copii | Striblea.ro

De ce arată școala ca acum o sută de ani, tată?

17 octombrie 2016 Cătălin Striblea 1 comentariu

Copilul meu are 10 ani. Și navighează cu măiestrie printre laptop, telefon și tabletă. Se simte bine în limba engleză, nu are nevoie de subtitrări. Internetul e o lume atât de mică pentru el. Are obiceiuri de consum, oameni de urmărit, idei de transmis.

Ieri m-a tras de mână să-mi arate musai un clip viral despre școală. Mi l-a rezumat: ”auzi, știi cum arată telefonul acum o sută de ani? Un cub cu un fir. Dar cum circulau oamenii acum o sută de ani? Cu căruțe. Știi ce este identic însă cu un lucru de acum o sută de ani? Felul în care arată o sală de clasă.”

Mai mult

Copiii noștri stau afară mai puțin ca un deținut

10 octombrie 2016 Cătălin Striblea 12 comentarii

Sâmbătă după-amiază, petrecere de copii. Al meu se strecoară discret pe lângă mine și-mi spune: „crezi c-aș putea să rămân peste noapte la Vlad?” ”Păi, te-a invitat cineva?” ”Da. Și Vlad ar vrea să rămân, ca să desfacem cadourile”

Și părinții lui Vlad vor. Desigur, știu și ei că este mai ușor cu doi decât cu unul singur. Până la urmă se adună trei băieței care petrec o seară împreună. Trei băieței care tânjesc să petreacă o seară împreună.

Mai mult

Povestea zilei unui băiețel de zece ani

5 octombrie 2016 Cătălin Striblea 0 comentarii

”Hai, haide odată, ce-i cu tine? Trezește-te, nu mai sta așa. Dormi pe tine.” Puștiul ar mai dormi, dar este aproape tras din pat. Este șapte și jumătate și nu are încotro. Ziua își ia viteză. ”Hai, uite îți dau drumul la desene animate cinci minute” Ochii îi alunecă și după telefon, dar știe că e grav să pună mâna pe el de dimineață. ”Nu-i bai am timp.”

Dar tot se mai agață un pic de figurine și-i trage o bătălie imaginară. ”Tu încă nu te-ai spălat? Ce-i cu tine, mai repede, întârziem.” Cumva se pune ușor în mișcare. Reușește să-și aleagă două șosete, să treacă de inspecția tricoului alb de la uniformă și să coboare la masă. Nu reușește să bage în el decât o jumătate de sendviș. ” E atât de dimineață…” și visează la niște fulgi de ciocolată care curg peste cele două figurine care încă se bat în mintea lui.

Mai mult

Vaccin și responsabilitate

22 septembrie 2016 Cătălin Striblea 0 comentarii

Ministerul Sănătății a anunțat că numărul cazurilor de rujeolă din România a crescut de la 7 în 2015, la 675 în 2016. Creșterea este măcar spectaculoasă, dacă nu de natură să te sperie. Ministerul spune că trei copii au murit din această cauză. E vorba de trei copii mici sub un an, care nu apucaseră să fie vaccinați.

Cred că este adevărat. Atât de des se vorbește despre refuzul de vaccin încât mi-e teamă că multă lume, prea multă, nu se vaccinează. Și poate n-aș fi scris aceste rânduri. Aș fi vorbit despre opțiune individuală, dar în acest caz mi-e clar că opțiunea individuală afectează comunitatea.

Mai mult

Mic extemporal: ce mai știți despre învățătorii voștri?

12 septembrie 2016 Cătălin Striblea 1 comentariu

Maică-mea m-a dus la școala doar în prima zi. Aveam un buchet de gladiole înalte cât mine și o șapcă în cap. Gladiolele erau albe și mă durea mâna cât de încordat stăteam cu ele. Șapca era obligatorie. Musai avea și număr matricol. Fără ălă nu existai.

Aveai un număr pe braț și unul pe șapcă. Habar n-am la ce erau bune, dar se spunea că dacă faci vreo tâmpenie pe stradă, poți fi recunoscut. Aveam și un ghiozdan albastru lat și gros, făcut dintr-o mușama. Se atârna în spate și avea marele avantaj că mai târziu a putut fi folosit drept stâlp la porțile de fotbal.

Mai mult

Când trece dezbaterea dintre Pop și Cărtărescu, poate ne uităm la prezent

31 august 2016 Cătălin Striblea 1 comentariu

Am văzut că de câteva zile, minți dintre cele mai luminate ale României au de împărtășit păreri legate de noile generații. Lumea oscilează între nenorocirea ce stă să vină, în ipoteză academicianului Pop și omenirea viitor de aur are, ipoteza lui Mircea Cărtărescu, cel care i-a dat cel mai important răspuns academicianului.

Ca să fim scrupuloși citatele sună cam așa:

Domnul Pop: ”Oamenii lipsiți de cultură generală și de orizont artistic, oamenii capabili să rezolve doar probleme limitate, oamenii care nu mai au capacitatea să compare și să ia decizii în cunoștință de cauză alcătuiesc generația „Google”, generația „Facebook”, generația „SMS” sau toate la un loc!”

Mai mult

Ce ar fi să le lăsăm copiilor noștri niște oi ca moștenire?

3 august 2016 Cătălin Striblea 0 comentarii

Bunelu’, așa-i ziceam noi bunicului, avea oi. Nu le-am văzut de multe ori, că nu le ținea acasă. Le dădea la cioban, așa cum făcea tot satul. Iar tata îi întreba pe toți când ne duceam pe ulițe: ”câte oi mai ai?”

Brânza primită era un pietroasă, tare rău, prin care se vedeau grunjii de sare gri și neagră. Se ținea într-o saramură, iar tata avea niște butoiașe de plastic cu care o căra la noi acasă. Nu era cea mai bună brânză din lume, dar era ”brânza noastră”, cum ar veni.

Mai mult

Cum arată ora de etică la o școală din Germania

2 august 2016 Cătălin Striblea 6 comentarii

Prietena noastră din Germania este surprinsă la un moment dat de puștiul ei de 11 ani. ”Nu vrei să-ți citesc câteva pagini dintr-o carte în română?” Copilul, născut într-o familie bilingvă vorbește și citește atât în română cât și-n germană. Germana este însă limba principală pentru că are nevoie de ea la școală.

În general, cititul nu este o problemă, dar cititul în română nu e o plăcere pentru el. Așa că întrebarea asta bruscă este chiar un semn de mirare pentru prietena noastră.

Mai mult

Lumea care va veni

19 iulie 2016 Cătălin Striblea 1 comentariu

Nu am amintiri din copilărie sau adolescență care să fie legate de un atac terorist. Aceste imagini nu există decât vag în mintea generației mele. Îmi sună familiar atacurile IRA în Anglia, ceva îmi spune că Brigăzile Roșii ar putea fi existat și mai știam de Intifada și bătăliile de acolo.

Am avut această revelație citind postarea unui prieten virtual. Un om pe care nu-l știu, dar care vine din aceeași lume cu mine. Suntem o generație fericită. Am văzut ce înseamnă comunismul, dar puțin, fix cât să înțelegem. Am cunoscut capitalismul și rădăcinile sale, atât cât să știm ce e bun și ce e rău.

Mai mult

Hai cu golul, puiul mamei!

20 iunie 2016 Cătălin Striblea 0 comentarii

Gică Popescu și familia s-au pus în rând cu restul lumii, puțin înspre poarta albaștrilor. Ei închid de fapt tribuna plină cu vreo 200 de oameni, părinți și copii, încărcați cu fulare, steaguri și dispuși să strige vreme de oră.

Nu lipsește mai nimic din arsenalul pe care în mod obișnuit l-ai găsi la un mare derby din România. Poate petarde și torțele, căci nimănui nu i-a trecut prin cap să vină cu așa ceva și oricum există un control de securitate la intrare. În fapt, tribuna stadionului din Buftea, una din care poți vedea două terenuri, este plină ochi. Nu numai de oameni, ci mai ales de sentimente.

Mai mult