Zilele astea avem o întreagă dezbatere despre cum va începe școala la toamnă. Sunt mai multe scenarii. De la prezență fizică, la una combinată cu activitate online. Sau școală făcută cu totul pe calculator. O idee care se conturează destul de clar este aceea că autoritățile locale vor decide după cum arată situația epidemiei la ei.
Pentru prima dată, însă, putem măsura științific și ce efecte are lipsa școlii în zonele sărace din România. Organizația neguvernamentală World Vision a măsurat în județele în care are programe, ce se-a întâmplat cu copiii de la țară. Și are un studiu făcut în județele Cluj, Dolj, Ialomița, Vaslui, Iași, Vâlcea – 139 de comune cu 313 sate cu rezultatele școlii în plină pandemie. Trei sunt direcțiile pe care le-a urmărit studiul World Vision: bunăstarea materială, cea emoțională și accesul la educație. Adevărul este că niciunul dintre aceste aspecte nu arată sănătos.
Ceea ce e foarte clar este că părinții au resimțit din plin criza economică. Mai bine de jumătate dintre ei nu au mai lucrat. Unul din cinci a avut probleme financiare importante. Aproape jumătate dintre ei nu au reușit să asigure traiul zilnic la același nivel. Doar 40 la sută au reușit să cumpere toate alimentele, medicamentele sau rechizitele necesare.
De asta nu e mare mirare că doar 60 la sută dintre copii au ajuns la ore. 30 la sută doar au trimisele temele la școală. Doar 44 la sută dintre copii au propria lor tabletă sau telefon pe care să facă orele respective. Și doar jumătate dintre profesori au capacitatea de a organiza aceste ore.
În fine, dacă ar fi să se facă școală de la toamnă, directorii resping ideea că școala s-ar mai putea face online. De fapt, un sfert dintre școli nici nu au conexiune la internet. Iar 9 din 10 nu au mijloace electronice să facă școală online.
Mai pe șleau, cu cât ești mai sărac, cu atât această criză este mai mare. Și cu cât trăiești mai la țară, cu atât nu mai apuci școală. De fapt, această criză îi scoate pe copiii de la țară din circuitul social.
World Vision a pus la punct un sistem care înseamnă donații cu mii de pachete cu alimente pentru acești copii. Sau cu plata meditațiilor și cu asistență psihologică. Acum e nevoie și de ceva mai mult. Poți aduce și tu o contribuție la 8864 cu textul SPERANȚĂ.
Astea-s datele, asta se poate face. Iar dacă nu înțelegem că trebuie să ne mișcăm repede pentru a reduce decalajele, o să avem o clasă nouă de defavorizați.
Știrile zilei văd. cum progresăm în materie de coronavirus. Dar trebuie să fim conștienți că un vaccin nu va schimba lumea. Altfel, ce se întâmplă la show-ul lui Ellen. Iar telefoanele pe Android o să aibă și conturi bancare.
Stunning time-lapse video shows Muslim pilgrims in Mecca walking seven laps around the Kaaba, while social distancing, to mark the end of haj. pic.twitter.com/clgaAj1kAR
Barometrul Europa FM, care a apărut vineri, arată că suntem mai curând pesimiști în privința evoluției bolii în România. Sondajul realizat de IMAS ne spune că doar 45 la sută dintre români cred că un vaccin ar putea apărea în următorul an. Și mai puțini cred în posibilitatea unui tratament.
Barometrul Europa FM, realizat de IMAS
Nu cred că trebuie foarte multe explicații sociologice pentru a ne explica aceste rezultate. Orice om echilibrat își dă seama că apariția unui vaccin este o chestiune care ia foarte mult timp. Și că rezultatele trebuie testate îndelung ca totul să fie sigur.
Ce știm clar este că acum avem o cursă mondială cu peste 100 de competitori, așa cum spune National Geographic. Tipurile de vaccin pregătite sunt diferite, metodele de cercetare nu sunt identice, iar rezultatele sunt așteptate în timp. E o cursă care va da câțiva câștigători și-n care sunt implicate multe minți luminate. Și bani pe măsură. De la fonduri publice până la investiții private.
De asemenea, lupta se dă pe diverse coordonate geografice. Companii occidentale concurează cu cele chineze, dar și cu jucătorul necunoscut care este Rusia. Americanii au un program care se numește Warp Speed și care aruncă cei mai mulți bani, probabil, în timp ce China caută o companie de tip campion, cum este Huawei în telefonie. Rusia este un spațiu obscur și cu multe semne de întrebare. Cum arată lucrurile, așa cum le descrie National Geographic?
Un vaccin apare pe piață în 10-15 ani. Cea mai scurtă apariție a fost de patru ani, la oreion.
Vaccinul este testat întâi pe un grup de oameni sănătoși.
Grupul doi este alcătuit din oameni susceptibil să ia boala.
Un al treilea grup include mii de persoane de diferite rase, condiții sociale și stări de sănătate.
Multe vaccinuri rămân într-o fază de testare, chiar și după lansare .
Cum depășim în aceste zile această problemă a timpului lung? Metoda folosită este ca toate fazele să se facă simultan. Adică nu mai așteptăm ani, ci luni. Teoretic. După care fiecare companie va trece la faza de producție. Doar că și aici poate dura ani să faci miliarde de doze.
O companie americană care lucrează cu Institutul American de Sănătate.
A ajuns pe data de 27 iulie la faza a treia a testării.
Folosește material genetic din virus, introdus în celule ca să producă anticorpi.
Începând de anul viitor ar putea face 500 de milioane de doze.
Pfizer și BioNTech
O companie americană și una germană. Lucrează pe cercetările de vaccin anti-cancer ale BioNTech.
Finanțată de guvernul american.
A început faza doi combinată cu faza trei.
Poate furniza 1,5 miliarde de doze în 2021
Universitatea Oxford și AstraZeneca
Folosește un virus slăbit. Răspunsul de până acum a fost foarte bun.
A început faza trei de testare a vaccinului.
Poate produce un miliard de doze anul viitor.
Și de aici prieteni, încep marile necunoscute pentru fiecare dintre noi.
Jucătorii Chinezi
Sinovac este o companie chineză care lucrează pentru un producător brazilian. Spun c-au trecut deja la faza trei a unui vaccin inactiv. Primele date arată rezultate bune pe maimuțe.
Sinopharm este compania de stat chineză. Și ea folosește un vaccin inactiv și a trecut la faza trei. Testările se fac în Arabia Saudită, țară în care locuiesc peste 100 de naționalități, pe 15 mii de persoane.
CanSino Biologics o altă companie ale cărei rezultate au fost salutate de The Lancet. Sunt la faza doi și au aprobare limitată să folosească vaccinul pe membri ai armatei chineze.
Rusia
Aici. sunt atât de multe probleme încât trebuie să ne înarmăm cu toate semnele de întrebare. Institutul rusesc din domeniu, Gamaleya, ar fi terminat deja toate fazele de testare și pe data de 10 august este așteptată aprobarea vaccinului. Această informație este dată de NYT în urmă cu câteva zile.
Doar că nimeni nu știe clar cum au făcut rușii acest vaccin, ce tehnologie au folosit și cum l-au testat. Întrebare de pe buzele tuturor este dacă nu cumva Rusia pune pe primul loc prestigiul național și nu știința. Președintele structurii financiare care controlează institutul, Kirill Dimitriev, spune foarte clar că:
Ministerul Sănătății din Rusia face toate demersurile necesare ca vaccinul să fie făcut și urmează toate procedurile. Nu folosim nicio scurtătură.
Povestea asta din Rusia a stârnit mirare la vârful statului american. Anthony Fauci, cel desemnat de Trump să se ocupe de criza americană, a lansat chiar un avertisment. Mai ales că Rusia a anunțat că după jumătatea lunii august, medicii locali vor fi invitați să se vaccineze.
Sper că Rusia și China nu vor administra vaccinul nimănui înainte de a se face testările necesare. A pretinde că ai un vaccin înainte de a testa pe cineva este un lucru problematic, cel puțin.
Dacă citești printre rânduri pare că Fauci se îndoiește de existența unei testări reale. Evident că există și o competiție comercială, dar mirarea vine din faptul că, atât China, cât și Rusia au un istoric de nepăsare la viețile oamenilor. Iar dezvoltarea crizelor sanitare din cele două state arată clar acest lucru. În plus credibilitatea Chinei este la pământ după ce au ascuns luni de zile existența virusului.
Temerile oamenilor cumpătați nu se termină, însă aici. NYT a ridicat semne de întrebare și asupra companiilor americane
Andrei Floroiu și premiile de la Bursă
De Andrei Floroiu (foto) bănuiesc că nu ați auzit până astăzi. El este CEO-ul unei companii din California care se numește Vaxart. Domnul Floroiu a devenit săptămâna trecută subiectul unui articol din New York Times. Asta după ce compania pe care o conduce a anunțat c-a primit aprobarea guvernului american să intre în programul Warp Speed. Adică arată niște rezultate promițătoare, într-o prima fază a unui vaccin. Drept urmare, acțiunile Vaxart au crescut cu 456%, iar cele pe care le deține domnul Floroiu au crescut de la 4,3 milioane la 28 de milioane de dolari.
Realitatea e mai complexă, spune, însă, NYT. Potrivit unui oficial american, Vaxart nu a intrat în program, ci într-un studiu de probă, laolaltă cu alte companii americane, care pot testa un prim produs pe maimuțe. Iar compania nu este încă, oficial, aprobată ca să fie finanțată pentru a dezvolta un vaccin. Oficialii americani anunță că vor face o investigație privind anunțul Vaxart, iar asta se va extinde și pe piața bursieră americană.
Mai pe șleau, NYT ridică următorul semn de întrebare: nu cumva sunt companii care anunță rezultate promițătoare doar ca să impulsioneze acțiunile la bursă?
Astfel, fondul de investiții care susține Vaxart a plecat cu două sute de milioane de dolari din afacerea asta. În realitate, însă, nu mai puțin de 11 companii au dat bani unor directori, acționari și finanțatori după creșterile de la bursă. În total un miliard de dolari s-au plătit în ultimile luni. Așadar, sunt reale rezultate bune pe calea vaccinurilor, se întreabă NYT.
Vă mai amintiți de Moderna, de la care am început acest articol? Din ianuarie până acum, valoarea acțiunilor a crescut la 30 de miliarde de dolari. Iar diverși acționari și oficiali au încasat deja 248 de milioane de dolari. Unele vânzări nu au fost semnalate în avans, așa cum prevede legea.
În cursa asta disperată, câștigurile sunt mari, iar răbdarea este minimă. Și disperarea pe măsură. Așadar, ca indivizi, știind măcar aceste lucruri, ce veți alege: un vaccin occidental, unul din China sau pe cel din Rusia?
Știrile zilei au măcar două chestiuni utile. Una e legată de modul în care ar trebui să mâncăm pe terase ca să ne ferim de boală. A doua este legată de sistemele de aerisire. În fine. A început criza economică. Iar verile vor deveni pre fierbinți pentru oameni.
Știrile zilei se amuză cu o bandă desenată care ne pune la încercare credințele, indiferent că suntem conservatori, liberali sau de stânga. Altfel, cum mai merge treaba în Suedia. Și dacă tot e vineri, am și un album nou.
Pe medicul cardiolog Gabriel Tatu-Chițoiu l-am cunoscut acum câțiva ani. Mi-a plăcut din prima pentru că nu e alarmist. Și are o blândețe care te pune pe picioare. I-am dat la data respectivă cam 50 de ani. Și mai târziu a râs de mine când i-am spus.
Doctorul aleargă zilnic kilometri buni, uneori câte zece, și erau ani în care făcea semi-maratoane. La un astfel de maraton era teribil de frustrat că nu poate face față din cauza unui menisc. Dar a tras de el. Pasiunea lui pentru sănătate și menținerea ei prin obiceiuri corecte de viață a dus la strângerea a sute de doctori în jurul lui.
Spre surpriza mea, doctorul Tatu-Chițoiu s-a pensionat. Nu avea 50 de ani cum am crezut eu, ci mai avea puțin la pensie. Dar pentru că e un om activ, a rămas alături de pacienți și cu o inovație. De ce ne nu ar putea ajunge viața bună la noi și prin intermediul telefonului, care oricum ne face sedentari?
Doctorul Gabriel Tatu-Chițoiu și soția sa, Daniela au construit o aplicație care să te ajute să-ți păstrezi greutatea, dar să și slăbești. DAHNA vine de la Diet According to the Healthy Nutritional Approach. Daniela Tatu spune că ideea i-a venit la coadă la supermarket.
”Ideea acestei aplicații a apărut spontan, în timpul unei sesiuni de cumpărături, mai precis în timp ce eu și soțul meu ieșeam dintr-un supermarket, neplăcut impresionați de alimentele ultra procesate existente în coșurile colegilor noștri de shopping, gândindu-ne ce util ar fi un instrument care să îți ofere extrem de rapid lista de cumpărături de alimente sănătoase, cu exact cantitățile de care are fiecare nevoie, pe baza unor meniuri sănătoase predefinite și care să ia în considerare un profil propriu metabolic.”
Daniela Tatu-Chițoiu
Acum câteva săptămâni, doctorul Tatu-Chițoiu m-a sunat să încerc aplicația. Știe exact ce marfă are în față. Dacă ar fi un client ideal pentru aplicație, atunci eu aș fi acela. Într-o luptă permanentă cu mine, încercând mereu să dau kilograme jos, mâncând prostii și sfârșind învins de fiecare dată, eu chiar încerc orice lucru nou ce-mi dă speranțe. Așa că nu e prima aplicație pe care o văd.
Ce face DAHNA? Îți stabilește de la bun început profilul, îți fixează obiectivul și apoi îți dă resursele necesare ca să mergi mai departe. De fapt, lucrul cel mai atrăgător este că-ți spune ce să faci.
Singura dată când am reușit să slăbesc, a fost cu ajutorul unui doctor nutriționist, care, pur și simplu, mi-a dictat o sumedenie de rețete pe mai multe zile. Și de care m-am ținut. Este ce face și DAHNA, în lumea virtuală. Adică îți oferă multe meniuri, 43, cu tot ce trebuie să mănânci într-o zi și cu cantități adecvate greutății tale. Îți faci lista de meniuri și le urmezi cu sfințenie în fiecare zi. Mâncare este aleasă de nutriționiști și medici cardiologi ca să răspundă nevoilor tale. Iar dacă simți că nu mai poți, ai un buton care te duce în contact cu un medic.
Există și un capitol dedicat mișcării, cu tot cu filme. Fotografii și indicații adecvate profilului tău. Poți să-ți alegi oricare dintre filme și să-l urmezi îndeaproape. Nu trebuie să fii perfect, dar poți să încerci. Iar aplicația îți monitorizează progresul.
Și, da, în fiecare zi primești știri legate de sănătate, dar alese din surse sigure, ca să nu cazi în plasa miturilor despre sănătate.
În fine, ce vreau să vă spun. Nu există miracole. Și de fapt, marea luptă este să te menții. DAHNA este un instrument. Pentru unii poate fi util, dar adevăratul motor este la noi. Iar dacă nu funcționează cu aplicația, să știți că doctorul Tatu-Chițoiu vă așteaptă oricând la alergat.
Cum ar fi să ai pe telefon o aplicație de dietă care să te ajute să îți păstrezi inima ferită de boli, să obții astfel 5-10 ani speranța de viață sănătoasă și activă și 2.8 ani din viață timp economisit? Și toate acestea în doar 5 minute de utilizare zilnică. Ai folosi-o? Ea există și se numește Dahna! Incearcă acum gratuit!
Știrile zilei privesc cu ochii mari la noile conspirații, dar și la abordarea serioasă a 20 de experți. De semenea, China a hackuit Vaticanul. Și Drake a devenit artistul cu cele mai multe piese în Top 10 .
The #2 most-engaged post on Facebook today is a Breitbart video of a group of doctors claiming that hydroxychloroquine is "a cure for Covid" and "you don't need a mask."
14 million views in 6 hours. (For scale, Plandemic got ~8 million in a few days.)
Guvernul are pe masă o serie de noi măsuri care să pună capăt sporirii zilnice a cazurilor de COVID. Deocamdată ele sunt la stadiul de propuneri, dar pot fi adoptate la următoarea ședință de guvern. Iată cum arată:
Măști obligatorii și-n spațiile publice deschise, în anumite intervale orare, dar doar acolo unde decid autoritățile locale.
Fără alcool și alte băuturi la terase după ora 23. Se intră doar în limita locurilor de pe scaune. Fără dans.
Pe plajă, singurele șezlonguri care au voie la mai puțin de doi metri sunt cele ale familiei, asta însemnând părinți și copii.
Așadar, după o paralizie care ține de aproape trei săptămâni, dar și după ce-am ajuns într-o situație critică cu numărul cazurilor la terapie intensivă, cineva a hotărât că trebuie făcut ceva. Că nu se mai poate. Că vor muri prea mulți oameni ca să mai așteptăm.
Se dovedește că marele păcat al acestei crize este că vine înainte de alegeri și, potrivit obiceiului autohton, trebuie să faci câte ceva să mulțumești pe toată lumea. Doar că acum e imposibil, iar virusul este prost și nu știe de politică. El se simte cel mai bine acolo unde prinde mulțimi. Iar dacă aveți dubii asupra existenței sau inexistenței sau asupra testelor, urmăriți un singur indicator: cifrele de terapie intensivă. Nimeni nu te pune pe ventilator dacă nu e nevoie.
Nici aceste măsuri nu sunt cele mai potrivite. Ca de obicei, guvernul a lăsat găuri în sistem de care se poate profita. ”Prea puțin și prea târziu” spune profesorul de sănătate publică Răzvan Cherecheș. ”De ce să închizi terasele la 23? Virusul nu știe ora. Important este ca la masă să fie numărul corect de persoane.” Vă las mai jos interviul
Situația de mai sus a fost permisă de guvern dintr-un singur considerent. Avem nevoie de toate voturile pe care le putem găsi înainte de alegeri. PNL a fost supus la două tipuri de presiuni. O dată, cele ale opoziției care i-a taxat toate erorile. Și au fost enorm de multe. Și a doua oară, a unei părți din populație care și-a dorit libertate ca înainte de pandemie, dar și libertate economică totală. Nu în ultimul rând și-a însușit ideea că trebuie să le vorbească frumos oamenilor, nu să-i judece. Remarcați ieșirea din scenă a președintelui, care nu poate să fie mai mult decât un profesor sever.
Politicieni versați, cei din PNL au simțit valul de nemulțumire și au lăsat garda jos, asumând riscul că vom ajunge până aici. Doar că acum văd că nu au resurse, știința și oamenii care să răspundă crizei.
Și trebuie să încep să prioritizeze din nou. Ce să alegi? Mai multe vieți sau mai multe voturi? Câte morți sunt acceptabile și în schimbul a câte procente de vot?
Lipsa de acțiune, lipsa de fermitate, incapacitatea de a lua măsuri care să funcționeze, gestionarea incorectă a unor resurse de către PNL ne-a adus în această situație. Adăugați că și nici acum nu s-au dat în funcțiune spitale construite de ONG-uri ca Dăruiește Viață sau de alte structuri decât Ministerul Sănătății.
În egală măsură, este cinic și ticălos raționamentul PSD și aliații care a încurajat fără responsabilitate științifică atitudinile de nerespectare a legii. Dacă Orban și ai lui au greșit, voi de ce încurajați greșeala? Câți oameni trebuie să moară ca PSD să accepte că avem cu toții o problemă, nu numai PNL?
Aceste calcul este făcut în laboratoare, de experți. Și este aprobat și pus în practică cu atenție. Cu metode de comunicare, cu oameni antrenați, folosind diverse canale. Eu spun că, măcar o dată în zi, aveți ocazia să vă gândiți la consecințele acțiunilor voastre. Și să vă întrebați, dacă ați fi putut salva mai multe vieți. Sau dacă nu cumva, aveți pe conștiință vreuna dintre ele.
Știrile zilei află cum se face alegerea de a trăi și dacă există etică în ea. De asemenea, o serie de fotografii din Canada, cu fețele epidemiei. Plus, scandalul dintre Johny Depp și ultima fostă. Dar și celule VIP din Ucraina
Știrile zilei anunță că Europa se pregătește de valul doi. În același timp, avem o ipoteză dureroasă. Dacă marile companii nu stau foartet bine cu vaccinul =, ci doar joacă la bursă. Altfel, liliecii vorbesc între ei. Și un artist cu o idee spectaculoasă
