Știrile zilei au câteva safturi de călătorie sigură. De asemenea, inovațiile africane din lupta anti-Covid. Un update la Belarus și o doamnă care e prietena lui Joe Biden
Mai jos este o colecție de linkuri și imagini care mi-au plăcut.
Jacquelyn Brittany, a security guard, had an encounter with Joe Biden on an elevator that went viral. She has now nominated him for the presidency. https://t.co/VkU2ybO5Hxpic.twitter.com/0MSX0Kto0O
Prieteni, a doua călătorie, din provocările propuse de cafeaua Fortuna Rendez-vous, e ceva mai grea. Va lua o zi întreagă și presupune și un picuț de curaj. Așadar, Călător în România merge de data asta în județul Argeș.
Plecați și voi un pic mai de dimineață și dublați doza de cafea Fortuna. Beți fără zahăr, cum mereu vă sfătuiesc. Nu, cafeaua fără zahăr nu e mai tare, cum se zice. Doar că o să-i simți gustul mai bine. Și nici nu e amară. Cu timpul o să afli că are diverse note, ba o să fie chiar și dulce. Fortuna Rendez-vous are un gust al ei, dar o să-ți explic un pic mai încolo.
Important e să știi, dacă pleci din București, că trebuie să mergi pe A1. Până la Câmpulung Muscel vei face o oră și jumătate. Dacă vii din alte părți ale țării, atunci trebuie să-ți calculezi timpii cu ședere peste noapte, dar ai zeci de variante.
De la Muscel, ia drumul Brașovului, dar înainte de a ieși din localitate, faci stânga spre Lerești. Cauți barajul de la Lerești. Treci înainte prin comună și, crede-mă, trebuie să ai vreme de casele muscelene. La jumătate satului este una mare, albă cu o curte imensă în spate și-n față. Trebuie să o vezi și să admiri cum știu acești oameni să construiască.
Barajul o să-ți apară în față ca un zid imens care păzește valea. E ca un munte și te sperie cantitatea de apă care se află în spatele său. Mașina trece un viaduct pe lângă care curg mici cascade. Chiar pe dig poți parca. Stai în bătaia vântului, iar dacă ai avut inspirația să aduci un zmeu cu tine, o să te joci nemaipomenit. Dar nu aici vrei să bei cafeaua. Vrei să mergi la coada lacului. Vara, când toată pădurea e verde, și lacul e verde. Dar odată cu anotimpurile el fură și alte culori din jur.
La coada lacului, la capăt de povârniș, o să găsești oricând o măsuță pentru cafea. O s-o faci dintr-un bolovan. Acesta este locul pe care-l cauți.
Cafeaua Fortuna Rendez-vous are un gust ușor acid la început. O aciditate ca de citrice. Este Arabica 100 la sută. Apoi se deschide către note dulci fructate și florale. De fapt, ultimul gust pe care o să-l ai în gură este dulce. De asta este echilibrată. Dacă ai răbdare, o să dai de nota de pudră de cacao, care mie-mi place mult.
După pauza de 10 minute, plecăm. Mai mult nu te las, avem treabă. O să ajungi în dreptul cabanei Voina. De ți-e foame sau vrei să stai cu lumea pe malul apei, e o idee bună. Dar dacă vrei mai mult? E vară și putem merge la Cuca. Dacă te grăbești, o poți face și cu un SUV. Dacă vrei ca doar asta să fie ziua ta, ia-o pe jos.
Sunt câțiva kilometri buni, dar pădurea cu poienile sale este mirifică. Dacă prinzi și brândușele care acum apar de două ori pe an, ești fericit. Fă-le poze, bucură-te de ele, stai și admiră-le. Ca și toate sculpturile pe care cursul de apă le-a făcut pe drum.
Mai repede sau mai târziu vei ajunge la cabana Cuca. Și aici, prieteni, chiar te poți rupe de lume. Telefoanele nu mai merg, nu mai este semnal. Poți fi doar tu cu tine și ai tăi. Așa o să vezi dacă suferi de boală grea sau nu cu telefonul. Chiar puteți pune pariuri între voi să vedeți care se atinge primul de obiectul inutil.
Dacă ai apucat să vorbești din timp cu cabanierul, poți să și dormi peste noapte la Cuca. Aici începe drumul spre vârful Păpușa, de care te mai despart trei ore și jumătate. Dacă nu, ai vreme de o cafea și să te bucuri de locul acesta superb din România. Și poate să vezi că în apropiere, vântul a sculptat un pianist într-un copac.
Călător în România nu vine întâmplător de la Cafeaua Fortuna Rendez-vous. Fortuna este o afacere sută la sută românească. Sunt oameni care au învățat aici ce au de făcut și o fac cu foarte mare succes. Chiar dacă, aparent, noi nu avem o tradiție în cafea, adevărul este că deja avem zeci de ani de când Fortuna a învățat să facă un produs care ni se adresează cel mai bine.
Dacă v-ați hotărât că la Cuca e vreme doar de o cafea, înapoi repejor. Mai e ceva de văzut. Coborâți la Lerești, traversați Muscelul, dar mergeți spre Curtea de Argeș. Drumul acesta din Subcarpați vi se va lipi de inimă. Mai ales dacă mergeți într-o primăvară, când toți copacii din livezi sunt înfloriți. Mii de petale o să plouă peste mașini.
Când ajungeți la jumătate, luați-o spre Nucșoara. Dar nu acolo e ținta voastră. O să vă dați seama devreme că în partea dreaptă se ridică o stâncă. Acolo este mănăstirea săpată în piatră de la Corbii de Piatră. Unul dintre cele mai vechi așezăminte religioase de la noi. Un loc de sihăstrie, dar și de apărare când vremurile mai proaste veneau peste noi.
La 200 de metri de biserică, vă așteaptă o minune: cea mai frumoasă casă albastră din România. Și o cascadă în curtea ei. Cu apă care se prăvălește de pe stâncă, spre a face un fir de râu chiar acolo. În casă, stăpânii au păstrat ca într-un muzeu, țesături și meșteșuguri de la țară. Bucură-te de tot ce vezi și fă-ți timp ca să bei cafeaua în poiana de sub cascadă.
Aici nu te mai grăbi. Ai ajuns unde trebuie. Toate momentele sunt ale tale. Ia cafeaua Fortuna Rendez-vous, gust-o, fă-ți timp și liniște pentru tine și pentru ai tăi. Azi nu ești într-o competiție, ești aici doar pentru tine. Graba nu mai e importantă. Doar liniștea și gustul. Și aici ai de toate.
Ziua e spre sfârșite, dar poate ar merita să vezi apusul chiar de la mănăstirea din Curtea de Argeș. E un popas firesc spre casă. Stai un pic, chiar dacă simți că nu mai ai timp. Merită. Și bucură-te apoi de drum!
Știrile zilei încep cu câinii antrenați să găsească corona. Altfel, acum avem măști mai bune, dar și haine anti-virale. Altfel, sprijin popular pentru mistrețul fugărit de nudist.
Mai departe este o colecție de linkuri și imagini care mi-au plăcut.
The director of Belarus flagship theatre Pavel Latushka (also former Minister of Culture and Ambassador to France) was fired because of his support of protests. All artists resigned in solidarity! pic.twitter.com/VmnQPHYpS7
Știrile zilei încep în Belarus de unde avem timeline, întrebări esențiale, dar și un portret. Coronavirusul ne-a schimbat deja comportamentul. De asemenea, povestea ruperii The Beatles . Și transformarea unei gropi de gunoi.
Mai jos este o colecție de linkuri și imagini care mi-au plăcut.
Câteva zile la rând au circulat imagini din Franța sau Italia cu câtă libertate este acolo în materie de restaurante. Sigur că, luate din context, imaginile respective au o noimă. Și ele arată diverse încălcări ale legislației sau reguli mai laxe în privința pandemiei. Ele circulă, lumea le ia în seamă și crede că are o porțiune de adevăr. Cum vi se par astea de mai jos?
Une foule immense samedi soir à Nice pour voir le Dj The Avener et des gestes "barrière" très peu respectés. Près de 5000 personnes ont assisté à un concert sous la colline du chateau. Notre article => https://france3-regions.francetvinfo.fr/provence-alpes-cote-d-azur/alpes-maritimes/nice/nice-the-avener-au-chateau-ce-samedi-soirees-quartiers-dj-aux-balcons-ete-se-deconfine-1843344.html
Mă rog, astea-s mai vechi, dar sunt unele și mai noi. Doar că, pe repede înainte, nu mai vezi nici data și nici poveștile care le urmează. Nu le mai vezi consecințele.
După ce-au văzut treburile astea, oamenii din Franța au ajuns și la câteva concluzii. La finalul lunii iulie, mai mulți angajați ai unor astfel de restaurante s-au îmbolnăvit. De la finalul lui iulie, 20 de angajați din 30 ai unui club de lux din zonă s-au îmbolnăvit În ultimele cinci zile din iulie, 64 de oameni din regiune afost raportați cu boala. Mulți dintre ei lucrau în localurile pe care le-ați văzut și pe la noi.
Last week, two of the French Riviera resort’s hot spots — Indie Beach House on Ramatuelle’s Pampelonne Beach, and Pablo, a trendy bistro on Saint-Tropez’s Place des Lices, both owned by the same company — were shut down when four staff members reportedly tested positive for the coronavirus. Since then, authorities have reported that 20 of Pablo’s 30 employees and one of Indie Beach’s have been infected with the virus that causes the disease covid-19.
Another eatery, Noto, which describes itself as a “festive Italian restaurant” on the Place des Lices, was shuttered Monday for two weeks after six employees tested positive. And the regional health agency recorded 64 cases on the peninsula between July 25 and Aug. 1.
Washington Post
După asta, autoritățile au început să se miște destul de repede. Unele localuri au fost închise, la altele s-au aplicat amenzi, iar, treptat, măștile au devenit obligatorii. Iar situația era cam cea de jos.
Și, da lucrurile au fost ca la noi. Unii patroni au făcut tot ce le-a stat în putință să țină lucrurile în frâu. Doar că la cluburi o iau foarte ușor razna. Alții nu s-au supus de la început. Sunt cluburi care au angajat oameni care să stea de șase când vine Poliția. La fel, o parte dintre vizitatori s-au dovedit teribiliști sau nepăsători. Au fost nenumărate cazuri de turiști care au suflat fumul de țigară spre alții sau i-au îmbrățișat.
Azi, Franța are 3000 de cazuri pe zi și se pregătește, probabil de un nou val. Asta pune la încercare resursele noastre europene, statul și însăși societatea. Iar consecințele vor fi grele chiar și pentru noi.
Worldometers
Iar în Italia, de azi, se închid discoteci, iar masca devine obligatorie și-n aer liber.
Dar foarte important este ca, de câte ori vedeți o astfel de imagine să aveți un semn de îndoială. Nu nu e de bine. Și nicăieri nu e mai multă libertate. Cel puțin, nu una fără responsabilitate.
Știrile zilei se concentrează asupra modului în care noi ca persane ne vom descurca în epidemie. De asemenea, ce se întâmplă în Belarus și scenarii pentru Lukashenko. Și Africa se rupe încet.
Mai jos este o colecție de linkuri și imagini care mie mi s-au părunt interesante.
M-am uitat de la distanță la povestea asta cu clanurile din București. Și am văzut că se trage de ea în fel și chip. De la politică la tot felul de reglări de conturi în Poliție.
Așadar, ce știm? Că un lider al unui clan a fost ucis într-o încăierare cu alt clan. Au urmat momente tensionate, un ritual de înmormântare foarte lung și o prezență masivă a Poliției în stradă. Și o posibilă vizită a șefilor Poliției la familia celui ucis. Apoi, rețineri ai unor membri ai clanului.
De aici avem o serie de declarații mai mult sau mai puțin populiste. Ba, că polițiștii sunt la dispoziția infractorilor, ba că Poliția nu trebuie să se roage de infractori, ba că perchezițiile sunt doar pentru a se găsi înregistrări cu șefii Poliției.
Și ca de fiecare dată când nu stăpânim datele foarte bine, când se lucrează cu surse și întâmplări misterioase, trebuie să ne întoarcem la interesul public. Să vedem ce funcționează sau nu pentru societate.
Din punctul meu de vedere prezența masivă în stradă a Poliției era necesară. Nu ca să-i apere pe membrii clanurilor. Sau nu pe ei în primul rând. Ci să apere liniștea și ordinea publică într-o situație cu potențial periculos. Era mai bine să lase nesupravegheată o situație care putea duce la moartea unor oameni sau stricăciuni fără număr în oraș?
Înțeleg dintr-o declarație de la un sindicat că unor polițiști le e rușine c-au făcut treaba asta. Să nu le fie, pentru că liniștea era scopul pe moment. După asta mai vedem.
De asta nu mă deranjează nici că unii șefi din Poliție s-au dus să vorbească cu infractorii. Cred că știu mai bine la ce s-ar fi putut ajunge. Câtă vreme Bucureștiul nu a fost trecut prin foc și sabie, e în regulă. Așa trebuie să socotim lucrurile. Și să ne îngrijorăm de lucrurile cu adevărat importante.
Ultimii ani au fost o demonstrație de forță a clanurilor care au reușit să impună modificări legislative și o atitudine față de lege. În culise se spune destul de clar că mulți dintre ei au politicieni locali drept interfață. Și sunt semne că în timpul guvernărilor Dragnea și-au negociat avantaje legislative. Nu uitați că liderul PSD a apărut la Înalta Curtea însoțit de niște personaje dubioase. Și acela a fost un semnal către societate. De altfel, întreaga atitudine a unor lideri PSD părea o negociere pentru clanuri.
Întrucât am înțeles să continuăm aceste activități cu toate untitățile de parchet, din interior s-au declanșat anumite presiuni, cercetări prealabile, analize de climat organizațional, controale inopinate din partea conducerii, aspecte care au îngreunat activitatea. Mai mult decât atât, o treime din cadrul colectivului a părăsit structura căutând alte locuri de muncă.
Reporter: S-au oprit unele anchete pentru că nu ați mai putut colabora cu DIICOT și ancheta fapte mai grave?
Comisar-șef Andrei Marius: Așa este, unele anchete au fost oprite de pe o zi pe alta.
Andrei Marius interviu Digi 24
Cred că acest interviu e un bun punct de plecare pentru ce avem de făcut mai departe și pentru a înțelege situația actuală. Există mesaje politice de la cel mai înalt nivel că s-a atins un punct critic. Iar pașii următori ar fi curățarea Poliției de cârtițele interlopilor. Dar mai ales a politicii. Restul sunt perdele de fum.
Știrile zilei au soluțiile viitorului pentru zboruri aviatice, dar și scenarii despre cum ar putea avea loc școala. Altfel, o relatare din Belarus, dar și discuțiile zilnice dintre Kanye West și Jared Kushner.
Mai departe este o colecție de linkuri și imagini care mie mi-au plăcut în ziua precedentă.
Ever since this happened, I decided to make Nas Daily about hope and solutions.So this week, I invited Yuval Noah Harari (one of the smartest authors) to discuss SOLUTIONS with me on my newest podcast: Nas Talks. The conversation was….eye opening. Listen to it here:https://open.spotify.com/episode/6mSgsQ2GMeHE5pb8QHP0sx?si=j-8CjmnvR0W-0SBaimT9AAIf you like Nas Daily, I think you will love Nas Talks.
Știrile zilei că ajută cu tot ce trebuie să știți despre partenera lui Joe Biden, Kamala Harris: portret, idei, controverse. De asemenea, semnele de întrebare pentru vaccinul rusesc. Și o carte cu Meghna și Harry
Mai jos este o colecție de linkuri și imagini care mie mi s-au părut interesante
Anul acesta nu am plecat nicăieri. Nu am avut liniște să stau o săptămână sau zile adunate într-un loc unde nu controlez lucrurile. Îmi place, însă, să umblu, să caut locuri noi, să mă bucur de drum. Să plec din casă o zi și să respir. Să caut un loc unde să stau zece minute. Să mă bucur de aer, apă, liniște.
Zilele astea am primit și o provocare de la cafeaua Fortuna Rendez-vous, care mi-a spus c-aș putea să fiu #calatorinromania. Dacă tot e anul acesta așa cum e, cum ar fi să avem posibilitatea de a găsi liniște aici, la noi, dar fără să trecem prin aglomerația locurilor clasice? Fortuna nu face asta întâmplător. Deși boabele de cafea vin de peste mări și țări, aceasta este o afacere românească. Ei prăjesc și realizează aici rețeta cafelei din soiuri nobile de Arabica 100 la sută și chiar știu ce fac.
Sincer, sâmbătă dimineață eram hotărâți să mergem spre Prahova. Văzusem acolo ceva, dar în mașină, pe centura Capitalei, mi-am adus aminte ce mi-a povestit prietenul Boți de plaja de la Gostinu. Faci o oră până acolo și e o plajă de nisip la Dunăre. Ne-am făcut calculele de timp și ieșeam ceva mai bine. Ba, chiar ne-am dat seama că putem face mai mult.
Așa c-am hotărât să bem prima cafea a zilei în mijlocul Bucureștiului, dar la liniște. Și să-i arătăm lui Vladimir un loc pe care sigur nu-l știe. În spate la parcul Carol este strada Xenofon, singura stradă cu scări din București. Sau din scări. E foarte aproape de Filaret, iar dacă te duci spre capul scărilor, găsești un loc minunat, la umbră. E fix ce trebuie dacă stai acolo, sub inscripții. În zece minute au trecut o doamnă care ne-a spus “bună ziua” și un cățel de-ai locului care s-a bucurat să ne vadă. Nu-ți trebuie mult, dacă te ascunzi și dacă ai cafea fierbinte.
Eu nu beau cu zahăr de ani buni. Îmi place să-mi rămână gustul îndelung în gură. Și nu beau nici apă după. Fortuna Rendez-vous are un gust ușor acid la inceput, specific soiurilor fine Arabica si e mătăsoasă. Apoi, aciditatea de citrice se duce în cacao. Un pic de răbdare și o să vă spun cât ține postgustul.
Am plecat din mijlocul Bucureștiului și mi-am dat seama, spre rușinea noastră, că nu am ajuns niciodată la Comana, în Delta Neajlovului. Sâmbăta e aglomerat, oamenii vin la Parcul Aventura sau la observatorul ornitologic. Dar dacă ești un pic curajos, chiar cum ai intrat în rezervație, coboară pe malul apei. E un ochi de apă acolo, care a cucerit locul unor copaci tăiați. Cineva a lăsat o barcă la marginea apei. Stufărișul ocupă totul în jur, dar lasă loc de libelule care te înconjoară. Asta e la zece metri de drum, dar lumea care merge către Fântâna cu Nuc nu bănuiește că are o oază mică alături. Am făcut pauza acolo, chiar în barcă, și am stat în liniștea amiezii. Soarele, cel mai sus, ne-a ferit de țânțari. Liniștea și tihna sunt sparte doar de câte o broască.
Se face vreme de cafea. Post gustul de Fortuna Rendez-vous e mai curând floral-fructat. Am calculat. Îți stă în spatele limbii cam 30 de minute și eu mă bucur de fiecare dată când se întâmplă asta.
Nu plecați de la Comana spre Giurgiu pe drumul cunoscut. Mergeți prin Mihai Bravu. Șoseaua este impecabilă. Bucurați-vă de lanurile de porumb și floarea-soarelui de-a stânga și de-a dreapta. Drumul e gol, sunteți singuri. Nu departe e șoseaua principală. Și cam 20 de minute mai târziu, o să faci stânga spre Oinacu și apoi Gostinu.
Și aici e partea de drum care mi-a umplut sufletul. Șoseaua se așterne între plopi cu lanuri de porumb de-o parte și de alta. Drumu-i strâns între curbe și te silește să o lași mai ușor. Acum ne grăbim un pic că vrem să prindem soare la Gostinu.
Comuna, zici că-i din America. Nu are nume de străzi. Acestea sunt numerotate. De pe Strada 7 te duci către Dunăre. Te sui pe dig și sper că-ți place aventura. Și praful. Aici nu e beton. Mergi încet că iei tot praful din lume. Sau, nu fi leneș! Lasă mașina chiar pe tăpșan, lângă remorcher și mergi un kilometru. Ia-o pe marginea lizierei și a Dunării învolburate, mai aruncă câte o piatră în apă, bucură-te de norii mari și negri, fii încrezător că nu o să plouă și chiar nu plouă și apoi ajungi în cel mai neașteptat loc de plajă cu putință.
E nisip alb din cel mai fin, e pădurea în spatele tău, Dunărea se umflă în față, dar totuși e loc de scăldat. Și multă lume în apă până la gât. Locul e mărginit de stuf în câteva părți și este evident că atunci când e Dunărea mai mare, apa vine până aproape de buza pădurii.
În față este un braț mic de apă pe care trebuie să-l treci cu piciorul. Câțiva curajoși au trecut cu corturile către o plajă mare și care pare că acum le aparține. Sunt singuri pe un teritoriu uriaș izolat și departe de lume.
Noi am ajuns într-o sâmbătă. E lume multă, dar cine stă peste săptămână, cu siguranță se bucură de o aventură. Vino într-o miercuri și cred că vei fi stăpânul plajei, al păsărilor și o să iei tot soarele din lume.
Am timp să-mi înmoi picioarele în apă și să mă bucur de remorcherul și docul care par cam părăsite. Îmi place locul pentru prima vizită. Bănuiala mea este c-aș putea veni aici cu un grup de prieteni pentru o zi întreagă, dar acum o să strâng. Vreau ceva neapărat.
La 6 kilometri de Gostinu, am văzut că un drum de țară se aruncă între două lanuri de porumb. Ca și cum ar fi un tunel. O cultură de alături a fost rasă și câmpul arat din nou. Acolo vreau să opresc. A bătut vântul uscat de două săptămâni încoace și porumbul e galben ars. Praful ni se ridică în cap, dar îmi place. E liniște, cea mai mare liniște. Pun cafeaua Fortuna Rendez-vous pe botul mașinii și ies afară să mă bucur de tihna asta. Dacă ai cafeaua la tine, nu mai trebuie să stai la benzinărie.
Fortuna Rendez-vous este printre puținele cafele, la un preț accesibil, care oferă Arabica 100 la sută. Este un echilibru între aciditatea citrică de la început și finalul care e dulce. Dacă beți ca mine cafeaua, fără zahăr, aceasta e cea mai potrivită pentru ca e foarte fină, iar finalul are nuanțe florale și fructate.
Știu că pare un pic ciudat, dar cele 10 minute, la margine lanului, cu cafeaua lângă mine, au fost cele mai bune din ziua asta. Încercați, o să vă placă!
Fotografiile sunt ale Alinkăi pe care o găsiți aici.
