Camera Deputaților a adoptat, ca for decizional legea, care impozitează pensiile speciale. Dacă va fi promulgată, legea o să taie cu 85 la sută veniturile mai multor categorii profesionale care se bucură de acest tip de venituri. Unele dintre ele sunt supradimensionate, ca în cazul magistraților, altele au valoare mai mică, așa cum este cazul militarilor și al polițiștilor. Legea are următoarele prevederi. 

„Pensiile cu valoare de până la 2.000 de lei inclusiv nu se impozitează, cele cuprinse între 2.000 şi 7.000 se impozitează cu 10%, iar pensiile cu o valoare de peste 7.001 lei se impozitează cu 85%, pentru ceea ce depăşeşte suma de 7.001 lei”

Publicația G4 a făcut și o sinteză asupra categoriilor care vor fi afectate de prevederi. Iată-le:

• pensia de serviciu prevăzută de Legea nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

• pensia de serviciu prevăzută de Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

• pensia de serviciu prevăzută de Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

• pensia de serviciu prevăzută de Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare;

• pensia de serviciu prevăzută de Legea nr.7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

• indemnizaţia pentru limită de vârstă prevăzută de Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

• pensia de serviciu prevăzută de Legea nr.223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, cu modificările şi completările ulterioare;

• pensia de serviciu prevăzută de Legea nr.216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, cu modificările ulterioare;

• pensii militare prevăzute de Legea nr.223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare (militari, polițiști, jandarmi, agenți din penitenciare, servicii secrete);

• indemnizaţia pentru limită de vârstă prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, cu completările ulterioare (primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de Consilii județene);

• indemnizaţia lunară acordată persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român prevăzută de Legea nr.406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român, cu modificările și completările ulterioare.

Legea a fost votată doar cu un vot împotrivă și este rezultatul unui acord politic, cum nu am văzut de ani buni. De asemenea, este și cel mai bun act normativ rezultat până acum pe această temă. Pentru că nici nu abrogă, nici nu taie venituri. În plus, este garantat că niciuna dintre părțile politice nu va ataca la CCR legea. O va face, însă, Înalta Curte care va apăra drepturile magistraților. Nu știm ce va face Avocatul Poporului. 

Așadar, ce puncte slabe are această lege în fața CCR?

Primul vine din respingerea legii de abrogare a pensiilor speciale care s-a întâmplat în iarnă. Iată ce scria Curtea la data respectivă. 

 „Legea criticată are un caracter profund eterogen, vizând statute profesionale diferite, precum și funcții de demnitate publică, tratate împreună din perspectiva pretinsului deziderat de eliminare a ”pensiilor speciale”, fără a se respecta exigențele impuse atât din punct de vedere al formei specifice fiecărui domeniu de reglementare, cât și al fondului reglementărilor”.

Negreșit și documentul de miercuri este eterogen și vizează pe toată lumea în bloc. CCR ar putea cere ca fiecare reglementare să fie separată. De asemenea, se va uita și pe procedura de adoptare care, în iarnă, a fost intens criticată. 

Pe de altă parte, fostul judecător al CCR, Augustin Zegrean a vorbit la Europa Liberă despre sarcina fiscală echitabilă, care ar fi un principiu prevăzut de Constituție. 

Când vine vorba de impozitare, există un text în Constituție care spune că sarcinile fiscale trebuie să fie just așezate. Dacă la unul care are 20.000 de lei pensie, îi punem impozit 90%, iar la cel care are 20.000 de lei salariu îi punem impozit 10%, nu știu dacă este chiar justă așezare a sarcinilor fiscale. Unde au mai văzut ei impozit de 90%? Cred că un astfel de impozit ar pica la Curtea Constituțională pentru că nu se aplică tuturor, sunt și salarii care sunt foarte mari, nu doar pensii care sunt foarte mari. Uitați-vă ce salarii sunt la Eximbank, Autoritatea de Supraveghere Fiscală, Banca Națională. Nu poți să impozitezi doar pensiile în halul ăsta și salariile nu. Cu ce au greșit pensionarii?”

La fel, este atacabil faptul că doar unele dintre pensii, adică cele speciale au fost impozitate, spune Zegrean

Nu poți să impozitezi cu 90% , nici măcar cu 50% și pe altul cu 10%. Nu se poate pune impozit pe anumite pensii și pe altele să nu pună. Și unii și alții sunt pensionari”

De data asta, însă, Parlamentul a fost deștept. Impozitarea nu se aplică pe partea de contributivitate, ci doar pe partea specială care vine ca un bonus de la stat. Așadar echitatea ar fi asigurată. Mai este, însă, o poveste, cel puțin în ce-i privește pe magistrați. Tăierea pensiilor lor este oprită încă din 2010 de când a vrut să o facă Traian Băsescu. Iată ce zicea Curtea atunci.

„In concluzie, Curtea constata ca principiul independentei justitiei apara pensia de serviciu a magistratilor, ca parte integranta a stabilitatii financiare a acestora, in aceeasi masura cu care apara celelalte garantii ale acestui principiu.”

Aceasta va fi o nucă tare în fața judecătorilor CCR. Există însă o portiță, chiar în aceeași hotărâre. 

De principiu, pensia de serviciu a unei categorii profesionale, reglementată printr-o lege specială, are două componente, și anume pensia contributivă și un supliment din partea statului. Partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depășește acest cuantum se suportă din bugetul de stat. Acordarea acestui supliment ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale si nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, astfel cum este reglementat in art.47 alin.(2) din Constituție”

Așadar, judecătorii au o marjă de lucru exact cu bonusul de la stat. Dar mai au de trecut o ultimă chestiune: propriile pensii. Cel puțin cinci judecători sunt afectați în privința pensiei de magistrat, cu toții în privința pensiilor de la Curte, iar în unii în legătură cu pensia de parlamentar. Pentru unii veniturile vor suferi o cădere colosală. Vor fi de acord?