social

Germania nu se mai simte bine în România

Pe vremuri, în copilăria mea, era o vorbă. Se spunea despre un lucru că este ”țais”. Am înțeles ani mai târziu că vorba vine de la Zeiss și lentilele sale. Cine știe în ce epocă de la începutul sau jumătatea secolului trecut , Zeiss cucerise piața de pe aici cu produsele sale.

În orice caz, noi, copiii, știam că un trening din Germania, niște adidași sau chiar și bomboanele erau cele mai bune dacă veneau din Germania. Iar asta era întărit și de celebrele cataloage de la Otto și Neckermann, strecurate oarecum pe sub mână. Asta era un fel de fereastră către lume și bogăția ei. Nu aveam acces către nici măcar un produs de acolo, dar mamele noastre le foloseau ca să vadă tiparele hainelor, care puteau fi croite și în România.  Mai mult

”Taxa pentru diaspora” este o idee corectă, lovită de o minciună

Chestiunea este explicată pe larg aici. În fapt, noul Cod Fiscal introduce o taxă de 70 de lei pe lună pentru persoanele fără venit, dacă vor să beneficieze de sistemul de sănătate. Pe scurt, ea lovește în toți cei care muncesc la negru, fie afară. fie aici. Ce trebuie spus.

Ideea că Guvernul pune o taxă pentru diaspora este o minciună. O parte din presă a prezentat așa acest articol de lege. În fapt, cine muncește legal, în orice parte a Europei, beneficiază de asigurări și în această țară. Cine are card european de sănătate poate să meargă la doctor și aici.  Mai mult

Cel mai important lucru despre ANAF

Azi, șeful ANAF a propus o reformă profundă a instituției, abandonarea numirilor politice și înlocuirea șefului cu un fel de consiliu director. Gelu Diaconu propune ca noul ANAF să fie o instituție după modelul american. Habar n-am dacă va funcționa. Dar pot să mă uit în urmă ca să știu ce-a fost. Ultimii trei șefi ai ANAF au măcar câte un dosar penal.

Ce spune referatul procurorilor despre Șerban Pop, pus acolo de MRU și păstrat de Ponta: Mai mult

Am fost cu mașina în România și am scăpat. Nu și de nesimțiți

Romanii iubeau matematica, disciplilna și ordinea. Nimic nu era lăsat la voia întâmplării. Cel puțin în materie de drumuri. De pe foile unui ghid, lăsate pe o masă în muzeul Principia de la Alba Iulia, afli că nimic nu era întâmplător în construcțiile lor. Romanii știau că un soldat poate face într-o zi 12 mii de pași cu armamentul și proviziile necesare. De aceea și localitățile erau așezate în funcție de distanțele astea.

Dar mai era ceva: romanii știau să facă drumuri bune, rezistente, care țin până azi. Unul dintre ele e la Geoagiu, foarte aproape de autostrada care acum se dărâmă. Făceau fundațiile cu asupră de măsură cu o tehnică folosită și azi. Nu știu cum procedau, dar cred că erau mai deștepți și aplicați decât constructorii și politicienii noștri. Am călătorit mai mult ca niciodată în ultima lună în România.  Am văzut țara, am văzut drumurile romane, le-am văzut și pe astea noi și cred că nu i-am depășit la nivel de competență. Ce ar fi de spus: Mai mult

De ce merită să ajungi la Sulina

După 24 de ore, Sulina mi se pare o bizarerie, un amestec de bine și nepotrivit, care face locul unic. Aici ar trebui să colcăie  de turiști, să se calce pe picioare, să fie zeci de pensiuni și la prețuri din cele piperate. Adică ar trebui să fie de fapt cea mai prețuită stațiune de la mare

Plaja e fabuloasă, se întinde pe kilometri întregi și dacă pleci din zona centrală, nu o să vezi țipenie de om. Prețurile sunt încremenite în urmă cu câțiva ani, dar nici magazinele nu par să fie ieșit din anii 80. Multe dintre străzi sunt ulițe, iar cele principale sunt acoperite cu piatră, căci nu ai stație de betoane sau asfalt. Mai mult

Școala e primul loc unde găsești droguri

Mă uit la televizor la știrea cu cea mai mare captură de heroină din istoria României. Vladimir pe lângă mine cu întrebări. Ce e aia DIICOT? ce fac mascații de la SIAS? Primește răspunsurile la întrebări, lipsește un pic și poi revine.

-Auzi drogurile astea trebuie să le iei în secret ca să nu te aresteze?

-Teoretic, da, zic eu. Dar nu asta e problema, ci că, practic, mori dacă le consumi.

-Păi, atunci copiii de la școală trebuie să aibă grijă.

Mi se fac ochii mari-mari.

-Știi, sunt zvonuri că la noi copiii mai mari consumă droguri. Dar sunt numai zvonuri, nu le pot proba.

Simt că mă lipesc de scaun.

-Și ce droguri știți voi că iau ei?

-Din alea, tabaco, cocaină.

-Tabaco, nu e un drog, de cocaină nu au copii tăi bani. Dar, de marijuana ai auzit? îl întreb, în timp ce doamna care stă cu el îmi face semn că e vorba de etnobotanice în special.

-Nu, nu știu ce e marijuana, dar într-o zi, la baie, am găsit o pastilă despre care toți băieții au zis că sigur este un ”pill” din alea. Era sub ușă pastila aia.

-Dar de fumat, se fumează în școală?

-Da, în curte.

 

Țin să vă spun că din momentul cu pricina, asta a fost pentru mine principala știre a zilei. Alina părea mai în temă și mi-a spus că părinții ce stau chiar lângă școală povestesc îngrijorați că în parcul din imediata apropiere e plin de seringi, mai ales pe seară, când ies cei mari de la ore. Și bănui că polițiștii din zonă știu exact cum stă treaba.  Asta o spun pentru că de dimineață la TV, domnii de la DIICOT și poliție mi-au tot zis că România e țară de tranzit. Cred că doar de la Constanța până în curtea școlii. Iar mie mi-e din ce în ce mai clar că aici tot noi suntem cei care trebuie să ne păzim copiii.

foto: shutterstock

La bunicii mei în sat nu se fura

Asta îmi amintesc că spunea tata cu mândrie de câte ori mă duceam acolo în copilărie. ”Uite: aici, în chiler, se țin cheile. De fapt, la noi toată lumea știe despre toată lumea unde își ține cheile. Dacă vrei, poți să intri peste tot.” Toată treaba e că lumea nu prea voia să intre. Ce știam e că se mai umbla la împărțeala recoltei de la CAP. Că, după atâta muncă, parcă nu-ți venea să lași cote așa mari la stat. Dar povestea furatului, a necinstei generalizate, cum a povestit-o George Butunoiu, eu nu am știut-o până în anii ”90. Mai mult

Când eficiența germană întâlnește școala muncii coreene

Am cunoscut recent un inginer auto german. Un tip foarte mișto, plin de povești cu care am făcut politică și am depănat povești o seară întreagă. Omul a lucrat la mai mulți producători de mașini din Germania și e un vârf în profesia sa. La un moment dat a lucrat și pentru Hyundai. Coreenii își făcuseră un centru de dezvoltare în Germania la care au atras 65 de ingineri germani buni de tot. Oamenii au venit inclusiv de la Porsche sau de la Formula 1, semn că s-a dorit să fie super-treabă.

Cum s-au înțeles cele două culturi ale unor nații renumite că muncesc de le sar capacele? Mai mult

Mesaj pentru președintele CSM, domnul Marius Tudose

Domnule judecător Tudose,

Vă scriu acest mesaj pentru a-mi exprima uimirea față de modul în care instituția pe care o coordonați percepe realitatea și acționează ca urmare a nemulțumirilor publicului față de actele de justiție. Mă refer, în primul rând, la cazul violului de la Vaslui.

În data de 28 aprilie o instanță din Vaslui  a dispus schimbarea măsurii arestului preventiv cu cea a arestului la domiciliu. Nu exista o obligație a judecătorului să facă acest lucru și ea s-a datorat, cel mai probabil, unei înțelegeri între procuror și inculpații care și-au recunoscut vinovăția. O altă instanță a dispus și ca cei patru inculpați, cei care nu au recunoscut, să primească arest la domiciliu pentru că ”ar fi o discriminare”. Mai mult

Mai ușor cu petiția pentru arestarea violatorilor de la Vaslui

60 de mii de cetățeni și un fost președinte au semnat o petiție pentru arestarea violatorilor de la Vaslui, cei 7 suboameni care au lăsat inconștientă și cu traume pe viață o fată din comuna lor. Nu există gest sau circumstanță atenuantă care să-i ierte câtă vreme or mai trăi pe acest pământ. Și o să vadă asta curând, cât vor sta în pușcărie. Dar, de aici și până la petiție este o cale lungă.

Niciodată și niciunde, petiția și cererea populară nu pot determina deciziile unor judecători. Și nici reducerile de taxe. De asta avem instituții, ca să le respectăm și să le acordăm încredere în chestiuni grele și delicate. Pentru că oamenii aceștia au pregătirea necesară în astfel de situații și pentru că ei au și prostul obicei de a mai citi câte ceva. Ceea ce, dacă ni s-ar întâmpla și nouă, nu am mai stă să semnăm petiții. Așadar, unde e problema? Mai mult

ÎNAINTE SĂ PLECI

Poți primi toate noutățile direct pe email!