”Ori suntem golani, ori nu mai suntem”

Stau printre politicieni de vreo 20 de ani. De ajuns să văd cum se duce în cap clasa politică. Este o diferență fundamentală între anii Convenției, ai lui Năstase , poate începutul mandatului lui Traian Băsescu și ce vedem în ultimii ani.

La început, oricât de șmecheri sau corupți erau, politicienii aveau ștaif. Unii mai mult, alții mai puțin. Dar în general erau niște băieți din clasa superioară a gândirii. Nu veneau direct cu școala vieții, cred că mai văzuseră și un manual.

Treaba s-a stricat pe la Adrian Năstase care a avut nevoie în campania electorală din 2004 să coboare nivelul. Să arate că și el poate fi băiat de cartier. Primele semne le dăduse deja când ne invitase să-i numărăm ouăle sau le spusese jurnaliștilor de la EVZ că le poate poleniza nevestele.

Când presiunea pe temele de corupție a devenit mare a început să vorbească de cei care ling dosare și de unii care stau cu corupția prin gură, ”o bagă și o scot toată ziua.” Chestia asta l-a mâncat pe intelectualul Năstase.

Odată cu Traian Băsescu care strigase o ”muie” într-un sediu de campanie electorală lucrurile au fost la liber. Țigănci împuțite, așezări pe masă, găozari și urări de sănătate cât adevăr, toate au brăzdat spațiul public. Iar odată cu dispariția liderilor PDL de pe la televizor au început să apară tot felul de băieți care să-i țină isonul. 

”Mahalaua ineptă”, plebea, ”viermii” lui Iulian Urban și ciumpalacii au devenit vedetele vremii. Și tot așa a rămas. Până la protestele mai noi când PSD s-a confruntat cu ”răgăliile” și ”putorile” care nu aveau altă treabă decât să stea în stradă.

Salut pe această cale intrarea în acest club select a lui Călin Popescu Tăriceanu, interesat și el de cine și ce mai are prin gură: ”numai cu corupția prin gură stau.” Neașteptat pentru un domn care mai poartă din când în când papion.

Ce-o fi în mintea  acestor domni care te câțiva ani stropesc de sus o țară întreagă? Ce mecanisme se declanșează în mentalul lor de țin să o facă musai în public? Să ți-o dea și să o scoată după bunul plac și apoi să se șteargă de țesătura asta numită bun-simț social?

Și nu am decât o singură explicație. E vârsta la care nu mai merge cum merge înainte. Și mă refer la comunicarea cu societatea. Vedeți că toate mărturiile de mai sus au apărut în momente-cheie. În care societatea mai făcea un pas spre maturitate, iar ei rămâneau în urmă. Așa că dacă tot nu mai puteau, făceau ce e mai simplu: o golăneau.  

Foto

 

Despre autor
Blogul striblea.ro s-a născut pentru a da voce pasiunilor mele, de la cărți la fotbal, gândurile mele care nu au loc la tv și, deseori, poveștile...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *