacient neabonat. Rețeaua de Sănătate Regina Maria gestionează peste 850 de mii abonamente medicale. Abonamentele medicale se pot personaliza, companiile fiind preocupate să ofere angajaților pachete cât mai complexe, cu mai multe servicii medicale incluse -servicii de psihoterapie și stomatologie. În completarea abonamentelor medicale, companiile pot implementa programe de screening pentru angajați chiar la locul de muncă. Conform rețelei de sănătate, există pacienți adulți care nu au făcut niciodată în viață o ecografie.

Câte screening-uri poate face un abonat într-un an?

Screening-urile reprezintă investigații de prevenție și pot fi făcute anual sau în funcție de recomandările medicului. Abonamentele medicale Regina Maria includ peste 90% dintre investigațiile recomandate de medic anual și, în funcție de tipul acestora, anumite screening-uri.

Când spunem screening, care este pachetul de analize exact?

În funcție de boala pentru care este realizată procedura de screening, există anumite tipuri de teste sau anumite analize imagistice care sunt recomandate fiecărui pacient. De exemplu, în cazul cancerului de sân sunt recomandate ecografii sau mamografii. O detaliere a analizelor de screening este disponibilă aici 

Alături de teste de screening, abonamentele medicale includ peste 90% dintre investigațiile recomandate de medic anual. 

Cum funcționează screening-ul în relația dintre companii?

Programele de screening sunt stabilite împreună cu companiile, în funcție de nevoile specifice ale angajaților lor. Etapele procesului includ, astfel, stabilirea nevoii pe care o are compania, propunerea unui plan personalizat, organizarea campaniei și desfășurarea programului chiar la locul de muncă al angajaților, prin intermediul caravanelor Regina Maria.

Este o facilitate oferită de Regina Maria pentru companiile partenere?

Programele de screening reprezintă servicii pe care companiile aleg să le ofere angajaților completând alte beneficii medicale: abonamentele medicale.

Un astfel de program de screening este realizat de la un anumit tip de pachet în sus?

Nu există un ”prag” sau un pachet de pornire – o companie poate discuta despre oferirea unui serviciu de screening pentru angajați împreună cu REGINA MARIA indiferent de forma parteneriatelor desfășurate anterior. Mai multe detalii poți solicita aici

Cât timp durează astfel de campanii ?

Un program de screening dezvoltat de o companie alături de REGINA MARIA include un timing specific, stabilit de la bun început. Angajații au la dispoziție o anumită perioadă de înscriere, în funcție de detaliile stabilite, iar apoi sunt programate consultațiile propriu-zise, care au loc, de obicei, în cadrul caravanei REGINA MARIA, care se deplasează la sediile companiilor.

Eu zic că este nu numai o veste bună, ci, în mare măsură, și o obligație, dacă ești angajator. Pentru că astăzi nu mai există doar responsabilitate individuală. În materie de sănătate cred în abordări colective. 

În primul rând pentru că împreună putem să avem grijă și de viața celor mai slabi sau dezinteresați. Poți evita boli grave și câștiga ani de viață pentru angajați. Iar asta este vital. 

Apoi pentru că este cel mai ieftin pentru toată lumea: cetățean, companie și stat. Sună cinic, poate, dacă vorbești în termeni de bani, dar este o realitate de care trebuie să te preocupi. În plus, poți evita ca un om realmente bun să fie pierdut pentru companie și pentru societate. 

De asta, campaniile de screening implementate de companii pentru angajați sunt cea mai simplă cale de a face bine. 

Am deranjat la Salonul Național de Artă Contemporană

Până pe 15 noiembrie are loc Salonul Național de Artă Contemporană. Am aflat de el de pe conturile de Facebook ale unor prieteni artiști. Nu am văzut să existe o campanie digitală sau fizică menită să anunțe evenimentul.

Salonul este o inițiativă anuală a Uniunii Artiștilor Plastici. După capul meu ar trebui să fie un eveniment major al anului care să arate cei mai importanți artiști de acum, de la noi. Ar trebui să fie cel mai bun de întâlnire și de educație pentru publicul mare din România.

Știind de salon, duminică am fost la Combinatul Fondului Plastic, unul dintre locurile unde sunt expozițiile. Galeriile de acolo erau deschise pe jumătate. La propriu. Cu ușile întredeschise și doar la jumătate dintre ele.

Într-una din galerii chiar era cineva care ne-a tolerat și apoi s-a ridicat de la un birou ca să se poziționeze în dreptul ușii pe care a și închis-o când am ieșit. Niciuna dintre lucrări nu avea numele autorilor sau explicații. A fost o incursiune fără repere. Aș fi fost curios să știu autorii câtorva lucrări care chiar mi-au plăcut.

În curte nu se afla niciun semn, niciun afiș, nicio broșură care să spună că acolo este un așa eveniment. Nici cei care zăboveau acolo, câteva persoane despre care am dedus că au legătură cu evenimentul, nu au avut nimic de zis celor doi rătăciți în zonă.

Este adevărat, am realizat ulterior că Salonul nu este deschis duminica la Combinat. Aici programul este de luni până vineri de la 7.30 la 14, orele potrivite pentru cultură, se știe.

Cumva ne-a venit să ne cerem scuze că am venit la momentul nepotrivit să vedem artiști români. Păcat de multe lucrări încântătoare. Dincolo de ironie, am sesizat o lipsă de respect față de public. Arta este pentru public, nu pentru un cerc de inițiați. Iar dacă vă miră lipsa de educație culturală a nației, acesta este un motiv. Și este firesc că prima dată când se taie bani, se taie de la cultură.

Dacă vă bate gândul, lucrările se mai găsesc în următoarele locuri: Simeza, Centrul Artelor Vizuale, Orizont, Galeriile de Artă ale Academiei Române, cât și săli de la Muzeul Tehnic Profesor inginer „Dimitrie Leonida”, Muzeul Național al Literaturii Române și Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”.

Fotografiile sunt făcute de Alina.

Un strigăt de disperare al unui profesor: de ce fac grevă?

Guestpost: Diana Balint e profesor în România. Și e în grevă.

Mai jos regăsiți întocmai ce are a ne transmite: nouă, ca părinți; guvernaților, colegilor ei, profesori și învățători; elevilor; tuturor celor care vor să o asculte.

De peste 25 de ani sunt profesor în sistemul public de educatie.

”Si nu am renuntat la niste idealuri si nici nu voi renunta, asa cum nu am parasit aceasta tara, cand toti factorii si toate cate s-au intamplat, ar fi trebuit sa imi deschida ochii si sa plec din aceasta tara.

Dar nu, eu m-am incapatanat sa raman, pentru ca trebuie sa existe si ”prosti” ca mine, care sa ii invete pe copii sa scrie, care sa le arate copiilor valorile care trebuie sa la aiba si sa creada in ele.

Din prima luna de munca, am simtit umilinta, cand am constat ca salariul meu de profesor debutant este mai mic decat salariul unui muncitor necalificat in constructii!

Dupa alte 5 luni, cand totusi, eram mandra ca sunt profesor, am mai primit o mare palma, cand, ducandu-ma la o banca, sa imi fac un credit sa imi cumpar o masina la mana a doua/treia, am fost intrebata: dar unde lucrati cu un asa salariu?

Situatia salariului unui debutant a ramas aceeasi si in ziua de azi, doar ca mai rau, debutantul, acum are 2/3 din salariu mimim al unui muncitor necalificat in contructii.

Ce ziceți?Merită să lupt și să continui greva?

Si nu este vorba numai despre bani, este vorba despre demnitatea noastra de dascali, care am vazut si simtit, cum de-a lungul acestor 25 de ani suntem calcati in picioare si nu mai avem nici un fel de instrument sa facem in primul rand educatie!

Acum elevii au numai drepturi, parintii sunt in masura sa ne spunem ce si cat sa le predam si mai mult decat atat, am devenit niste asistenti sociali, in toata regula, ”multumita” guvernantilor care dau tot felul de ajutoare sociale elevilor si uite asa ajung la cele ”4ore”, cat sta la scoala un dascal!

Nu lucrez si nici nu imi doresc sa lucrez intr-un oras mare( as fi in pragul saraciei dpdv fianciar), lucrez intr-o localitate cu populatie dezavantajata si pe langa toate hartiile in care ne-a ingropat sistemul de educatie, trebuie sa stiu contabilitate sa pot calcula veniturile unei familii si apoi sa ii calculez si venitul/membru de familie, adica fix pentru ce am fost pregatita( sunt absolventa de chimie)!

Cum poti sa faci educatie, daca nota la purtare nu mai reprezinta nimic, pentru unii( foarte putini) nici macar absentele nemotivate, care le taie bursele nu mai au importanta!

Cum poti sa ceri rezultate la un copil, daca bursa sociala este 200 lei/luna, indiferent de nr de zile de scoala, iar bursa de merit este 200 lei/luna, doar pentru zilele de scoala?( Bursa sociala are un singur criteriu si anume venitul /membru de familie/luna si se acorda si in vacante, conditionata si de nr de absente, maxim 10 absente nemotivate /luna si 20 absente nemotivate/an, pentru lunile de vacanta).

Cum poti sa transmiti elevilor ce inseamna valoare, cand mass – media promoveaza non-valorile, cand lumea nu intelege ce este o parodie si o ia de buna?

Vreti sa vorbim de performanta? Performanta nu insemna promovabilitate de 100% la bac, performanta inseamna sa il faci pe un copil sa inteleaga de ce este important sa stie sa scrie si sa citeasca, performanta nu inseamna doar copii olimpici( dar pentru care statul nu le poate plati o deplasare sa isi ridice premiul din SUA), performanta inseamna sa il inveti, ca in functie de imprejurari trebuie sa se comporte adecvat, ca un ”Buna” nu insemna respect fata de el insusi sau fata de un batran! Astea si muuuulte alte lucruri marunte inseamna performanta, acolo jos, la talpa tarii!

Cum pot eu sa spun unui copil, daca vrei sa obtii ceva in viata trebuie sa muncesti, cand onor guvernantii au bani de n-spe tipuri de ajutoare sociale, care nu fac altceva decat sa incurajeze nemunca?

Cum sa fac educatie feleor de 11-14 ani, ca nu au dezvoltarea necesara sa faca copii, daca acum statul le plateste indemnizatie de crestere a copilului, daca vine cu burta la gura la scoala?

Sunt diriginta la clasa a VII-a si, cu toata teoria mea, despre dezvoltarea lor fizica si despre cate si mai cate, am o eleva insarcinata, care va naste la toamna. Nu am nevoie de optionalele lor, aprobate sau nu sa le fac educatie, dar ce rezultate am, daca legislatia nu ma ajuta?

De ce statul are bani de zeci de tipuri de ajutoare sociale, in loc sa aiba bani pentru educatie si pentru munca?

Aaaaa, nu avem nevoie de bacalaureat sa fim ciobani, ca in ziua de azi si un cioban are pretentie la 4000 lei pe luna, plus casa, masa, tigari!

Ce este mai convenabil, sa fii debutant in invatamant sau sa stai si sa te plimbi cu oile?

De ce mai fac grevă?

Pentru ca guvernantii nostri au stiut doar cum sa ne ingenunchieze, si ne-au dat salariile etapizat si alea dupa multe prorogari si HG-uri prin care ne-au blocat sporurile si culmea…actualii guvernanti nu isi mai aduc aminte de acele HG-uri(ca nu sunt ale lor) si uite asa, si noi, si armata si jandarmeria avem sporuri aplicate la venituri limitate( noi la martie 2018, jandarmii la 2009!!!)

Mai fac greva si pentru ca vreau sa devina realitate sloganul electoral ”Romania educata”, iar daca vrem o tara educata, in primul rand trebuie sa depolitizam educatia, sanatatea si armata!

Aceste ministere sa nu aiba ministri alesi politic, iar guvernul sa raspunda cu da, la toate solicitarile acestor ministere. Sa ramana pe functie un ministru pana poate duce la capat o reforma, nu la fiecare 4 ani, acum la fiecare jumatate de an, sa ne trezim cu alte si alte idei despre reforma si nici una dusa prea departe!(exemplu de reforma a planului cadru pentru liceu – elevii din clasa a XI-a si a XII-a , profil Stiintele naturii(SN) pot alege ca discipline optionale fizica, chimie, biologie, adica nu mai fac parte din disciplinele obligatorii!!!!)

Ar mai fi multe de spus, dar……..ne-am invatat sa suferim in tacere!

Daca ar aparea niste magazine, la care sa platim cu vocatie, am avea un trai de lux, dar cum vocatia si dedicarea pentru o munca nu este masurabila…..nu ne ramane decat sa luptam!

Acum ori niciodată!

Si daca vrei, iti si spun de ce suntem la momentul ”acum ori niciodata”.

# EU INDRAZNESC!

Ma adresez in egala masura parintilor, presedintelui tarii si guvernantilor:

Indraznesc sa continui greva pentru ca noi, ca dascali, suntem in primul rand modelatori de caractere, avem menirea, chiar obligatia, de a face EDUCATIE, de a dezvolta abilitati de viata, de a forma o cultura generala si abia la sfarsit o cultura de specialitate!

Ce modele am putea fi pentru copiii nostri daca ne-am multumi cu o mita de 2000 lei, in 5 iunie, daca am opri aceasta actiune, doar cu niste firimituri aruncate ca la caini de stimabilii nostri guvernanti sau pentru pumnul trimis in fata, prin adoptarea acelei OUG, cu care nu am fost de acord, noi, oamenii de rand, nu liderii nostri de la Bucuresti, asa cum sustin unii?

Elevii nostri nu ar avea de invatat decat ca este bine sa se multumeasca cu putin, ca degeaba incearca sa-si indeplineasca visele, ca este mai bine sa ne lasam in voia Guvernului si la mila statului!

Da, si eu si colegii mei INDRAZNIM sa stam drepti si sa dam dovada de verticalitate si sa aratam ca nu ne lasam ingenunchiati de tonuri imperative sau de strategii de razboi( OUG 42/25.05.2023).

Nu am ajuns in faza de dicatatura militara, sa facem drepti la comanda generalului Ciuca, inca suntem intr-o tara democratica, unde poporul ar trebui sa aiba ceva de spus.

Noi, cadrele didactice, nu dorim sa nu se incheie anul scolar, pentru ca ne iubim elevii si ne sunt dragi!

Nu noi suntem vinovati de aceste intarzieri!

Miscarile de protest sunt incepute din februarie 2023, chiar din decembrie, dar nimeni nu ne-a bagat in seama, nici macar in 10 mai 2023, cand am fost 15.000 de oameni in Bucuresti!

Nici greva de avertisment din 17 mai nu le-a spus nimic guvernantilor, iar dupa 3 zile de greva domniile lor s-au gandit sa ne ofere doar indreptarea greselilor lor, majorarea la nedidactic cu 7-8%, sa ajunga la aplicarea integrala a legii 153/2017!

A patra zi de greva ne-a adus OUG 42, prin care am fost atacati in mod direct( debutantii si tinerii) de a ni se taia vechimea in invatamant pe perioada suspendarii contractului de munca!

Dupa o saptamana de greva au incercat sa ne mituiasca! Da, asta a fost acea nemaipomenita oferta de 4000 lei, in transe, dar numai 2000 /1000 de lei erau si pentru urmatorii ani, cu justicarea a 70% din suma( cursuri, carti, etc). Cumva pentru nedidactic, care nu au nici minimul pe economie, se schimba in fiecare an modul de a da cu mopul sau stergerea prafului de li s-a recomandat sa isi plateasca cursuri de igiena?

Da, INDRAZNESC sa continui greva, nu pentru mine, care am ajuns la ultima treapta de salarizare si de aici pana la pensie nu imi mai creste salariul, ci pentru tinerii colegi, care nu au nici o motivatie sa intre in sistem.

Un strigat de disperare al unui umil profesor, care de-a lungul a 25 de ani, a aratat intelegere guvernantilor!”

Pascal Bruckner la București. Arta europeană și războiul său

Am fost onorat sâmbătă seara să fiu gazda dialogului cu filosoful și scriitorul francez Pascal Bruckner la Mobu Art. Inițial, am știut că domnul Bruckner va ține un discurs cu tema „Artă și societate”, la care urma să facă unele remarci introductive. Dar cu câteva ore înainte de eveniment mi-a spus „Nu vrei să dialogăm despre noua percepție asupra artei?” Mi-a pus la dispoziție un articol pe care urmează să-l publice peste Ocean și ne-am întâlnit la jumătatea drumului.

Așa am pornit o conversație despre artă, corectitudine politică, mișcarea woke, dar și despre modul în care vechi opere de artă sunt îndepărtate și devin de neacceptat pentru noi mișcări radicale.

Este un subiect pe care l-am discutat și cu Radu la prima conferință Vorbitorincii, dar la care adaug două idei care mi-au rămas în minte din discuția cu Pascal Bruckner.

Interpretările corect politice asupra artei, mai ales cele radicale, nu vor pătrunde adânc în cultura europeană. Sau nu destul cât să-i deformeze structura. „Noi am avut războaie de milenii aici, avem o istorie sângeroasă, tendința naturală este ca partea principală a societății europene să fie centristă”.

A doua chestiune interesantă este legată de linia de comunicare a corectitudinii politice, una care seamănă cu direct cu doctrina Jdanov, care vedea arta sovietică doar în conflictul bine-rău. Or în societatea europeană, cu o multitudine de nuanțe, dar și cu bani la dispoziția artei, asta este mai greu de atins.

Un zâmbet la final. Pascal Bruckner ne-a spus că este membru al juriului Goncourt, dar că astăzi ne îndreptăm către o perioadă cu mai mulți scriitori decât cititori. „Am învățat să citesc cu două viteze. Repede pentru cărțile proaste și adânc pentru ce simt că este bun.”

Pentru cei interesați, am vorbit cu Radu intens despre asta la prima conferință Vorbitorincii.

Out of the Box #8. Ai plăti ca să fii voluntar?

Într-o nouă ediție a proiectului Out of the Box, analizez alături de Lorand Balint o idee care pare neverosimilă, dar care prinde contur în străinătate: cum ar fi să fii voluntar într-o activitate, dar să și plătești să faci lucrul acesta. Într-o țară în care voluntariatul este la începuturi, România, cu atât mai mult această idee este de speriat. Până la urmă cum și de ce ar trebui să faci voluntariat? 

Lorand Balint este om de marketing, Head of Publicis Sports. a lucrat în companii globale de marketing, în poziții de top. Este școlit la ASE, dar are cursuri la New York, Boston, Londra, Ierusalim, Amsterdam. Predă ca profesor asociat la ASE sau la MBA-ul Româno-Canadian. Este editorialist în publicații de afaceri sau de sport.

Out of the Box #7. Își vor apăra românii țara în caz de război?

Această întrebare a stârnit mari polemici la România în Direct, și am hotărât că trebuie analizată mai în profunzime și din alt unghi cu Lorand Balint. Iar una dintre ideile rezultate este de fapt o întrebare. Oare în ce condiții și-ar apăra țara, de fapt, românii care spun că nu o vor face. Ce fel de societate așteaptă? Și este vreuna dintre societățile europene perfectă? La ce răspuns ajungem de aici, vedeți voi mai jos. 

Lorand Balint este om de marketing, Head of Publicis Sports. a lucrat în companii globale de marketing, în poziții de top. Este școlit la ASE, dar are cursuri la New York, Boston, Londra, Ierusalim, Amsterdam. Predă ca profesor asociat la ASE sau la MBA-ul Româno-Canadian. Este editorialist în publicații de afaceri sau de sport.

Out of the Box 4. De ce refuzăm dușul în doi sau reducerea temperaturii în case?

De ce apelurile la schimbarea comportamentului, la oprirea risipei sau la raționalizare eșuează când sunt făcute? Alături de Lorand Balint încerc să aflu de ce oamenii resping închiderea becurilor, reducerea temperaturii în case și, chiar dacă o să râdeți, dușul în doi. Cel mai probabil pentru că cei care fac astfel de cereri le adresează în mod greșit.  Dar  cum ar putea să o facă, dar nu din perspectiva crizei, ci a schimbărilor climatice. 

Lorand Balint este om de marketing, Head of Publicis Sports. a lucrat în companii globale de marketing, în poziții de top. Este școlit la ASE, dar are cursuri la New York, Boston, Londra, Ierusalim, Amsterdam. Predă ca profesor asociat la ASE sau la MBA-ul Româno-Canadian. Este editorialist în publicații de afaceri sau de sport.

Dialoguri cu Paul Olteanu II #19. De ce ține norocul cu cei curajoși?

Alături de Paul Olteanu caut răspuns la această întrebare. De unde această asociere dintre curaj și noroc și de ce este important să găsim o definiție a curajului. 

Și ca să facem discuția și mai complicată, căutăm să vedem ce înseamnă curajul față de noi înșine și cum îl gestionăm. Și evident, dacă suntem prudenți, atunci se mai poate spune că avem curaj?

Paul Olteanu este realizatorul podcastului Mind Architect, cel mai ascultat podcast din România. El este cunoscut trainer și coach, certificat în Process Communication Model o teorie de personalitate premiată, folosită la NASA în selecția și pregătirea echipelor și în trainingul comunicațional al președinților americani. De-a lungul ultimilor ani a pregătit zeci de mii de angajați ai unor companii din România pentru o mai bună relaționare în cadrul echipelor lor de lucru.

Dialoguri cu Paul Olteanu II #18. Se tem oamenii de libertate?

Descoperim într-o nouă ediție Mind Architect că românii nu prea au proverbe legate de libertate. Dar pun la încercare câteva idei din gândirea universală legată de libertate. 

De exemplu, aceea a lui George Bernard Shaw care cântărește libertatea prin prisma responsabilității. El spune că multor oameni le este frică de libertate tocmai pentru că vine cu o răspundere. Este o ocazie potrivită ca să cântărim în ce măsură libertățile au și limite. 

Paul Olteanu este realizatorul podcastului Mind Architect, cel mai ascultat podcast din România. El este cunoscut trainer și coach, certificat în Process Communication Model o teorie de personalitate premiată, folosită la NASA în selecția și pregătirea echipelor și în trainingul comunicațional al președinților americani. De-a lungul ultimilor ani a pregătit zeci de mii de angajați ai unor companii din România pentru o mai bună relaționare în cadrul echipelor lor de lucru.

Dialoguri cu Paul Olteanu II #15. ”A furat, dar a și făcut”

Punem la încercare într-un nou episod Mind Architect powered by Europa FM un proverb de vremuri moderne în România. Cel care se referă în special la primarii care au furat, dar au și făcut ceva. Ce efect are fraza aceasta pe termen lung? Către ce ne va duce ea?

Un posibil rezultat este faptul că “degeaba votezi”, o altă expresie care străbate spațiul public din România. Stabilim dacă lucrurile stau chiar așa.

Paul Olteanu este realizatorul podcastului Mind Architect, cel mai ascultat podcast din România. El este cunoscut trainer și coach, certificat în Process Communication Model o teorie de personalitate premiată, folosită la NASA în selecția și pregătirea echipelor și în trainingul comunicațional al președinților americani. De-a lungul ultimilor ani a pregătit zeci de mii de angajați ai unor companii din România pentru o mai bună relaționare în cadrul echipelor lor de lucru.

ÎNAINTE SĂ PLECI

Poți primi toate noutățile direct pe email!