sănătate

”Da, pacienții se leagă de pat, în România”

Procurorii din Sibiu au deschis un dosar pentru omor după dezvăluirile din ziarul Turnul Sfatului. Acolo merge și un control al ministrului sănătății.

Pentru cine știe articolul, el se află în întregime aici.

Iar aici este un fragment semnificativ

”Era o doamnă care intrase cu o zi înainte. Oxigen ușor, iar mâine când am mers la lucru, de la opt, într-una țipa, într-una. Era 9 jumate, nu puteam să intru, trebuia să se facă ora 11. La un moment dat nu mai aveam răbdare, am vrut să intru, la fără 10 eram deja îmbrăcat să intru. Salonul 1, patul 1, femeia era legată de mâini și de picioare. Buni, ce faci? ”Lasă-mă în pace, nu am încredere în tine„, m-a repezit. ”Buni, eu sunt, am vorbit și ieri”, i-am zis. ”A, tu ești… M-au legat, dă-mi te rog puțină apă”. ”Dar tu, buni, nu ți-a da nimeni apă până acum?” ”Nu mi-a dat nimeni că m-au legat”.

Asistent medical în Turnul Sfatului

După ce furia și emoția trec, o să vedem și dincolo de ele. L-am ascultat aseară pe un medic anestezist la Digi 24 spunând că în anumite condiții și cu anumite limitări unele proceduri descrise sunt corecte. Sau că există interpretări greșite ale unor situații de acolo. În continuare mi-e greu să cred că sunt oameni în medicină care vor să facă rău deliberat. Cred însă alte lucruri.

Câtă empatie și grijă avem în spitalele noastre?

Ca fiecare dintre noi, am întâmplări bune și rele în spitalele din România. Cunosc oameni care au întâmplări bune și rele. Dacă e un lucru care lipsește în spitalele din România atunci acela este empatia. Dragostea, grija și respectul reciproc pe care ni-l purtăm unul altuia. Dar care în multe cazuri începe să apară.

I-am invitat pe ascultătorii România în Direct la o discuție despre empatie și grijă în spitalele din România. Și am primit, în schimb, relatări despre pacienți legați de pat. Și de la medici și asistente, dar și de la pacienți. Două viziuni despărțite de o lume și de grijă. Și o lume în care nu se stă de vorbă. Vă invit să le ascultați mai jos și să trageți voi concluziile.

Mărturiile

Prima pe care o s-o auziți este Paula, fizioterapeută care lucrează în secție ATI Covid la București. Legarea se practică în rândul pacienților agitați, cu probleme neurologice care sunt intubați sau perfuzați. Ea spune că un pacient ajunge în ATI cu multiple probleme. Și că unii dintre ei își scot cateterele sau perfuziile.

În condițiile în care personalul este subdimensionat sau lipsește din zona respectivă, Paula consideră că asta este o metodă sigură de protecție a pacientului. Ea adaugă un factor care face referire la costumul de protecție. Intrarea ieșirea din sală se face doar în costume, acestea sunt greu de îmbrăcat. Dacă un pacient își face ceva rău, nu mai ai timp de intervenție. Descrie un astfel de episod în înregistrare.

Paula este atât de convinsă de corectitudinea procedurii încât a fost de acord ca același lucru să fie făcut și tatălui său, victima unui AVC în aceste zile.

Apoi a sunat Silviu de la ”unul dintre cele mai mari spitale de urgență din București.” Este medic de urgență. Povestea sa pleacă de la fuga unui pacient din spital. Dar asta nu e tot. În camera de gardă, zonă roșie, adică Covid, sunt doi medici, două asistente și un infirmier. Undeva, cam 15 bolnavi. Unii în perfuzii, alții cu aparate de respirat. Ca medic, i s-a întâmplat ca unul dintre bolnavi să coată perfuziile celorlalți. Da, practică legarea și-n camera de gardă. Am vorbit după o gardă care a durat 30 de ore.

Daniela mi-a vorbit de lumea dinainte de Covid. Soțul său a fost operat la Spitalul Universitar. A fost legat pentru că ”era agitat” și și-a scos o drenă de la operația de pe creier. a plătit ca să fie lăsată să stea lângă el zi și noapte. Apoi au ajuns la un spital privat. Acolo a aflat că legarea poate fi înlocuită cu bandajarea mâinii și astfel funcționalitatea acesteia scade, iar bolnavul nu-și mai poate face rău.

Un pic de echilibru

Sunt convins că în tot sistemul sanitar se amestecă și rău și bine. Și că emoția întunecă rațiunea. Acest tip de dezvăluiri ar fi trebuit să vină și cu explicații mai detaliate pentru publicul larg. În egală măsură cred că sunt cazuri în care bolnavul nu mai este privit cu grijă, dragoste și empatie. Poate în lumea de azi sau lumea pe care am construit-o noi, asta nu prea mai funcționează. Dar sunt convins că învățăm.

Mai este ceva la final. Este genul de subiect care invită trolii de Facebook. Și comentariile se îndreaptă otova împotriva medicilor din România. Un uriaș spirit iacobin și un altul populist răcnesc deasupra problemei. Și tocmai asta e, că problema nu mai poate fi rezolvată așa.

Altfel, este un cuvânt care tot trece prin comentariile astea. ”Eroii” scris în batjocură sau cu sarcasm. Și revine destul de des. Asta nu e o întâmplare. E o trolare care vine să adâncească falia din societate. Și cineva cultivă asta cu asupră de măsură. Zic să ne păstrăm echilibrul. Sunt medici care greșesc, sunt unii cărora nu le pasă, sunt unii reci, dar nu sunt toți. Dimpotrivă.

Aici este întreaga ediție România în Direct

Despre alte probleme în spitalele din România, aici

Petronela Rotar: “Când a murit tata, nu au vrut să se complice și să-i ducă un telefon”

Când Petronela Rotar a publicat în decembrie anul trecut un poem dedicat tatălui său, pe moarte în spitalul din Brașov, postarea a făcut înconjurul internetului. Pentru că era dureros, sensibil și te oprea în loc.

Dar s-a mai întâmplat ceva. Atunci am conștientizat mulți dintre noi că, de fapt, povestea ei se repetă în zeci de mii de cazuri. Că toți cei care mor la terapie intensivă nu mai pot să-și vadă familiile. Și că este posibil ca în cazul fiecărui bolnav „cineva să nu aibă chef să ducă un telefon la urechea lui.” Pentru că asta i s-a răspuns Petronelei.

Mai sunt câteva învățături

Și apoi a mai fost ceva interesant. Petronela mi-a povestit că în urma publicării poemului a sunat-o o asistentă medicală care i-a spus că niciodată nu s-a gândit așa la cei pe moarte. „Eu credeam despre mine că sunt om bun. Și că ce mai contează pentru cineva care moare să i se vorbească. Oricum n-aude.”

Și tot așa aflăm, pas cu pas, că medicii nu au parte de consiliere psihologică în țara asta. Nici măcar cei care se confruntă cu moartea zilnic. Și că unii dintre ei fac asta pe ascuns ca să nu se afle în sistem.

De aici pornește interviul cu Petronela Rotar. Ea a fost de-a lungul anilor unul dintre avocații nevoii de igienă mentală în viețile noastre. Și una dintre persoanele care a vorbit public despre depresie, atacuri de panică, căderi nervoase. În general lucruri pe care evităm să le spunem chiar și celor apropiați.

Câteva recomandări suplimentare

Aici găsiți textele Petronelei Rotar, dar și drumul către cărțile sale.

Alte lucruri despre care nu vorbim

Nu uitați că sunt deja două episoade din Vorbitorincii pe care le puteți asculta.

Gabriel Tatu-Chițoiu: „România e țara cu profesioniștii în țărână și cu oportuniștii la butoane”

Cu doctorul Gabriel Tatu-Chițoiu m-am întâlnit acum câțiva ani când m-a invitat la maraton. Își găsise sigur omul. Maraton nu a fost pentru mine, dar, cum Poliția închisese toată zona centrală a Bucureștiului, am avut o foarte lungă plimbare pe jos. Foarte lungă.

Atunci am scris un text al cărui titlu era foarte clar. „Am fost singurul gras din Piața Constituției.”

Cu trecerea anilor, doctorul Tatu-Chițoiu m-a învățat să folosesc aplicația sa pentru mișcare din cadrul Athletic Cardio Club. Apoi cealaltă aplicație foarte utilă, Tensiunea mea. În fine, cel mai recent lucru pe care l-a făcut alături de soția sa este să creeze o aplicație pentru mâncare sănătoasă.

Îi spune Dahna și o găsiți aici.

Doctorul Gabriel Tatu-Chițoiu este renumit pentru profesionalismul său, dar și pentru pasiunea sa pentru alergări și maratoane. El promovează de zeci de ani sănătatea inimii prin alergare și este cel care a înființat Athletic Cardio Club, o instituție care reunește medici și pacienți ce vor să alerge împreună. Și, da, aleargă uneori la nivel de semi profesioniști. E tratamentul cel mai bun pe care doctorul Tatu-Chițoiu îl recomandă tuturor, înainte de a deveni pacienți. Vreme de mulți ani a fost președintele Societății Române de Cardiologie, iar acum face parte din consiliul de conducere.

Am vorbit despre cum să abordăm rațional această epidemie. Și de ce crede doctorul Tatu că virusul de azi este cel mai cuminte dintre cei cunoscuți din familia SARS-COV. O să auziți, însă și despre pacienți de-ai săi, care și-au cumpărat tuburi de oxigen sau de excese în privința medicamentației preventive. Dar și despre cum se protejează el.

Și, da, am lăsat un capitol special funcționării României. „E o țară în care profesioniștii sunt jos, în țărână, și cu oportuniștii la butoane”.

Șeful Warp Speed anunță primele vaccinări la 15 Decembrie. Primele semne ale vieții normale, în Mai.

Un anunț foarte curajos s-a auzit în urmă cu câteva zile de la șeful științific al operațiunii Warp Speed, Moncef Slaoui. Aceasta este operațiunea medicală prin care se distribuie vaccinurile în Statele Unite. El a anunțat că primele vaccinuri vor ajunge la americani până la data de 15 decembrie și că primele semne ale vieții normale vor reapărea în luna mai.

Wow! Știu că pare curajos, dar o să încerc să vă descriu cum arată planul, așa cum l-am văzut în NYT și alte publicații americane. Așadar.

Cât de realistică este data de 15 decembrie?

Luni, compania Moderna a cerut acceptul pentru aprobarea vaccinului de către autoritățile americane. Este a doua companie după Pfizer, care a făcut asta pe 20 noiembrie. Evaluarea va dura două săptămâni în fiecare caz.

Moncef Slaoui spune că primele vaccinuri vor ajunge la populație în 24 de ore de la aprobare. Asta înseamnă că dozele sunt produse și că stau acum și așteaptă doar patalamaua de la Washington.

Cum se face transportul?

Am mai povestit despre containerele speciale pe care Pfizer le-a pregătit pentru temperaturi de -80 de grade. Odată ajunse la spitale sau în locurile de vaccinare, dozele sunt puse în frigidere speciale unde pot sta o perioadă îndelungată. Dacă aceste frigidere nu există, vaccinurile pot sta 5 zile într-un frigider obișnuit,

Despre câte doze vorbim în primă fază?

Ceva mai mult de șase milioane de doze. Asta înseamnă că vor putea fi vaccinați trei milioane de oameni. Nu uitați că-n cazurile Pfizer și Moderna este necesar să se facă două doze la interval de trei săptămâni.

La cine vor ajunge aceste doze?

Primele doze vor ajunge la personalul medical care numără aproape trei milioane de persoane. Asta înseamnă că prima tranșă este destinată celor care lucrează în spitale.

Cine este în valul doi de vaccinare

A doua tranșă însumează 40 de milioane de vaccinuri. Asta înseamnă 20 de milioane de oameni care ar putea fi vaccinați până la 31 decembrie. Sau a căror vaccinare va începe între 15 și 31 decembrie.

Oamenii din următorul va lucrători esențiali. Cei din industria mâncării, lucrătorii la utilități, aproximativ 80 de milioane de persoane. Deci a doua tranșă de vaccinuri nu le este deajuns. Mulți dintre ei vor. fi vaccinați anul viitor.

Ce urmează mai departe?

Persoanele de peste 65 de ani, cei care au diabet sau probleme de inimă. Adică grupul de risc al persoanelor obișnuite, dar cu boli. Cred că deja ne îndreptăm spre primăvară.

Și un cetățean obișnuit care nu este în grupa de risc?

De asta Moncef Slaoui vorbea de luna mai. Cred că atunci vor putea ajunge la populația obișnuită primele vaccinuri.

Cum vor arăta locurile de vaccinare?

Nu ca în filme. După vaccinarea lucrătorilor medicali, în America vaccinarea se va face în locurile obișnuite, adică farmacii și spitale. Și în toate locurile cunoscute și în trecut ca locuri de vaccinare.

Vor putea alege vaccinul?

Nu, nici vorbă. Cam ce nimerești, adică vaccinul de la una dintre cele două companii, aia e.

Va fi obligatoriu?

Nu. Vaccinul nu este obligatoriu, dar jurnaliștii americani apreciază că vor fi „cazuri izolate” de afaceri care-l vor cere.

Vor trebui să plătească?

Nu. Dezvoltarea vaccinurilor este plătită din bani publici. Moderna a încasat deja peste un miliard de dolari. Pfizer a refuzat banii pentru dezvoltare, dar va încasa prin vânzare către guvern.

Asta înseamnă că scăpăm de boală? Va exista imunitate de turmă?

Încă nu știm cum funcționează aceste vaccinuri. Sunt multe necunoscute. Și prima e legată de faptul că virusul poate fi transmis mai departe, chiar dacă ai făcut vaccin. E un drum mai lung de parcurs

Cum vor ține evidența vaccinurilor?

Odată cu vaccinul a fost construită și o aplicație cu o bază de date uriașă care-i va cuprinde pe toți cei vaccinați. Ea va ține evidența și-i va anunța pe toți cei implicați că trebuie să vină la a doua vaccinare.

Ce trebuie să știi despre al doilea vaccin testat cu succes

Voi încerca să vă răspund la câteva întrebări uzuale legate de anunțul făcut de compania Moderna. Ei spun c-au dezvoltat un vaccin, cu aceeași tehnică ca și Pfizer-BioNTech, dar cu eficiență ceva mai bună. De altfel, o să introduc și o grafică făcută de BBC, care compară cele două vaccinuri.

Despre primul vaccin am scris aici.

Ce rezultate a dat testul în masă?

Spre deosebire de Pfizer, Moderna a făcut testul doar pe 30 de mii de persoane care au fost împărțite în două grupe. Unii au primit vaccinul, iar alții doar o soluție placebo.

Din cei care au participat la test, 95 s-au îmbolnăvit, 11 chiar sever. Din aceștia 95, doar 5 erau în grupul care a primit vaccin. Restul de 90 se aflau în grupul care a primit placebo. Nici unul dintre cei sever bolnavi nu era vaccinat.

Compania s-a declarat încântată de rezultate, de vreme ce așteptările autorităților sunt setate undeva la 50 la sută. Am explicat și data trecută de ce. Aceasta este eficiența vaccinurilor gripale, unde virusurile mutează des.

Ce înseamnă eficiență de 95 la sută?

La finalul testului s-a descoperit o eficiență de 94,5 la sută. Adică 94 la sută dintre participanți au dezvoltat destui anticorpi cât să oprească boala. Cei rămași fie nu au făcut anticorpi, fie nu destui ca să fie feriți de boală.

Nu-mi este clar acum dacă această eficiență a fost măsurată aici înainte sau după rapel. Aceasta va fi o informație importantă pentru parcursul vaccinului.

Are Moderna un vaccin sigur?

Experții spun că vaccinul este sigur în sensul că nu te îmbolnăvește de COVID sau alte boli.Cel puțin asta știm în această fază, dar cum am mai spus, aceste studii se opresc mai târziu în viitor. Rezultatele preliminare ne ajută ca vaccinul să meargă mai repede spre producție.

Dacă întrebați de efecte secundare, acestea includ un pic de febră, dureri de cap și ceva oboseală de scurtă durată. Orice poate fi tratat cu Paracetamol spun cercetătorii.

Cum va fi administrat acest vaccin?

Da, și aici este nevoie de un rapel, la 28 de zile. Cercetătorii spun că aceasta este varianta cea mai sigură în care poate funcționa vaccinul.

La ce temperatută va fi ținut vaccinul Moderna?

Aici este diferența fundamentală față de Pfizer. Vaccinul Moderna are nevoie de o temperatură de -20 de grade. Mai mult, poate sta până la o lună în frigider și chiar jumătate de zi la temperatura camerei. Dacă nu sunt respectate aceste prevederi vaccinul va deveni inactiv.

Deocamdată nu știm la ce soluții va apela Moderna pentru transportul vaccinului. Aici Pfizer pare să fie cu un pas înainte.

Când va fi aprobat vaccinul?

Moderna îl va aduce la autorități pentru aprobare în următoarele săptămâni. Vaccinul a fost auditat de o comisie de experți independeți, dar procedurile vor fi revizuite de autoritățile fiecărui stat.

Ce înseamnă asta pentru public?

Asta înseamnă, spun ei, că vor avea 20 de milioane de doze în America până la finalul anului. Și un miliard anul viitor. Cel mai probabil, În Europa va ajunge în primăvara anului viitor..

Este vaccinul bun pentru bătrâni?

În studiul Moderna sunt prinși și oameni care au peste 64 de ani. Experții de la Moderna nu s-au grăbit însă să vorbească și despre eficiența datelor în aceste cazuri. Ei spun că vaccinul dă semne încurajatoare, dar că trebuie încă să vadă dacă el este la fel eficient și pentru tineri și pentru copii.

A fost testat vaccinul și la copii?

Nu. Moderna va testa și adolescenți, dar de abia în lunile următoare.

Testarea acestui vaccin este finalizată?

Nu. Și este important de știut acest lucru. Testul științific ține până se vor îmbolnăvi mai bine de o sută de persoane dintre cei testați. De abia atunci se vor putea trage concluziile necesare.

Este acest vaccin finanțat de Statele Unite?

Acest vaccin este finanțat și de guvernul american. Aproape un miliard de dolari a primit compania, în mai multe tranșe, de la guvernul american. Asta înseamnă că Statele Unite au prioritate la distribuție.

Ce se întâmplă cu restul încercărilor?

Le așteptăm și pe acelea. Numai blocul occidental are zece variante de vaccin în diverse stadii de testare. Va fi loc pentru toată lumea pe piață. Mai ales că, vedeți, acest vaccin are probleme de logistică. Cel mai rapid anunț este așteptat acum de la AstraZeneca

„Suntem cu toții vinovați” este o minciună

Tragedia de la Piatra Neamț a primit o rezolvare socială din partea ministrului Nelu Tătaru care disculpă clasa politică și administrația românească în câteva cuvinte simple.

„Pentru situația de peste 30 de ani și pentru autoritățile locale și pentru neimplicare … cred că suntem toți vinovați în această țară, nu doar sistemul medical și autoritățile locale, pentru că am acceptat timp de 30 de ani să trăim într-o astfel de situație medicală.”

Nelu Tătaru

Un fel de a spune, „proști sunteți voi care ați acceptat ca noi politicienii să punem în funcție tot felul de matracuci.” Și nu numai c-ați acceptat, dar ați și lăsat povestea asta să treneze 30 de ani.

Am scris despre asta pe FB și-a rezultat un val de susținere pentru domnul ministru. Există câte o explicație pentru fiecare cuvânt pe care l-a spus. Și desigur câte o vinovăție pentru ceilalți: politicieni din tabără adversă nouă, public neimplicat, presă, oameni care vorbesc în spațiu public. O devălmășie a vinovăției.

Asta e, oameni buni. Toată societatea i-a omorât pe amărâții de la Piatra Neamț. Și pe cei de la Colectiv. N-aveți ce face. Asumați-vă! Și tăceți! Mai ales tăceți și nu lăsați să se vadă că aici e vorba de lege de responsabilități și de mecanisme controlabile. Asta a vrut să spună domnul Tătaru și i-a reușit de minune.

Or nu e așa, prieteni. Nu toată lumea e vinovată de ce s-a întâmplat acolo. Nici legal și nici moral. Legalitatea o va stabili instanța de judecată. Peste tot sunt proceduri și hârtii de urmat. Ne vom lămuri. De la mutarea la secției până la cumpărarea aparaturii. Răbdare.

Să stabilim vinovăția morală. Căci acesta este calculul politic.

Ni se spune că oamenii obișnuiți sunt vinovați pentru că nu se implică în politică și administrație. E adevărat. O bună bucată de vreme au lipsit. Dar contractul social nu presupune ca fiecare dintre noi să se apuce de politică. Este imposibil. Și, da, după o perioadă de maturizare a societății, avem o nouă generație care se implică. Dar ce să vezi nu mai are loc de toate pilele și cumetriile suite în funcții. Iar dacă o face, capătă bețe în roate. Nu e ca și cum sunt așteptați acolo.

Ni se spune că suntem vinovați pentru că nu protestăm. Ba se protestează în România. S-a stat în stradă și-n 2012 și-n 2017. Și a venit lumea fără să fie adusă cu autobuze de partid. Și azi sunt oameni în stradă pe diverse teme. Dacă protest înseamnă să dăm foc la ceva, asta e o prostie.

Ni se spune că suntem vinovați pentru că nu mergem la vot. Mergem la vot potrivit așteptărilor și standardelor europene. Nu suntem vreo autocrație care să aibă scoruri de 90 la sută. Dar nu aceasta este esența. Chiar și dacă prezența este sub așteptări, politicianul și administrația trebuie să dea răspunsuri și rezolvări corecte la ce așteaptă lumea.

Ba, mai mult, România a dat răspunsuri corecte la vot. Urmăriți ultimii ani și o să vedeți că avem alternanță la vot. Chit că ea vine la 7-8 ani sau mai repede, tot alternanță este. România a sancționat excesele, abuzul, hoția, mafia, de fiecare dată. A dat răspunsurile pe care le avea la îndemână. Și apoi a dus și la nașterea unei forțe politice noi care începe să crească.

Dar știți ce? Clasa politică chiar nu a răspuns acestor semnale. Dimpotrivă. Pe măsură ce era sancționată a făcut loc în rândul ei la din ce în ce mai mulți infractori, incompetenți, mediocri, șpăgari, plagiatori. A construit un sistem paralel de merite și salarii și responsabilități vagi.

Oamenii aceștia au adus cu ei alții de aceeași teapă pe care i-au numit în diverse structuri. Statul a devenit o pastă incapabilă să rezolve lucruri reale, dar foarte bun la plimbat hârtii. Statul român e foarte bun la aprobări și controale ulterioare și, de fapt, asta îi justifică întreaga existență. Esența lui este să se afle în raport cu un cetățean care-i cere ceva și care are nevoie de o hârtie. De aici rostul șpăgii, dar și al autodezvoltării sale în direcția unor alte normative care să-i mai dea posibilitatea angajării unei pile. În același timp este incapabil să dea un răspuns clar, rapid și eficient la niște probleme reale. Și nici nu are timp să le mai rezolve de vreme ce pentru membrii săi are câte o modalitate de rezolvare.

Aici trebuie să socotiți vinovățiile și nu în altă parte. Votul și protestele noastre sunt oneste. Deciziile lor sunt mai mereu discutabile. Răspundeți la ce aveți de răspuns și nu aruncați în cârca populației incapacitatea de a rezolva lucrurile pe care trebuie să le faceți.

Ce trebuie să știi despre vaccinul de la Pfizer

Anunțul companiei Pfizer că are un vaccin, care este eficient în proporție de 90 la sută, este cea mai bună veste pe care o avem în ultima perioadă. Dar ea trebuie privită cu precauție pe lângă optimism, mai ales că până la distribuție și vaccinare avem multe obstacole în față. Așadar voi răspunde la câteva întrebări uzuale legate de acest vaccin, așa cum le-am documentat în presa internațională.

Ce rezultate a dat testul în masă?

Anunțul pe care l-am auzit cu toții este că Pfizer are un vaccin cu rezultate bune ca urmare a unui test în masă. Asta înseamnă c-au fost testate 44 mii de persoane prin administrarea unui vaccin și unei soluții placebo din sare și apă. .

Dintre cei 44 de mii care au primit antidotul sau soluția placebo, la finalul perioadei de testare s-au îmbolnăvit 94 persoane. Publicul nu a fost informat dacă cei 94 sunt dintre cei vaccinați sau dintre cei cu placebo. Acest lucru este știut doar de către experții independenți care au evaluat vaccinul.

Rezultatele evaluării nu sunt făcute publice în detaliu, dar ele sunt verificate de un corp independent de experți, așa cum cer autoritățile americane

Ce înseamnă eficiență de 90 la sută?

Eficiență de 90 la sută înseamnă că 90 la sută din grupul de control a dezvoltat anticorpi capabili să oprească boala. Cei rămași fie nu au făcut anticorpi, fie nu destui ca să fie feriți de boală. Dar asta înseamnă anticorpi dezvoltați după prima doză și pe o perioadă de 28 de zile. Urmează o măsurătoare pe a doua doză. La fel, testarea se face în condiții controlate, iar asta nu înseamnă că la publicul general va da aceleași rezultate.

În general, vaccinurile pentru gripă au o eficiență care variază între 40 și 60 la sută, asta pentru că virusul gripal mitează și știe să se apere de un vaccin. Dar vaccinul împotriva pojarului are o eficiență de 97 la sută. Nu știm, însă, câte luni te ajută vaccinul.

Are Pfizer un vaccin sigur?

Experții spun că vaccinul este sigur în sensul că nu te îmbolnăvește de COVID sau alte boli. Asta pentru că Pfizer a dezvoltat patru variante de vaccin în diverse studii, iar aceasta la care s-a ajuns acum este varianta cu cele mai mici simptome cu putință.

Cum va fi administrat acest vaccin?

Întrebarea aceasta am introdus-o pentru că este foarte interesant răspunsul. Nu am găsit o explicație, dar acest vaccin are nevoie de un rapel. Acesta se va face la trei săptămâni de la prima înțepătură, ceea ce va face logistica foarte complicată. Iar dacă am pronunțat logistică, vine următoarea întrebare.

Este adevărat că e nevoie să fie ținut la -80 de grade?

Da, este adevărat că are nevoie nu numai de această temperatură(-70 -80), dar și de alte condiții suplimentare. Pfizer și-a construit deja propriile containere de transport speciale. Operațiuneaeste atât de delicată încât Pfizer nici măcar nu recurge la distribuitorul său tradițional McKesson, care investise deja două miliarde de dolari în opearțiune.

Așadar, vaccinul va fi produs întâi în Michigan, la cea mai mare fabrică a lui Pfizer. Fiecare container va conține între 1000 și 5000 de doze. La expediere fiecare container va avea un dispozitiv GPS și un termometru care va informa în permanență laboratoarele Pfizer dacă temperatura se menține corectă. Și dacă nu e furat.

Mai mult, fiecare container va putea fi accesat doar de două ori pe zi și nu mai mult de un minut la fiecare accesare. După transport, dozele pot sta într-un frigider până la 5 zile sau la temperaturi de -80 de grade vreme de șase luni.

Când va fi aprobat vaccinul?

V-ați prins. Anunțul că există un vaccin nu înseamnă că acesta va fi și aprobat. El va fi verificat de autoritățile din toată lumea, dar pe noi ne interesează Europa. Pfizer spune că în America îl va trimite la aprobare într-o săptămână, dar nu știm data din Europa. Cel mai probabil în noiembrie-decembrie, experții UE vor avea date despre vaccin.

Ce înseamnă asta pentru public?

Dacă Uniunea Europeană găsește că vaccinul este sigur, am putea avea unul până în luna decembrie. Pfizer poate produce 50 de milioane de doze până la finalul anului. Asta înseamnă 25 de milioane de persoane. Primii vor fi medicii fără îndoială.

Este vaccinul bun pentru bătrâni?

În studiul Pfizer sunt prinși și oameni care au peste 64 de ani. Experții știu deja care sunt rezultatele asupra lor și vom afla asta în curând.

A fost testat vaccinul și la copii?

Nu. Pentru copii există alte variante de testare ale companiei, respectiv două. Una pentru adolescenți și una pentru copiii sub 12 ani. Asta înseamnă că acest vaccin nu va fi aprobat pentru copii.

Testarea acestui vaccin este finalizată?

Nu. Și este important de știut acest lucru. Testul științific ține până se vor îmbolnăvi 164 de persoane dintre cei testați. De abia atunci se vor putea trage concluziile necesare.

Este acest vaccin finanțat de Statele Unite?

Acest vaccin nu este finanțat de guvernul american, ca urmare a opoziției Germaniei. De altfel, deși am scris mereu Pfizer, pentru ușurință, vaccinul este produs de Pfizer și BioNTech, o companie germană. Pfizer a acceptat totuși un contract de peste un miliard de dolari ca să vândă vaccinul în America, odată cel are. Dar nu a încasat banii. Spre deosebire de Pfizer, vaccinurile făcute de AstraZeneca și Moderna au finanțare americană și europeană. Ceea ce ne duce la altă întrebare.

Ce se întâmplă cu restul încercărilor?

Le așteptăm și pe acelea. Numai blocul occidental are zece variante de vaccin în diverse stadii de testare. Va fi loc pentru toată lumea pe piață. Mai ales că, vedeți, acest vaccin are probleme de logistică. De exemplu, se așteaprtă un rezultat excepțional de la o firmă mică, așa cum am scris în știrile din 9 noiembrie. Aici.

Sunt și probleme. Brazilia a oprit ieri un studiu cu vaccinul chinez de la Sinovac din cauza unei reacții adverse majore. Iar Rusia anunță că lucrurile stau bine la ei, dar datele nu sunt publice.

Deci, răbdare.

Photo by Chokniti Khongchum from Pexels

Descentralizarea epidemiei

Orașul Iași este prima localitate mare care anunță că va recurge la măsuri apropoiate celor din perioada de carantină. Restaurantele, cinematografele, teatrele și cazinourile se închid pentru o săptămână. Cele care funcționează la interior. Există câteva reguli care le dau voie celor de la pensiuni și hoteluri să funcționeze. La fel, pot lucra cei care livrează mâncare. Situații similare sunt la Dej și Gherla.

Închiderea vine cu o săptămână înainte de sărbătoarea de Sfânta Parascheva, care poate fi celebrată doar de locuitorii orașului . Rarta de infectare este mai mare de 1,5 la mia de locuitori în ultimele zile.

La ora la care scriu, de măsuri similare se pregătește și Bucureștiul. Acesta are demult o rată de 1,86 la mia de locuitori, dar nu a adoptat încă o politică restrictivă. Aici se vor închide baruri și restaurante, iar evenimentele private vor fi restricționate. Se vor înteți controalele la în zonele publice.

Toate astea se întâmplă din mai multe rațiuni. Prima este că săptămâna trecută s-a înregistrat cel mai mare număr de cazuri de la începere epidemiei. Rata de pozitivare ne dă câteva indicii.

Dar cel mai atenți trebuie să fim la graficul de mai jos, realizat de G4 Media. De fapt, marea presiune în acest moment este pe sistemul sanitar. Mai multe județe din țară nu mai au loc la terapie intensivă. Și, chiar dacă se mai cumpără ventilatoare, nu o să fie destui medici.

Iată și evoluția cazurilor de la ATI. E cel mai înalt nivel de până acum.

Estimarea mea este că situații punctuale de închidere vor mai apărea. Nu numai la București și Iași, dar mai peste tot unde vedeți paturile alea roșii. Statul român nu are destule resurse să se apere de boală care face probleme și-n Europa. Așadar, ne-am întors la același moment în care trebuie să împiedicăm o mai mare presiune pe doctori. Încă nu suntem în situația de a alege cine moare. Dar nu suntem departe.

Nu mai este nicio îndoială că România este în valul 2 al pandemiei coronavirus. Cât de mult se va înălța acest val, nu…

Publicată de Vlad Mixich pe Luni, 5 octombrie 2020

De asta spun că în săptămâniile următoare vom asista la o descentralizare a epidemiei. Punctual, din ce în ce mai multe localități mari vor lua măsuri similare. Autoritățile locale vor repeta modelul de la Iași și de la București. Este principala armă pe care a o au la dispoziție. Măsurile vor fi periodice și vor funcționa alternativ cu perioade de pauze. Și, da, vor fi impulsionați major de autoritățile centrale.

Din rațiuni economice, foarte greu președintele Iohannis va ajunge la reluarea stării de urgență. Oricum și aceasta trebuie întregită politic în Parlament. Așadar, va fi ultima soluție. Deocamdată, epidemia va fi în mâna autorităților locale și a fondurilor pe care le poate pune la dispoziție Guvernul. Dar, cel mai mult, ce se va întâmpla ține de noi. Fiți cu băgare de seamă, purtați masca și evitați aglomerațiile!

Am fost la o întâlnire a unor oameni care și-au micșorat stomacul. Ce-am aflat (P)

De când cu COVID-ul mi se întâmplă o poveste. Și cred că nu-s singurul. De câte ori se dau știri cu boala la televizor sau se poartă o discuție despre riscuri, eu mă evaluez. Adică mă întreb ce și cum. Eu sunt în categoria de risc. Și încep să pun argumente pro și contra. Iau vitamina C, fac un pic de mișcare, mă păzesc, deci sunt ok. Dar sunt bărbat, trecut de 40, de fapt nu fac destulă mișcare și mai ales sunt supraponderal. Adică, mai pe șleau sunt gras și așa am fost toată viața.

Și singura mea apărare serioasă este să nu mănânc. Sau să mă spăl cât mai des pe mâini. Asta împotriva virusului.

De câte ori m-am uitat pe publicațiile serioase, am văzut mai de fiecare dată că obezitatea este un factor de risc important. Bolii ăsteia îi place țesutul adipos. Primele semnale au venit din China, dar apoi au devenit certitudini în Franța și Anglia. Jumătate dintre cei ajunși la terapie intensivă au indicele corporal mai mare de 30. Un studiu din Anglia, făcut pe 7 mii de persoane infectate a arătat că trei sferturi dintre cei cu obezitate ajung la terapie intensivă.  Cei care suferă de obezitate nu iau virusul mai repede sau mai ușor, însă formele bolii sunt mai grave din cauza comorbidităților asociate obezității.

Nu e o regulă evident și nici ceva care să ne sperie pe loc. Și în niciun caz nu înseamnă că dacă ești gras o să iei coronavirus. Dar mie toate astea mi-au amintit de o invitație pe care am primit-o la o întâlnire a pacienților Ponderas Academic Hospital. A avut loc cu doar câteva zile înainte de declanșarea epidemiei în România și nu am mai avut timp să vorbesc de asta. De fapt nici nu am mai avut timp să mă gândesc la ce-am văzut acolo. Cum, însă, tot în categoria de risc am rămas, am zis să povestesc ce-am văzut la acea întrunire de la începutul lui februarie. Dar pentru asta e nevoie de o introducere.

Am trăit mereu cu impresia că știu binișor ce înseamnă să fii gras. Mama mă trăgea de obraji când eram mic, ba chiar, la un moment dat, m-a făcut să intru în pământ în fața unei fete. „Ia, uite ce-ai slăbit! Lasă că vine vacanța și pui tu fălcuțele la loc.” Și tata e gras, iar de la el am luat o preocupare pentru mâncare.

Câtă vreme am făcut sport și am alergat, am fost în regulă, dar solid. Prima dată când am realizat că e ceva în neregulă a fost printr-a 12-a, când am devenit sedentar. Alergam pe stradă ca să mă pregătesc de Bac la sport și un cetățean mi-a zis: „Dumneata chiar ai nevoie.”

De atunci încolo poantele au curs și a trebuit să mă prind în joc. Slab sau normal ponderal nu cred c-am mai fost deși eforturi am făcut. Am slăbit odată cu ajutorul unui medic, dar am greutatea atinsă a fost de 89 de kilograme. Eram superb. Și eu mă iubeam. După asta, un kilogram pe an și cam asta a fost.

Știu ce înseamnă să nu ți se așeze nimic bine, să nu te placi de-a dreptul, să trebuiască să stai cumva mereu la poze. Dar, pe cuvântul meu, nu am știut niciodată ce înseamnă treaba asta de adevăratelea.

Și asta am auzit la o întâlnire a pacienților Ponderas Academic Hospital, singurul centru de Excelență in Chirurgie Bariatrică și Metabolică din Europa de Est.

Adică o parte dintre cei 8700 de pacienti operati la Ponderas care au slăbit cu ajutorul unor operații de micșorare a stomacului. Nu luați mot-a-mot ce scriu eu aici pentru că tehnicile sunt multiple. 

Prima care mi-a deschis ochii a fost Teo Trandafir, operată după spitalizarea de la Viena. Ea, o super-celebritate, a vorbit în fața oamenilor despre rușine, despre timiditate, despre durerea de-a ieși în public și a fi măsurată pentru greutatea ei. Ea, care nu ar fi trebuit să aibă niciun fel de complexe la cât de știută și iubită era în România. Teo a făcut operația și spune că astfel, și-a recâștigat respectul de sine

După care, poveștile au curs. Un bărbat de vârsta mea, îmbrăcat complet în negru și cu încă ceva volum,  ne-a povestit cum e să ai 230 de kilograme.

M-am hotărât să mă operez când a apărut copilul în viața mea. Copilul meu trebuie să aibă un tată. Și haideți să vă spun ceva. Suntem aici bărbați. Operația asta mi-a salvat căsnicia. Știți ce spun. Da, e vorba și despre asta.”

Un șir lung de oameni s-a așezat la microfon pentru a împărtăși povestea lor în lupta cu obezitatea si rezultatele operațiilor. Prof. Dr.  Cătălin Copăescu i-a rugat să se prezinte cu numele, timpul de la operație si kilogramele pierdute in urma interventiei.

Zece ani și am pierdut 45 de kg. E obligatoriu să vă spun că și eu și sora mea geamănă am făcut această operație. Nu cred că mai eram în viață dacă nu o făceam. Patru ani. Mereu mi-am spus că sunt grasă și tare singură m-am simțit de asta. Și soțul meu nu mă ajuta deloc. Și-mi spune să mănânc, că nu mănâncă nici el. După care am făcut diabet și nu l-am putut controla. După ce-am făcut operația, diabetul a intrat în remisie.

„Șapte ani. Mi-am făcut operația și eu și soțul meu. La patru ani distanță unul de altul. Credeți-mă că știu ce înseamnă rușinea. Hai s-o spunem pe aia dreapta. E îngrozitor să nu poți sta pe veceu. E îngrozitor să nu ajungi cu mâna la spate. Hai că știți cu toții despre ce vorbesc. Asta era viața noastră. Dacă viață era.”

Mi-aduc aminte de ce spune Teo:

E dramatic să trebuiască să iei două bilete de avion pentru că tu știi sigur că nu încapi în scaun. Și e dramatic să vezi cum te privește vecinul de scaun.”

Când a ajuns în stare gravă la Viena, Teo avea să afle un lucru pe care nu-l bănuia. Trebuia să slăbească, dar nu știa că medicii de acolo aveau să-i recomande un chirurg român.

„De ce nu te operezi în România? Aveți în România cel mai bun chirurg în chirurgia obezității din regiune, Prof. Dr. Cătălin Copăescu, Chirurg de excelență în chirurgia bariatrică și metabolică.”

Adaug o altă mărturie venită din sală.

„Am vrut să mă operez la Hamburg. Când am ajuns acolo, oamenii au fost onești. De ce vii la noi, când aveți unul dintre cei mai bun chirurgi de specialitate din Europa la voi?”

Centrul de Excelență în Chirurgia Obezitătii condus de Prof. Dr. Cătalin Copăescu este una dintre cele mai importante realizări Ponderas Academic Hospital. Sunt zeci de ani de când se adună această experiență, iar Cătălin Copăescu spune c-a făcut o pasiune pentru specialitatea aceasta.

„E flatant să ai recunoaștere internațională, dar trebuie să-ți spun alt motiv pentru care eu recomand să te operezi în România. Poți să-i transmiți medicului toate stările tale și el să înțeleagă perfect ce se întâmplă.”

Trăiesc un pic cu teama că mă evaluează ca posibil pacient. Am datele. Spre 100 de kilograme, nu prea mă pot abține de la mâncare, sunt sedentar. Îmi zâmbește.

”Nu sunt aici să te învinovățesc. Nu poți proceda așa cu un pacient, are destule probleme. Și nu am o pasiune pentru a tăia degeaba. Operațiile astea se fac cu o condiție majoră: dacă îți pun sănătatea în pericol. Dacă ai organe care cedează. Nu toată lumea cu probleme de obezitate trebuie să se opereze. E nevoie și de voință.”

Nu știu și nu m-am gândit niciodată la așa ceva. Ți-e și teamă. Deși toată lumea din sală se jură c-a mers fericită la operații.  E o decizie complicată la care trebuie să pui multe lucruri în balanță.

„Da, și banii joacă un rol, îmi spune o doamnă. Am cântărit mult pentru că banii sunt mereu o problemă. Și apoi, cu împrumuturi, am făcut-o. Eu sunt mai importantă.”

Eu aș avea mai curând nevoie de modul în care gândesc oamenii din Centrul de Excelenta in Chirurgia Obezitatii. Pentru că după operație, un pacient este permanent supravegheat de medici specialiști, fie că sunt chirurgi, nutriționiști, imagiști sau psihologi. Slăbitul e un drum greu și e pe viață. Plus că e contra naturii. Suntem programați genetic să ne facem resurse. Să ne îngrășăm. Acesta este corpul nostru acum. Până când se va schimba avem de dus o bătălie și nu e necesar să o duceți singuri.  

La final aveți și câteva explicații de la un medic specialist, Ruxandra Pleșea, despre momentul acestei alegeri.

  

Photo by Trang Doan from Pexels

În România, COVID-ul s-a aliat cu birocrația. Aparatele de plasmafereză stau degeaba.

Ca urmare a unei presiuni publice constante, dar și a unui consens internațional, autoritățile române au grăbit procesul de recoltare a plasmei convalescente de la foștii bolnavi de COVID.

Am arătat că acest tip de tratament care vine de acum 125 de ani este unul care dă rezultate bune pentru cei aflați în situații grave.

Doar că în România, ca de obicei, acest lucru se întâmplă pe hârtie. Avem metodologie, documente, dar nu avem capacitatea de a face practică. Și am să vă explic asta.  

România  a întârziat procesul de recoltare a plasmei și de fabricare în țară a imunoglobulinei, repetat în ultimii ani. În timp ce Ungaria a făcut zeci de centre de recoltare a plasmei, România a respins orice propunere de privată sau de dezvoltare publică. Mai puțin în această criză când, în mod clar, procedura ar putea salva vieți. 

Astfel, încă din aprilie a apărut o metodologie de colectare a plasmei, care a fost corectată în luna august. Aceasta a fost însoțită de o donație pe care una dintre companiile care concurează pe această piață a făcut-o statului român. E vorba de 18 echipamente. Doar că de aici începe coșmarul: în cele 16 săptămâni de când statul are aparatura, 11 din cele 18 aparate au avut sub o donare pe săptămână. 

Document BPHD

Iată ce spune coordonatorul Besmax Pharma Distribution, Florin Hozoc

În luna mai am avut județe care au făcut peste 14-20 de recoltări/luna. În iunie recoltarile au scăzut la doar jumătate (maxim 10 pe luna). În Iulie recoltarea a continuat să scadă cu încă 30%. În august ne așteptăm să ajungem din nou la nivelul de recoltari din luna mai, deși acum avem de 5 ori mai multe persoane vindecate de COVID-19, care ar putea dona. Principala cauză a colectării scăzute este lipsa oricărei campanii de informare derulată de autorități, precum și metodologia greoaie.

Florin Hozoc

Când vorbim de metodologie greoaie, e puțin zis. E chiar de râs. Așadar să vedem ce-a putut inventat statul român pentru un doritor de a dona plasmă convalescentă. Sunt câteva lucruri care te vor lăsa cu gura căscată. 

În loc ca statul să fie activ pe această piață și să-i caute el pe donatori, se face taman pe dos. Adică lumea e așteptată la centrele de transfuzii, nu se știe când, cu următoarele acte. 

Conform articolului 7, OMS 1421/2020, potențialii donatori de sânge total/plasmă vor fi selectați dintre persoanele care pot dovedi istoricul de infecție cu SARS-CoV-2 și dispariția riscului de transmitere a bolii, după caz, prin combinații ale unor documente precum: bilet de externare / scrisoare medicală în care sunt menționate diagnosticul COVID-19, test RT-PCR pozitiv, test RT-PCR negativ, document eliberat de DSP care atestă perioada de izolare sau încetarea acestei perioade, testare cantitativă de anticorpi neutralizanți anti-SARS-CoV-2 IgG, efectuată voluntar.

Rețineți acest efectuat voluntar. Pentru că da, statul român așteaptă ca tu să-ți faci pe bani tăi analizele de anticorpi, dacă nu ai documentele de mai sus. Adică trebuie să și plătești ca să poți salva o viață. 

Din motive pe care doar România le știe, la noi trebuie să aștepți 45 de zile ca să donezi, nu 28 ca în alte state. De asemenea, testele probelor se fac doar la București, deși se poate și în județe. Am stat de vorbă la Europa FM cu Florin Hozoc despre această situație. 

Între timp, omenirea a mai făcut un pas spre tratamentul acestei boli nenorocite. O companie din Israel, Kamada, a dezvoltat hiperimunoglobulina realizată din plasmă convalescentă. Aceasta este obținută în Israel, într-una din fabricile companiei. Există deja un acord cu o mare companie europeană, Kedrion, pentru începerea studiilor pe pacienți din Europa. Firma românească BPHD reprezintă interesele Kedrion la noi și are acceptul părții israeliene de a produce 3000 de flacoane de hiperimunoglobulină pentru statul român. Aceasta este o donație, adică România nu are de plătit nimic, de la colectare până la fabricare și distribuție în țară. Nimic. Singurul lucru care ar trebui făcut este să se colecteze plasma. Iar asta nu o poate face decât statul. 

Oferta de donație este la Ministerul Sănătății din 24 iunie 2020. L-am contactat pe ministrul Tătaru în legătură cu această situație, dar nu mi-a răspuns. 

Nu e prima dată când scriu despre plasmă în România. În cel mai bun caz am sentimentul că înaintăm prin nămol.

Procesul de colectare a plasmei și fabricare a imunoglobulinei ar fi putut începe din 2011, dar este blocat. Presiunile repetate ale marilor companii, aliate  sau adversare s-au izbit de un zid aici. Și nu e ca și cum statul ar fi construit propriul lui sistem care să rezolve situația. 

Iar situația se vede cel mai bine azi: bolnavii de la ATI pot fi ajutați de aceste tratamente, dar nu le au.

ÎNAINTE SĂ PLECI

Poți primi toate noutățile direct pe email!