sănătate

Șeful Warp Speed anunță primele vaccinări la 15 Decembrie. Primele semne ale vieții normale, în Mai.

Un anunț foarte curajos s-a auzit în urmă cu câteva zile de la șeful științific al operațiunii Warp Speed, Moncef Slaoui. Aceasta este operațiunea medicală prin care se distribuie vaccinurile în Statele Unite. El a anunțat că primele vaccinuri vor ajunge la americani până la data de 15 decembrie și că primele semne ale vieții normale vor reapărea în luna mai.

Wow! Știu că pare curajos, dar o să încerc să vă descriu cum arată planul, așa cum l-am văzut în NYT și alte publicații americane. Așadar.

Cât de realistică este data de 15 decembrie?

Luni, compania Moderna a cerut acceptul pentru aprobarea vaccinului de către autoritățile americane. Este a doua companie după Pfizer, care a făcut asta pe 20 noiembrie. Evaluarea va dura două săptămâni în fiecare caz.

Moncef Slaoui spune că primele vaccinuri vor ajunge la populație în 24 de ore de la aprobare. Asta înseamnă că dozele sunt produse și că stau acum și așteaptă doar patalamaua de la Washington.

Cum se face transportul?

Am mai povestit despre containerele speciale pe care Pfizer le-a pregătit pentru temperaturi de -80 de grade. Odată ajunse la spitale sau în locurile de vaccinare, dozele sunt puse în frigidere speciale unde pot sta o perioadă îndelungată. Dacă aceste frigidere nu există, vaccinurile pot sta 5 zile într-un frigider obișnuit,

Despre câte doze vorbim în primă fază?

Ceva mai mult de șase milioane de doze. Asta înseamnă că vor putea fi vaccinați trei milioane de oameni. Nu uitați că-n cazurile Pfizer și Moderna este necesar să se facă două doze la interval de trei săptămâni.

La cine vor ajunge aceste doze?

Primele doze vor ajunge la personalul medical care numără aproape trei milioane de persoane. Asta înseamnă că prima tranșă este destinată celor care lucrează în spitale.

Cine este în valul doi de vaccinare

A doua tranșă însumează 40 de milioane de vaccinuri. Asta înseamnă 20 de milioane de oameni care ar putea fi vaccinați până la 31 decembrie. Sau a căror vaccinare va începe între 15 și 31 decembrie.

Oamenii din următorul va lucrători esențiali. Cei din industria mâncării, lucrătorii la utilități, aproximativ 80 de milioane de persoane. Deci a doua tranșă de vaccinuri nu le este deajuns. Mulți dintre ei vor. fi vaccinați anul viitor.

Ce urmează mai departe?

Persoanele de peste 65 de ani, cei care au diabet sau probleme de inimă. Adică grupul de risc al persoanelor obișnuite, dar cu boli. Cred că deja ne îndreptăm spre primăvară.

Și un cetățean obișnuit care nu este în grupa de risc?

De asta Moncef Slaoui vorbea de luna mai. Cred că atunci vor putea ajunge la populația obișnuită primele vaccinuri.

Cum vor arăta locurile de vaccinare?

Nu ca în filme. După vaccinarea lucrătorilor medicali, în America vaccinarea se va face în locurile obișnuite, adică farmacii și spitale. Și în toate locurile cunoscute și în trecut ca locuri de vaccinare.

Vor putea alege vaccinul?

Nu, nici vorbă. Cam ce nimerești, adică vaccinul de la una dintre cele două companii, aia e.

Va fi obligatoriu?

Nu. Vaccinul nu este obligatoriu, dar jurnaliștii americani apreciază că vor fi „cazuri izolate” de afaceri care-l vor cere.

Vor trebui să plătească?

Nu. Dezvoltarea vaccinurilor este plătită din bani publici. Moderna a încasat deja peste un miliard de dolari. Pfizer a refuzat banii pentru dezvoltare, dar va încasa prin vânzare către guvern.

Asta înseamnă că scăpăm de boală? Va exista imunitate de turmă?

Încă nu știm cum funcționează aceste vaccinuri. Sunt multe necunoscute. Și prima e legată de faptul că virusul poate fi transmis mai departe, chiar dacă ai făcut vaccin. E un drum mai lung de parcurs

Cum vor ține evidența vaccinurilor?

Odată cu vaccinul a fost construită și o aplicație cu o bază de date uriașă care-i va cuprinde pe toți cei vaccinați. Ea va ține evidența și-i va anunța pe toți cei implicați că trebuie să vină la a doua vaccinare.

Ce trebuie să știi despre al doilea vaccin testat cu succes

Voi încerca să vă răspund la câteva întrebări uzuale legate de anunțul făcut de compania Moderna. Ei spun c-au dezvoltat un vaccin, cu aceeași tehnică ca și Pfizer-BioNTech, dar cu eficiență ceva mai bună. De altfel, o să introduc și o grafică făcută de BBC, care compară cele două vaccinuri.

Despre primul vaccin am scris aici.

Ce rezultate a dat testul în masă?

Spre deosebire de Pfizer, Moderna a făcut testul doar pe 30 de mii de persoane care au fost împărțite în două grupe. Unii au primit vaccinul, iar alții doar o soluție placebo.

Din cei care au participat la test, 95 s-au îmbolnăvit, 11 chiar sever. Din aceștia 95, doar 5 erau în grupul care a primit vaccin. Restul de 90 se aflau în grupul care a primit placebo. Nici unul dintre cei sever bolnavi nu era vaccinat.

Compania s-a declarat încântată de rezultate, de vreme ce așteptările autorităților sunt setate undeva la 50 la sută. Am explicat și data trecută de ce. Aceasta este eficiența vaccinurilor gripale, unde virusurile mutează des.

Ce înseamnă eficiență de 95 la sută?

La finalul testului s-a descoperit o eficiență de 94,5 la sută. Adică 94 la sută dintre participanți au dezvoltat destui anticorpi cât să oprească boala. Cei rămași fie nu au făcut anticorpi, fie nu destui ca să fie feriți de boală.

Nu-mi este clar acum dacă această eficiență a fost măsurată aici înainte sau după rapel. Aceasta va fi o informație importantă pentru parcursul vaccinului.

Are Moderna un vaccin sigur?

Experții spun că vaccinul este sigur în sensul că nu te îmbolnăvește de COVID sau alte boli.Cel puțin asta știm în această fază, dar cum am mai spus, aceste studii se opresc mai târziu în viitor. Rezultatele preliminare ne ajută ca vaccinul să meargă mai repede spre producție.

Dacă întrebați de efecte secundare, acestea includ un pic de febră, dureri de cap și ceva oboseală de scurtă durată. Orice poate fi tratat cu Paracetamol spun cercetătorii.

Cum va fi administrat acest vaccin?

Da, și aici este nevoie de un rapel, la 28 de zile. Cercetătorii spun că aceasta este varianta cea mai sigură în care poate funcționa vaccinul.

La ce temperatută va fi ținut vaccinul Moderna?

Aici este diferența fundamentală față de Pfizer. Vaccinul Moderna are nevoie de o temperatură de -20 de grade. Mai mult, poate sta până la o lună în frigider și chiar jumătate de zi la temperatura camerei. Dacă nu sunt respectate aceste prevederi vaccinul va deveni inactiv.

Deocamdată nu știm la ce soluții va apela Moderna pentru transportul vaccinului. Aici Pfizer pare să fie cu un pas înainte.

Când va fi aprobat vaccinul?

Moderna îl va aduce la autorități pentru aprobare în următoarele săptămâni. Vaccinul a fost auditat de o comisie de experți independeți, dar procedurile vor fi revizuite de autoritățile fiecărui stat.

Ce înseamnă asta pentru public?

Asta înseamnă, spun ei, că vor avea 20 de milioane de doze în America până la finalul anului. Și un miliard anul viitor. Cel mai probabil, În Europa va ajunge în primăvara anului viitor..

Este vaccinul bun pentru bătrâni?

În studiul Moderna sunt prinși și oameni care au peste 64 de ani. Experții de la Moderna nu s-au grăbit însă să vorbească și despre eficiența datelor în aceste cazuri. Ei spun că vaccinul dă semne încurajatoare, dar că trebuie încă să vadă dacă el este la fel eficient și pentru tineri și pentru copii.

A fost testat vaccinul și la copii?

Nu. Moderna va testa și adolescenți, dar de abia în lunile următoare.

Testarea acestui vaccin este finalizată?

Nu. Și este important de știut acest lucru. Testul științific ține până se vor îmbolnăvi mai bine de o sută de persoane dintre cei testați. De abia atunci se vor putea trage concluziile necesare.

Este acest vaccin finanțat de Statele Unite?

Acest vaccin este finanțat și de guvernul american. Aproape un miliard de dolari a primit compania, în mai multe tranșe, de la guvernul american. Asta înseamnă că Statele Unite au prioritate la distribuție.

Ce se întâmplă cu restul încercărilor?

Le așteptăm și pe acelea. Numai blocul occidental are zece variante de vaccin în diverse stadii de testare. Va fi loc pentru toată lumea pe piață. Mai ales că, vedeți, acest vaccin are probleme de logistică. Cel mai rapid anunț este așteptat acum de la AstraZeneca

„Suntem cu toții vinovați” este o minciună

Tragedia de la Piatra Neamț a primit o rezolvare socială din partea ministrului Nelu Tătaru care disculpă clasa politică și administrația românească în câteva cuvinte simple.

„Pentru situația de peste 30 de ani și pentru autoritățile locale și pentru neimplicare … cred că suntem toți vinovați în această țară, nu doar sistemul medical și autoritățile locale, pentru că am acceptat timp de 30 de ani să trăim într-o astfel de situație medicală.”

Nelu Tătaru

Un fel de a spune, „proști sunteți voi care ați acceptat ca noi politicienii să punem în funcție tot felul de matracuci.” Și nu numai c-ați acceptat, dar ați și lăsat povestea asta să treneze 30 de ani.

Am scris despre asta pe FB și-a rezultat un val de susținere pentru domnul ministru. Există câte o explicație pentru fiecare cuvânt pe care l-a spus. Și desigur câte o vinovăție pentru ceilalți: politicieni din tabără adversă nouă, public neimplicat, presă, oameni care vorbesc în spațiu public. O devălmășie a vinovăției.

Asta e, oameni buni. Toată societatea i-a omorât pe amărâții de la Piatra Neamț. Și pe cei de la Colectiv. N-aveți ce face. Asumați-vă! Și tăceți! Mai ales tăceți și nu lăsați să se vadă că aici e vorba de lege de responsabilități și de mecanisme controlabile. Asta a vrut să spună domnul Tătaru și i-a reușit de minune.

Or nu e așa, prieteni. Nu toată lumea e vinovată de ce s-a întâmplat acolo. Nici legal și nici moral. Legalitatea o va stabili instanța de judecată. Peste tot sunt proceduri și hârtii de urmat. Ne vom lămuri. De la mutarea la secției până la cumpărarea aparaturii. Răbdare.

Să stabilim vinovăția morală. Căci acesta este calculul politic.

Ni se spune că oamenii obișnuiți sunt vinovați pentru că nu se implică în politică și administrație. E adevărat. O bună bucată de vreme au lipsit. Dar contractul social nu presupune ca fiecare dintre noi să se apuce de politică. Este imposibil. Și, da, după o perioadă de maturizare a societății, avem o nouă generație care se implică. Dar ce să vezi nu mai are loc de toate pilele și cumetriile suite în funcții. Iar dacă o face, capătă bețe în roate. Nu e ca și cum sunt așteptați acolo.

Ni se spune că suntem vinovați pentru că nu protestăm. Ba se protestează în România. S-a stat în stradă și-n 2012 și-n 2017. Și a venit lumea fără să fie adusă cu autobuze de partid. Și azi sunt oameni în stradă pe diverse teme. Dacă protest înseamnă să dăm foc la ceva, asta e o prostie.

Ni se spune că suntem vinovați pentru că nu mergem la vot. Mergem la vot potrivit așteptărilor și standardelor europene. Nu suntem vreo autocrație care să aibă scoruri de 90 la sută. Dar nu aceasta este esența. Chiar și dacă prezența este sub așteptări, politicianul și administrația trebuie să dea răspunsuri și rezolvări corecte la ce așteaptă lumea.

Ba, mai mult, România a dat răspunsuri corecte la vot. Urmăriți ultimii ani și o să vedeți că avem alternanță la vot. Chit că ea vine la 7-8 ani sau mai repede, tot alternanță este. România a sancționat excesele, abuzul, hoția, mafia, de fiecare dată. A dat răspunsurile pe care le avea la îndemână. Și apoi a dus și la nașterea unei forțe politice noi care începe să crească.

Dar știți ce? Clasa politică chiar nu a răspuns acestor semnale. Dimpotrivă. Pe măsură ce era sancționată a făcut loc în rândul ei la din ce în ce mai mulți infractori, incompetenți, mediocri, șpăgari, plagiatori. A construit un sistem paralel de merite și salarii și responsabilități vagi.

Oamenii aceștia au adus cu ei alții de aceeași teapă pe care i-au numit în diverse structuri. Statul a devenit o pastă incapabilă să rezolve lucruri reale, dar foarte bun la plimbat hârtii. Statul român e foarte bun la aprobări și controale ulterioare și, de fapt, asta îi justifică întreaga existență. Esența lui este să se afle în raport cu un cetățean care-i cere ceva și care are nevoie de o hârtie. De aici rostul șpăgii, dar și al autodezvoltării sale în direcția unor alte normative care să-i mai dea posibilitatea angajării unei pile. În același timp este incapabil să dea un răspuns clar, rapid și eficient la niște probleme reale. Și nici nu are timp să le mai rezolve de vreme ce pentru membrii săi are câte o modalitate de rezolvare.

Aici trebuie să socotiți vinovățiile și nu în altă parte. Votul și protestele noastre sunt oneste. Deciziile lor sunt mai mereu discutabile. Răspundeți la ce aveți de răspuns și nu aruncați în cârca populației incapacitatea de a rezolva lucrurile pe care trebuie să le faceți.

Ce trebuie să știi despre vaccinul de la Pfizer

Anunțul companiei Pfizer că are un vaccin, care este eficient în proporție de 90 la sută, este cea mai bună veste pe care o avem în ultima perioadă. Dar ea trebuie privită cu precauție pe lângă optimism, mai ales că până la distribuție și vaccinare avem multe obstacole în față. Așadar voi răspunde la câteva întrebări uzuale legate de acest vaccin, așa cum le-am documentat în presa internațională.

Ce rezultate a dat testul în masă?

Anunțul pe care l-am auzit cu toții este că Pfizer are un vaccin cu rezultate bune ca urmare a unui test în masă. Asta înseamnă c-au fost testate 44 mii de persoane prin administrarea unui vaccin și unei soluții placebo din sare și apă. .

Dintre cei 44 de mii care au primit antidotul sau soluția placebo, la finalul perioadei de testare s-au îmbolnăvit 94 persoane. Publicul nu a fost informat dacă cei 94 sunt dintre cei vaccinați sau dintre cei cu placebo. Acest lucru este știut doar de către experții independenți care au evaluat vaccinul.

Rezultatele evaluării nu sunt făcute publice în detaliu, dar ele sunt verificate de un corp independent de experți, așa cum cer autoritățile americane

Ce înseamnă eficiență de 90 la sută?

Eficiență de 90 la sută înseamnă că 90 la sută din grupul de control a dezvoltat anticorpi capabili să oprească boala. Cei rămași fie nu au făcut anticorpi, fie nu destui ca să fie feriți de boală. Dar asta înseamnă anticorpi dezvoltați după prima doză și pe o perioadă de 28 de zile. Urmează o măsurătoare pe a doua doză. La fel, testarea se face în condiții controlate, iar asta nu înseamnă că la publicul general va da aceleași rezultate.

În general, vaccinurile pentru gripă au o eficiență care variază între 40 și 60 la sută, asta pentru că virusul gripal mitează și știe să se apere de un vaccin. Dar vaccinul împotriva pojarului are o eficiență de 97 la sută. Nu știm, însă, câte luni te ajută vaccinul.

Are Pfizer un vaccin sigur?

Experții spun că vaccinul este sigur în sensul că nu te îmbolnăvește de COVID sau alte boli. Asta pentru că Pfizer a dezvoltat patru variante de vaccin în diverse studii, iar aceasta la care s-a ajuns acum este varianta cu cele mai mici simptome cu putință.

Cum va fi administrat acest vaccin?

Întrebarea aceasta am introdus-o pentru că este foarte interesant răspunsul. Nu am găsit o explicație, dar acest vaccin are nevoie de un rapel. Acesta se va face la trei săptămâni de la prima înțepătură, ceea ce va face logistica foarte complicată. Iar dacă am pronunțat logistică, vine următoarea întrebare.

Este adevărat că e nevoie să fie ținut la -80 de grade?

Da, este adevărat că are nevoie nu numai de această temperatură(-70 -80), dar și de alte condiții suplimentare. Pfizer și-a construit deja propriile containere de transport speciale. Operațiuneaeste atât de delicată încât Pfizer nici măcar nu recurge la distribuitorul său tradițional McKesson, care investise deja două miliarde de dolari în opearțiune.

Așadar, vaccinul va fi produs întâi în Michigan, la cea mai mare fabrică a lui Pfizer. Fiecare container va conține între 1000 și 5000 de doze. La expediere fiecare container va avea un dispozitiv GPS și un termometru care va informa în permanență laboratoarele Pfizer dacă temperatura se menține corectă. Și dacă nu e furat.

Mai mult, fiecare container va putea fi accesat doar de două ori pe zi și nu mai mult de un minut la fiecare accesare. După transport, dozele pot sta într-un frigider până la 5 zile sau la temperaturi de -80 de grade vreme de șase luni.

Când va fi aprobat vaccinul?

V-ați prins. Anunțul că există un vaccin nu înseamnă că acesta va fi și aprobat. El va fi verificat de autoritățile din toată lumea, dar pe noi ne interesează Europa. Pfizer spune că în America îl va trimite la aprobare într-o săptămână, dar nu știm data din Europa. Cel mai probabil în noiembrie-decembrie, experții UE vor avea date despre vaccin.

Ce înseamnă asta pentru public?

Dacă Uniunea Europeană găsește că vaccinul este sigur, am putea avea unul până în luna decembrie. Pfizer poate produce 50 de milioane de doze până la finalul anului. Asta înseamnă 25 de milioane de persoane. Primii vor fi medicii fără îndoială.

Este vaccinul bun pentru bătrâni?

În studiul Pfizer sunt prinși și oameni care au peste 64 de ani. Experții știu deja care sunt rezultatele asupra lor și vom afla asta în curând.

A fost testat vaccinul și la copii?

Nu. Pentru copii există alte variante de testare ale companiei, respectiv două. Una pentru adolescenți și una pentru copiii sub 12 ani. Asta înseamnă că acest vaccin nu va fi aprobat pentru copii.

Testarea acestui vaccin este finalizată?

Nu. Și este important de știut acest lucru. Testul științific ține până se vor îmbolnăvi 164 de persoane dintre cei testați. De abia atunci se vor putea trage concluziile necesare.

Este acest vaccin finanțat de Statele Unite?

Acest vaccin nu este finanțat de guvernul american, ca urmare a opoziției Germaniei. De altfel, deși am scris mereu Pfizer, pentru ușurință, vaccinul este produs de Pfizer și BioNTech, o companie germană. Pfizer a acceptat totuși un contract de peste un miliard de dolari ca să vândă vaccinul în America, odată cel are. Dar nu a încasat banii. Spre deosebire de Pfizer, vaccinurile făcute de AstraZeneca și Moderna au finanțare americană și europeană. Ceea ce ne duce la altă întrebare.

Ce se întâmplă cu restul încercărilor?

Le așteptăm și pe acelea. Numai blocul occidental are zece variante de vaccin în diverse stadii de testare. Va fi loc pentru toată lumea pe piață. Mai ales că, vedeți, acest vaccin are probleme de logistică. De exemplu, se așteaprtă un rezultat excepțional de la o firmă mică, așa cum am scris în știrile din 9 noiembrie. Aici.

Sunt și probleme. Brazilia a oprit ieri un studiu cu vaccinul chinez de la Sinovac din cauza unei reacții adverse majore. Iar Rusia anunță că lucrurile stau bine la ei, dar datele nu sunt publice.

Deci, răbdare.

Photo by Chokniti Khongchum from Pexels

Descentralizarea epidemiei

Orașul Iași este prima localitate mare care anunță că va recurge la măsuri apropoiate celor din perioada de carantină. Restaurantele, cinematografele, teatrele și cazinourile se închid pentru o săptămână. Cele care funcționează la interior. Există câteva reguli care le dau voie celor de la pensiuni și hoteluri să funcționeze. La fel, pot lucra cei care livrează mâncare. Situații similare sunt la Dej și Gherla.

Închiderea vine cu o săptămână înainte de sărbătoarea de Sfânta Parascheva, care poate fi celebrată doar de locuitorii orașului . Rarta de infectare este mai mare de 1,5 la mia de locuitori în ultimele zile.

La ora la care scriu, de măsuri similare se pregătește și Bucureștiul. Acesta are demult o rată de 1,86 la mia de locuitori, dar nu a adoptat încă o politică restrictivă. Aici se vor închide baruri și restaurante, iar evenimentele private vor fi restricționate. Se vor înteți controalele la în zonele publice.

Toate astea se întâmplă din mai multe rațiuni. Prima este că săptămâna trecută s-a înregistrat cel mai mare număr de cazuri de la începere epidemiei. Rata de pozitivare ne dă câteva indicii.

Dar cel mai atenți trebuie să fim la graficul de mai jos, realizat de G4 Media. De fapt, marea presiune în acest moment este pe sistemul sanitar. Mai multe județe din țară nu mai au loc la terapie intensivă. Și, chiar dacă se mai cumpără ventilatoare, nu o să fie destui medici.

Iată și evoluția cazurilor de la ATI. E cel mai înalt nivel de până acum.

Estimarea mea este că situații punctuale de închidere vor mai apărea. Nu numai la București și Iași, dar mai peste tot unde vedeți paturile alea roșii. Statul român nu are destule resurse să se apere de boală care face probleme și-n Europa. Așadar, ne-am întors la același moment în care trebuie să împiedicăm o mai mare presiune pe doctori. Încă nu suntem în situația de a alege cine moare. Dar nu suntem departe.

Nu mai este nicio îndoială că România este în valul 2 al pandemiei coronavirus. Cât de mult se va înălța acest val, nu…

Publicată de Vlad Mixich pe Luni, 5 octombrie 2020

De asta spun că în săptămâniile următoare vom asista la o descentralizare a epidemiei. Punctual, din ce în ce mai multe localități mari vor lua măsuri similare. Autoritățile locale vor repeta modelul de la Iași și de la București. Este principala armă pe care a o au la dispoziție. Măsurile vor fi periodice și vor funcționa alternativ cu perioade de pauze. Și, da, vor fi impulsionați major de autoritățile centrale.

Din rațiuni economice, foarte greu președintele Iohannis va ajunge la reluarea stării de urgență. Oricum și aceasta trebuie întregită politic în Parlament. Așadar, va fi ultima soluție. Deocamdată, epidemia va fi în mâna autorităților locale și a fondurilor pe care le poate pune la dispoziție Guvernul. Dar, cel mai mult, ce se va întâmpla ține de noi. Fiți cu băgare de seamă, purtați masca și evitați aglomerațiile!

Am fost la o întâlnire a unor oameni care și-au micșorat stomacul. Ce-am aflat (P)

De când cu COVID-ul mi se întâmplă o poveste. Și cred că nu-s singurul. De câte ori se dau știri cu boala la televizor sau se poartă o discuție despre riscuri, eu mă evaluez. Adică mă întreb ce și cum. Eu sunt în categoria de risc. Și încep să pun argumente pro și contra. Iau vitamina C, fac un pic de mișcare, mă păzesc, deci sunt ok. Dar sunt bărbat, trecut de 40, de fapt nu fac destulă mișcare și mai ales sunt supraponderal. Adică, mai pe șleau sunt gras și așa am fost toată viața.

Și singura mea apărare serioasă este să nu mănânc. Sau să mă spăl cât mai des pe mâini. Asta împotriva virusului.

De câte ori m-am uitat pe publicațiile serioase, am văzut mai de fiecare dată că obezitatea este un factor de risc important. Bolii ăsteia îi place țesutul adipos. Primele semnale au venit din China, dar apoi au devenit certitudini în Franța și Anglia. Jumătate dintre cei ajunși la terapie intensivă au indicele corporal mai mare de 30. Un studiu din Anglia, făcut pe 7 mii de persoane infectate a arătat că trei sferturi dintre cei cu obezitate ajung la terapie intensivă.  Cei care suferă de obezitate nu iau virusul mai repede sau mai ușor, însă formele bolii sunt mai grave din cauza comorbidităților asociate obezității.

Nu e o regulă evident și nici ceva care să ne sperie pe loc. Și în niciun caz nu înseamnă că dacă ești gras o să iei coronavirus. Dar mie toate astea mi-au amintit de o invitație pe care am primit-o la o întâlnire a pacienților Ponderas Academic Hospital. A avut loc cu doar câteva zile înainte de declanșarea epidemiei în România și nu am mai avut timp să vorbesc de asta. De fapt nici nu am mai avut timp să mă gândesc la ce-am văzut acolo. Cum, însă, tot în categoria de risc am rămas, am zis să povestesc ce-am văzut la acea întrunire de la începutul lui februarie. Dar pentru asta e nevoie de o introducere.

Am trăit mereu cu impresia că știu binișor ce înseamnă să fii gras. Mama mă trăgea de obraji când eram mic, ba chiar, la un moment dat, m-a făcut să intru în pământ în fața unei fete. „Ia, uite ce-ai slăbit! Lasă că vine vacanța și pui tu fălcuțele la loc.” Și tata e gras, iar de la el am luat o preocupare pentru mâncare.

Câtă vreme am făcut sport și am alergat, am fost în regulă, dar solid. Prima dată când am realizat că e ceva în neregulă a fost printr-a 12-a, când am devenit sedentar. Alergam pe stradă ca să mă pregătesc de Bac la sport și un cetățean mi-a zis: „Dumneata chiar ai nevoie.”

De atunci încolo poantele au curs și a trebuit să mă prind în joc. Slab sau normal ponderal nu cred c-am mai fost deși eforturi am făcut. Am slăbit odată cu ajutorul unui medic, dar am greutatea atinsă a fost de 89 de kilograme. Eram superb. Și eu mă iubeam. După asta, un kilogram pe an și cam asta a fost.

Știu ce înseamnă să nu ți se așeze nimic bine, să nu te placi de-a dreptul, să trebuiască să stai cumva mereu la poze. Dar, pe cuvântul meu, nu am știut niciodată ce înseamnă treaba asta de adevăratelea.

Și asta am auzit la o întâlnire a pacienților Ponderas Academic Hospital, singurul centru de Excelență in Chirurgie Bariatrică și Metabolică din Europa de Est.

Adică o parte dintre cei 8700 de pacienti operati la Ponderas care au slăbit cu ajutorul unor operații de micșorare a stomacului. Nu luați mot-a-mot ce scriu eu aici pentru că tehnicile sunt multiple. 

Prima care mi-a deschis ochii a fost Teo Trandafir, operată după spitalizarea de la Viena. Ea, o super-celebritate, a vorbit în fața oamenilor despre rușine, despre timiditate, despre durerea de-a ieși în public și a fi măsurată pentru greutatea ei. Ea, care nu ar fi trebuit să aibă niciun fel de complexe la cât de știută și iubită era în România. Teo a făcut operația și spune că astfel, și-a recâștigat respectul de sine

După care, poveștile au curs. Un bărbat de vârsta mea, îmbrăcat complet în negru și cu încă ceva volum,  ne-a povestit cum e să ai 230 de kilograme.

M-am hotărât să mă operez când a apărut copilul în viața mea. Copilul meu trebuie să aibă un tată. Și haideți să vă spun ceva. Suntem aici bărbați. Operația asta mi-a salvat căsnicia. Știți ce spun. Da, e vorba și despre asta.”

Un șir lung de oameni s-a așezat la microfon pentru a împărtăși povestea lor în lupta cu obezitatea si rezultatele operațiilor. Prof. Dr.  Cătălin Copăescu i-a rugat să se prezinte cu numele, timpul de la operație si kilogramele pierdute in urma interventiei.

Zece ani și am pierdut 45 de kg. E obligatoriu să vă spun că și eu și sora mea geamănă am făcut această operație. Nu cred că mai eram în viață dacă nu o făceam. Patru ani. Mereu mi-am spus că sunt grasă și tare singură m-am simțit de asta. Și soțul meu nu mă ajuta deloc. Și-mi spune să mănânc, că nu mănâncă nici el. După care am făcut diabet și nu l-am putut controla. După ce-am făcut operația, diabetul a intrat în remisie.

„Șapte ani. Mi-am făcut operația și eu și soțul meu. La patru ani distanță unul de altul. Credeți-mă că știu ce înseamnă rușinea. Hai s-o spunem pe aia dreapta. E îngrozitor să nu poți sta pe veceu. E îngrozitor să nu ajungi cu mâna la spate. Hai că știți cu toții despre ce vorbesc. Asta era viața noastră. Dacă viață era.”

Mi-aduc aminte de ce spune Teo:

E dramatic să trebuiască să iei două bilete de avion pentru că tu știi sigur că nu încapi în scaun. Și e dramatic să vezi cum te privește vecinul de scaun.”

Când a ajuns în stare gravă la Viena, Teo avea să afle un lucru pe care nu-l bănuia. Trebuia să slăbească, dar nu știa că medicii de acolo aveau să-i recomande un chirurg român.

„De ce nu te operezi în România? Aveți în România cel mai bun chirurg în chirurgia obezității din regiune, Prof. Dr. Cătălin Copăescu, Chirurg de excelență în chirurgia bariatrică și metabolică.”

Adaug o altă mărturie venită din sală.

„Am vrut să mă operez la Hamburg. Când am ajuns acolo, oamenii au fost onești. De ce vii la noi, când aveți unul dintre cei mai bun chirurgi de specialitate din Europa la voi?”

Centrul de Excelență în Chirurgia Obezitătii condus de Prof. Dr. Cătalin Copăescu este una dintre cele mai importante realizări Ponderas Academic Hospital. Sunt zeci de ani de când se adună această experiență, iar Cătălin Copăescu spune c-a făcut o pasiune pentru specialitatea aceasta.

„E flatant să ai recunoaștere internațională, dar trebuie să-ți spun alt motiv pentru care eu recomand să te operezi în România. Poți să-i transmiți medicului toate stările tale și el să înțeleagă perfect ce se întâmplă.”

Trăiesc un pic cu teama că mă evaluează ca posibil pacient. Am datele. Spre 100 de kilograme, nu prea mă pot abține de la mâncare, sunt sedentar. Îmi zâmbește.

”Nu sunt aici să te învinovățesc. Nu poți proceda așa cu un pacient, are destule probleme. Și nu am o pasiune pentru a tăia degeaba. Operațiile astea se fac cu o condiție majoră: dacă îți pun sănătatea în pericol. Dacă ai organe care cedează. Nu toată lumea cu probleme de obezitate trebuie să se opereze. E nevoie și de voință.”

Nu știu și nu m-am gândit niciodată la așa ceva. Ți-e și teamă. Deși toată lumea din sală se jură c-a mers fericită la operații.  E o decizie complicată la care trebuie să pui multe lucruri în balanță.

„Da, și banii joacă un rol, îmi spune o doamnă. Am cântărit mult pentru că banii sunt mereu o problemă. Și apoi, cu împrumuturi, am făcut-o. Eu sunt mai importantă.”

Eu aș avea mai curând nevoie de modul în care gândesc oamenii din Centrul de Excelenta in Chirurgia Obezitatii. Pentru că după operație, un pacient este permanent supravegheat de medici specialiști, fie că sunt chirurgi, nutriționiști, imagiști sau psihologi. Slăbitul e un drum greu și e pe viață. Plus că e contra naturii. Suntem programați genetic să ne facem resurse. Să ne îngrășăm. Acesta este corpul nostru acum. Până când se va schimba avem de dus o bătălie și nu e necesar să o duceți singuri.  

La final aveți și câteva explicații de la un medic specialist, Ruxandra Pleșea, despre momentul acestei alegeri.

  

Photo by Trang Doan from Pexels

În România, COVID-ul s-a aliat cu birocrația. Aparatele de plasmafereză stau degeaba.

Ca urmare a unei presiuni publice constante, dar și a unui consens internațional, autoritățile române au grăbit procesul de recoltare a plasmei convalescente de la foștii bolnavi de COVID.

Am arătat că acest tip de tratament care vine de acum 125 de ani este unul care dă rezultate bune pentru cei aflați în situații grave.

Doar că în România, ca de obicei, acest lucru se întâmplă pe hârtie. Avem metodologie, documente, dar nu avem capacitatea de a face practică. Și am să vă explic asta.  

România  a întârziat procesul de recoltare a plasmei și de fabricare în țară a imunoglobulinei, repetat în ultimii ani. În timp ce Ungaria a făcut zeci de centre de recoltare a plasmei, România a respins orice propunere de privată sau de dezvoltare publică. Mai puțin în această criză când, în mod clar, procedura ar putea salva vieți. 

Astfel, încă din aprilie a apărut o metodologie de colectare a plasmei, care a fost corectată în luna august. Aceasta a fost însoțită de o donație pe care una dintre companiile care concurează pe această piață a făcut-o statului român. E vorba de 18 echipamente. Doar că de aici începe coșmarul: în cele 16 săptămâni de când statul are aparatura, 11 din cele 18 aparate au avut sub o donare pe săptămână. 

Document BPHD

Iată ce spune coordonatorul Besmax Pharma Distribution, Florin Hozoc

În luna mai am avut județe care au făcut peste 14-20 de recoltări/luna. În iunie recoltarile au scăzut la doar jumătate (maxim 10 pe luna). În Iulie recoltarea a continuat să scadă cu încă 30%. În august ne așteptăm să ajungem din nou la nivelul de recoltari din luna mai, deși acum avem de 5 ori mai multe persoane vindecate de COVID-19, care ar putea dona. Principala cauză a colectării scăzute este lipsa oricărei campanii de informare derulată de autorități, precum și metodologia greoaie.

Florin Hozoc

Când vorbim de metodologie greoaie, e puțin zis. E chiar de râs. Așadar să vedem ce-a putut inventat statul român pentru un doritor de a dona plasmă convalescentă. Sunt câteva lucruri care te vor lăsa cu gura căscată. 

În loc ca statul să fie activ pe această piață și să-i caute el pe donatori, se face taman pe dos. Adică lumea e așteptată la centrele de transfuzii, nu se știe când, cu următoarele acte. 

Conform articolului 7, OMS 1421/2020, potențialii donatori de sânge total/plasmă vor fi selectați dintre persoanele care pot dovedi istoricul de infecție cu SARS-CoV-2 și dispariția riscului de transmitere a bolii, după caz, prin combinații ale unor documente precum: bilet de externare / scrisoare medicală în care sunt menționate diagnosticul COVID-19, test RT-PCR pozitiv, test RT-PCR negativ, document eliberat de DSP care atestă perioada de izolare sau încetarea acestei perioade, testare cantitativă de anticorpi neutralizanți anti-SARS-CoV-2 IgG, efectuată voluntar.

Rețineți acest efectuat voluntar. Pentru că da, statul român așteaptă ca tu să-ți faci pe bani tăi analizele de anticorpi, dacă nu ai documentele de mai sus. Adică trebuie să și plătești ca să poți salva o viață. 

Din motive pe care doar România le știe, la noi trebuie să aștepți 45 de zile ca să donezi, nu 28 ca în alte state. De asemenea, testele probelor se fac doar la București, deși se poate și în județe. Am stat de vorbă la Europa FM cu Florin Hozoc despre această situație. 

Între timp, omenirea a mai făcut un pas spre tratamentul acestei boli nenorocite. O companie din Israel, Kamada, a dezvoltat hiperimunoglobulina realizată din plasmă convalescentă. Aceasta este obținută în Israel, într-una din fabricile companiei. Există deja un acord cu o mare companie europeană, Kedrion, pentru începerea studiilor pe pacienți din Europa. Firma românească BPHD reprezintă interesele Kedrion la noi și are acceptul părții israeliene de a produce 3000 de flacoane de hiperimunoglobulină pentru statul român. Aceasta este o donație, adică România nu are de plătit nimic, de la colectare până la fabricare și distribuție în țară. Nimic. Singurul lucru care ar trebui făcut este să se colecteze plasma. Iar asta nu o poate face decât statul. 

Oferta de donație este la Ministerul Sănătății din 24 iunie 2020. L-am contactat pe ministrul Tătaru în legătură cu această situație, dar nu mi-a răspuns. 

Nu e prima dată când scriu despre plasmă în România. În cel mai bun caz am sentimentul că înaintăm prin nămol.

Procesul de colectare a plasmei și fabricare a imunoglobulinei ar fi putut începe din 2011, dar este blocat. Presiunile repetate ale marilor companii, aliate  sau adversare s-au izbit de un zid aici. Și nu e ca și cum statul ar fi construit propriul lui sistem care să rezolve situația. 

Iar situația se vede cel mai bine azi: bolnavii de la ATI pot fi ajutați de aceste tratamente, dar nu le au.

Scenariile pentru începutul școlii. Și răspunsuri la întrebări pe care le are fiecare părinte

Președintele Iohannis a chemat miercuri mai mulți membri ai Guvernului ca să discute modul în care va începe școala. Sunt analizate mai multe scenarii și apoi se va lua o decizie, care nu va fi unitară.

Președintele a ținut neapărat să fie el cel care face anunțul, așa că nu o să auziți multe comentarii înainte de declarațiile sale. Trebuie să ne așteptăm la câteva variante de lucru.

Un lucru este sigur. Școala nu va funcționa unitar. Autoritățile locale vor lua decizii în funcție de specificul zonei. Deciziile vor merge de la prezență fizică la cursuri mixte.

Surse guvernamentale

Apoi vom avea de a face cu trei scenarii de lucru. În unele situații chiar patru.

  • Scenariul 1 prevede prezență fizică la școală, unde este posibil. Acest scenariu se va aplica în special la țară și-n comunitățile mici, cu răspândire scăzută a virusului.
  • Scenariul 2 prevede prezență fizică, dar cu împrțirea elevilor. Astfel, toate școlile evaluează spațiile pe care le au la dispoziție. Copiii, chiar din aceeași clasă, ar putea fi împărțiți în săli diferite, de la laboratoare la săli de sport, astfel încât să aibă spațiu la dispoziție. E posibil să fie și mai multe ture.
  • Dacă acest scenariu nu se poate aplica tuturor, vor fi în primul rând vizați copiii din clasele zero și întâia, apoi a opta și a douăsprezecea. Există o propunere cu plata suplimentară a învățătorilor, ca să poată rupe în două clasele mici .
  • Scenariul 3 prevede ca elevii să se împartă în două, dar acasă și la școală. Astfel unii vor face lecții fizice, alții online, apoi la două săptămâni vor schimba
  • Scenariul 4 înseamnă doar lecții online

Toate aceste decizii vor fi luate de autoritățile locale și-n funcție de răspândirea epidemiei. Până la 12 septembrie, școlile vor fi pregătite logistic. Sperăm.

Altfel, v-am pregătit câteva răspunsuri la întrebări pe care toți părinții le au. La acestea a răspuns DSP-ul american, care acolo se numește Centrul pentru Prevenirea și Controlul Bolilor

Ce pot face comunitățile la redeschiderea școlii?

Toată lumea trebuie să fie implicată și să ia hotărâri în cunoștință. Se așteaptă ca părinții, profesorii, primarii, și autoritățile sanitare să colaboreze. Adică trebuie să ne interesăm înainte de școală ce se va întâmpla. Poate avem ceva de spus.

Ce sunt cohortele și cum ne ajută?

O cohortă este un grup de copii și profesori care stau într-o bulă și au contact limitat cu cei din afara ei. Adică împărțim copiii și profesorii în cercuri a căror interacțiune este limitată, acolo unde se poate face. Și încercăm să evităm intersectările. Acestea nu au o regulă anume, dar în fiecare școală putem stabili una.

De exemplu, să avem un grup de copiii care să vină o săptămână la școală și apoi să stea acasă. Sau să vină două zile, apoi să ia pauză, se curăță școala, iar în ultimele două zile să vină alți copii la școală. E ușor de realizat la clasele mici, mai greu la cele mari. Aici poți să rotești doar profesorii la un singur grup de copii.

  • Au avantajul că reduc interacțiunea.
  • Dacă apare un caz știm exact care este grupul de contact.
  • În cazul îmbolnăvirii intră în carantină doar cohorta, nu toată școala.

Funcționează orarul alternativ?

E de presupus că da, de vreme ce copiii vin limitat la școală și se întâlnesc doar cu același grup. Dar nu știm în ce manieră acest orar alternativ trebuie combinat cu alte măsuri cum ar fi distanțarea, portul măștilor, testarea grupului, șamd. E de presupus că trebuie să le facem pe toate pentru a fi în siguranță.

Ce ar trebui să facă cei din școală ca să reducă răspândirea virusului?

  • Să se spele pe mâini.
  • Să nu se atingă unii de alții nici cu un deget.
  • Să curețe mereu toate suprafețele, de la clanțe la bănci.
  • Să aibă mască.
  • Să folosească limitat obiecte în comun.

Dacă stăm la doi metri unii de alții e sigur?

Nu știm clar, dar ar trebui să ajute. În orice caz, îndepărtarea de o persoană face mai puțin posibil ca picăturile de salivă și aerosolii să ajungă la tine. Nu e sigur că e vorba de doi metri, mai mult sau mai puțin, dar distanțarea ajută. La fel aerisirea și limitarea contactului.

Și pentru că e greu să punem toate băncile la distanța aceasta, atunci ar trebui să punem diverse separatoare la fiecare pupitru.

Cum au procedat alte țări?

Au deschis școlile pe rând, au impus distanțare fizică, dar toate au avut proceduri diferite. De exemplu, Danemarca a fixat date de întoarcere diferite și i-a chemat întâi pe copiii mici la școală pentru că ei nu pot face online. Germania, în schimb, i-a chemat pe cei mai mari, dar doar câte zece în clasă.

Este posibil ca școala să mărească răspândirea?

Studiile spun că în mică măsură. Dar mărirea răspândirii este posibilă în zonele care au rate deja mari. Asta o arată cel puțin un studiu.

Ce se întâmplă cu copiii supuși riscului sau din familii cu risc?

CDC-ul spune că aici comunitatea trebuie să găsească soluții ca acești copii să primească lecții de unii singuri.

Ar trebui testați toți cei care intră în școală?

Nu. O dată pentru că nimeni nu are resurse să facă asta. Doi, pentru că e de ajuns ca un copil să fie la începutul perioadei de incubație și atunci testul este irelevant.

AIci aveți răspunsurile pe larg, dar și pe cele la alte întrebări importante.

Photo by Pixabay from Pexels

Ce-ai alege? Vaccinul occidental, cel din China sau pe cel rusesc?

Barometrul Europa FM, care a apărut vineri, arată că suntem mai curând pesimiști în privința evoluției bolii în România. Sondajul realizat de IMAS ne spune că doar 45 la sută dintre români cred că un vaccin ar putea apărea în următorul an. Și mai puțini cred în posibilitatea unui tratament.

Barometrul Europa FM, realizat de IMAS

Nu cred că trebuie foarte multe explicații sociologice pentru a ne explica aceste rezultate. Orice om echilibrat își dă seama că apariția unui vaccin este o chestiune care ia foarte mult timp. Și că rezultatele trebuie testate îndelung ca totul să fie sigur.

Ce știm clar este că acum avem o cursă mondială cu peste 100 de competitori, așa cum spune National Geographic. Tipurile de vaccin pregătite sunt diferite, metodele de cercetare nu sunt identice, iar rezultatele sunt așteptate în timp. E o cursă care va da câțiva câștigători și-n care sunt implicate multe minți luminate. Și bani pe măsură. De la fonduri publice până la investiții private.

De asemenea, lupta se dă pe diverse coordonate geografice. Companii occidentale concurează cu cele chineze, dar și cu jucătorul necunoscut care este Rusia. Americanii au un program care se numește Warp Speed și care aruncă cei mai mulți bani, probabil, în timp ce China caută o companie de tip campion, cum este Huawei în telefonie. Rusia este un spațiu obscur și cu multe semne de întrebare. Cum arată lucrurile, așa cum le descrie National Geographic?

  • Un vaccin apare pe piață în 10-15 ani. Cea mai scurtă apariție a fost de patru ani, la oreion.
  • Vaccinul este testat întâi pe un grup de oameni sănătoși.
  • Grupul doi este alcătuit din oameni susceptibil să ia boala.
  • Un al treilea grup include mii de persoane de diferite rase, condiții sociale și stări de sănătate.
  • Multe vaccinuri rămân într-o fază de testare, chiar și după lansare .

Cum depășim în aceste zile această problemă a timpului lung? Metoda folosită este ca toate fazele să se facă simultan. Adică nu mai așteptăm ani, ci luni. Teoretic. După care fiecare companie va trece la faza de producție. Doar că și aici poate dura ani să faci miliarde de doze.

National Geographic a făcut și un top al celor care se află în frunte.

Moderna Therapeutics

  • O companie americană care lucrează cu Institutul American de Sănătate.
  • A ajuns pe data de 27 iulie la faza a treia a testării.
  • Folosește material genetic din virus, introdus în celule ca să producă anticorpi.
  • Începând de anul viitor ar putea face 500 de milioane de doze.

Pfizer și BioNTech

  • O companie americană și una germană. Lucrează pe cercetările de vaccin anti-cancer ale BioNTech.
  • Finanțată de guvernul american.
  • A început faza doi combinată cu faza trei.
  • Poate furniza 1,5 miliarde de doze în 2021

Universitatea Oxford și AstraZeneca

  • Folosește un virus slăbit. Răspunsul de până acum a fost foarte bun.
  • A început faza trei de testare a vaccinului.
  • Poate produce un miliard de doze anul viitor.

Și de aici prieteni, încep marile necunoscute pentru fiecare dintre noi.

Jucătorii Chinezi

  • Sinovac este o companie chineză care lucrează pentru un producător brazilian. Spun c-au trecut deja la faza trei a unui vaccin inactiv. Primele date arată rezultate bune pe maimuțe.
  • Sinopharm este compania de stat chineză. Și ea folosește un vaccin inactiv și a trecut la faza trei. Testările se fac în Arabia Saudită, țară în care locuiesc peste 100 de naționalități, pe 15 mii de persoane.
  • CanSino Biologics o altă companie ale cărei rezultate au fost salutate de The Lancet. Sunt la faza doi și au aprobare limitată să folosească vaccinul pe membri ai armatei chineze.

Rusia

Aici. sunt atât de multe probleme încât trebuie să ne înarmăm cu toate semnele de întrebare. Institutul rusesc din domeniu, Gamaleya, ar fi terminat deja toate fazele de testare și pe data de 10 august este așteptată aprobarea vaccinului. Această informație este dată de NYT în urmă cu câteva zile.

Doar că nimeni nu știe clar cum au făcut rușii acest vaccin, ce tehnologie au folosit și cum l-au testat. Întrebare de pe buzele tuturor este dacă nu cumva Rusia pune pe primul loc prestigiul național și nu știința. Președintele structurii financiare care controlează institutul, Kirill Dimitriev, spune foarte clar că:

Ministerul Sănătății din Rusia face toate demersurile necesare ca vaccinul să fie făcut și urmează toate procedurile. Nu folosim nicio scurtătură.

NYT.

După care a făcut o referire la cursa spațială din 1957.

Așa cum Sputnik a fost realizat de talentul cercetătorilor ruși, la fel și vaccinul este opera minților lor extraordinare.

NYT

Povestea asta din Rusia a stârnit mirare la vârful statului american. Anthony Fauci, cel desemnat de Trump să se ocupe de criza americană, a lansat chiar un avertisment. Mai ales că Rusia a anunțat că după jumătatea lunii august, medicii locali vor fi invitați să se vaccineze.

Sper că Rusia și China nu vor administra vaccinul nimănui înainte de a se face testările necesare. A pretinde că ai un vaccin înainte de a testa pe cineva este un lucru problematic, cel puțin.

Indiana Express

Dacă citești printre rânduri pare că Fauci se îndoiește de existența unei testări reale. Evident că există și o competiție comercială, dar mirarea vine din faptul că, atât China, cât și Rusia au un istoric de nepăsare la viețile oamenilor. Iar dezvoltarea crizelor sanitare din cele două state arată clar acest lucru. În plus credibilitatea Chinei este la pământ după ce au ascuns luni de zile existența virusului.

Temerile oamenilor cumpătați nu se termină, însă aici. NYT a ridicat semne de întrebare și asupra companiilor americane

Andrei Floroiu și premiile de la Bursă

De Andrei Floroiu (foto) bănuiesc că nu ați auzit până astăzi. El este CEO-ul unei companii din California care se numește Vaxart. Domnul Floroiu a devenit săptămâna trecută subiectul unui articol din New York Times. Asta după ce compania pe care o conduce a anunțat c-a primit aprobarea guvernului american să intre în programul Warp Speed. Adică arată niște rezultate promițătoare, într-o prima fază a unui vaccin. Drept urmare, acțiunile Vaxart au crescut cu 456%, iar cele pe care le deține domnul Floroiu au crescut de la 4,3 milioane la 28 de milioane de dolari.

NYT

Realitatea e mai complexă, spune, însă, NYT. Potrivit unui oficial american, Vaxart nu a intrat în program, ci într-un studiu de probă, laolaltă cu alte companii americane, care pot testa un prim produs pe maimuțe. Iar compania nu este încă, oficial, aprobată ca să fie finanțată pentru a dezvolta un vaccin. Oficialii americani anunță că vor face o investigație privind anunțul Vaxart, iar asta se va extinde și pe piața bursieră americană.

Mai pe șleau, NYT ridică următorul semn de întrebare: nu cumva sunt companii care anunță rezultate promițătoare doar ca să impulsioneze acțiunile la bursă?

Astfel, fondul de investiții care susține Vaxart a plecat cu două sute de milioane de dolari din afacerea asta. În realitate, însă, nu mai puțin de 11 companii au dat bani unor directori, acționari și finanțatori după creșterile de la bursă. În total un miliard de dolari s-au plătit în ultimile luni. Așadar, sunt reale rezultate bune pe calea vaccinurilor, se întreabă NYT.

Vă mai amintiți de Moderna, de la care am început acest articol? Din ianuarie până acum, valoarea acțiunilor a crescut la 30 de miliarde de dolari. Iar diverși acționari și oficiali au încasat deja 248 de milioane de dolari. Unele vânzări nu au fost semnalate în avans, așa cum prevede legea.

În cursa asta disperată, câștigurile sunt mari, iar răbdarea este minimă. Și disperarea pe măsură. Așadar, ca indivizi, știind măcar aceste lucruri, ce veți alege: un vaccin occidental, unul din China sau pe cel din Rusia?

Întregul articol din NYT este aici

Am testat o aplicație pentru slăbit, DAHNA

Pe medicul cardiolog Gabriel Tatu-Chițoiu l-am cunoscut acum câțiva ani. Mi-a plăcut din prima pentru că nu e alarmist. Și are o blândețe care te pune pe picioare. I-am dat la data respectivă cam 50 de ani. Și mai târziu a râs de mine când i-am spus. 

Doctorul aleargă zilnic kilometri buni, uneori câte zece, și erau ani în care făcea semi-maratoane. La un astfel de maraton era teribil de frustrat că nu poate face față din cauza unui menisc. Dar a tras de el. Pasiunea lui pentru sănătate și menținerea ei prin obiceiuri corecte de viață a dus la strângerea  a sute de doctori în jurul lui.

Astfel a început să funcționeze Athletic Cardio Club care strânge medici și pacienți care-și tratează inima prin alergare. 

Echipa Athletic Cardio în mai 2014

Spre surpriza mea, doctorul Tatu-Chițoiu s-a pensionat. Nu avea 50 de ani cum am crezut eu, ci mai avea puțin la pensie. Dar pentru că e un om activ, a rămas alături de pacienți și cu o inovație. De ce ne nu ar putea ajunge viața bună la noi și prin intermediul telefonului, care oricum ne face sedentari?

Doctorul Gabriel Tatu-Chițoiu și soția sa, Daniela au construit o aplicație care să te ajute să-ți păstrezi greutatea, dar să și slăbești. DAHNA vine de la Diet According to the Healthy Nutritional Approach. Daniela Tatu spune că ideea i-a venit la coadă la supermarket. 

”Ideea acestei aplicații a apărut spontan, în timpul unei sesiuni de cumpărături, mai precis în timp ce eu și soțul meu ieșeam dintr-un supermarket, neplăcut impresionați de alimentele ultra procesate existente în coșurile colegilor noștri de shopping, gândindu-ne ce util ar fi un instrument care să îți ofere extrem de rapid lista de cumpărături de alimente sănătoase, cu exact cantitățile de care are fiecare nevoie, pe baza unor meniuri sănătoase predefinite și care să ia în considerare un profil propriu metabolic.”

Daniela Tatu-Chițoiu

Acum câteva săptămâni, doctorul Tatu-Chițoiu m-a sunat să încerc aplicația. Știe exact ce marfă are în față. Dacă ar fi un client ideal pentru aplicație, atunci eu aș fi acela. Într-o luptă permanentă cu mine, încercând mereu să dau kilograme jos, mâncând prostii și sfârșind învins de fiecare dată, eu chiar încerc orice lucru nou ce-mi dă speranțe. Așa că nu e prima aplicație pe care o văd.  

Publicată de Dahna pe Vineri, 24 iulie 2020

Ce face DAHNA? Îți stabilește de la bun început profilul, îți fixează obiectivul și apoi îți dă resursele necesare ca să mergi mai departe. De fapt, lucrul cel mai atrăgător este că-ți spune ce să faci. 

Singura dată când am reușit să slăbesc, a fost cu ajutorul unui doctor nutriționist, care, pur și simplu, mi-a dictat o sumedenie de rețete pe mai multe zile. Și de care m-am ținut. Este ce face și DAHNA, în lumea virtuală. Adică îți oferă multe meniuri, 43, cu tot ce trebuie să mănânci într-o zi și cu cantități adecvate greutății tale. Îți faci lista de meniuri și le urmezi cu sfințenie în fiecare zi. Mâncare este aleasă de nutriționiști și medici cardiologi ca să răspundă nevoilor tale. Iar dacă simți că nu mai poți, ai un buton care te duce în contact cu un medic. 

Există și un capitol dedicat mișcării, cu tot cu filme. Fotografii și indicații adecvate profilului tău. Poți să-ți alegi oricare dintre filme și să-l urmezi îndeaproape. Nu trebuie să fii perfect, dar poți să încerci. Iar aplicația îți monitorizează progresul. 

Și, da, în fiecare zi primești știri legate de sănătate, dar alese din surse sigure, ca să nu cazi în plasa miturilor despre sănătate. 

În fine, ce vreau să vă spun. Nu există miracole. Și de fapt, marea luptă este să te menții. DAHNA este un instrument. Pentru unii poate fi util, dar adevăratul motor este la noi. Iar dacă nu funcționează cu aplicația, să știți că doctorul Tatu-Chițoiu vă așteaptă oricând la alergat. 

Retete gustoase personalizate gratuit

Cum ar fi să ai pe telefon o aplicație de dietă care să te ajute să îți păstrezi inima ferită de boli, să obții astfel 5-10 ani speranța de viață sănătoasă și activă și 2.8 ani din viață timp economisit? Și toate acestea în doar 5 minute de utilizare zilnică. Ai folosi-o? Ea există și se numește Dahna! Incearcă acum gratuit!

Publicată de Dahna pe Duminică, 19 iulie 2020