Sunt două state europene care au ales calea plafonării prețului la benzină: Ungaria și Slovenia. Ungaria face acest lucru de șase luni, iar efectele măsurii se văd ceva mai bine. Am încercat să strâng câteva date ca să vedem cum a funcționat și ce efecte poate avea.
Dar întâi să înțelegem cum au procedat guvernul Orban
Prețul benzinei a fost plafonat la 480 de forinți pe litru, adică la 1,20 Euro, la data respectivă. Plafonarea a fost făcută până la 15 mai și apoi prelungită încă trei luni. Tehnic, benzina nu putea fi vândută peste acest preț. Prețul real este 640 de HUF la benzină și de 717 HUF la motorină.
Guvernul ungar susține din această diferență 20 de forinți, iar restul este în sarcina benzinarilor. De asemenea, li s-au redus o parte din taxele sau cotele de membri ai asociației benzinarilor. Dar toate acestea nu acoperă prețul real. Un calcul arăta că consumatorii au făcut economii de 175 de milioane de euro.
Ce s-a întâmplat
Primii loviți de măsură au fost benzinarii mici. Pentru că au cumpărat la preț mare și au vândut la mic. După care, inițial, plafonarea nu a fost impusă și marilor vânzători. Ea a fost corectată mai târziu. Diferențele de preț au dus la proteste din partea benzinarilor independenți și în final cu o acțiune în justiția europeană.
Cu excepția Mol, companie controlată de stat, celelalte lanțuri au refuzat să aducă carburanți din import sau să introducă în sistem, ceea ce le-ar fi putut genera pierderi. E vorba de OMV și Shell. Așa că Mol a trebuit să suplinească cu logistica lor distribuția pe întregul sistem. Dar o poate face doar pe 66 la sută din lanț. De asta în unele zone a dispărut temporar benzina.
Lipsa i-a lovit și pe agricultori, mai ales pe cei care aveau contracte de furnizare directă și au fost nevoiți să cumpere la prețul real, dar ei sunt obligați să vândă produse de bază la prețul plafonat. Cei mici, care mai alimentau în canistre la diverse benzinării nu au mai avut această posibilitate.
Oficialii Mol spun că pot rezista încă pentru că, fiind o companie regională, recuperează o parte din bani de pe restul piețelor. Dar chiar și în aceste condiții le este foarte greu să mențină actuala forță de muncă. Pe de altă parte, o estimare spune că în acest momente companiile care activează pe piața maghiară au oprit investiții cifrate pînă la 100 de milioane de Euro. CEO-ul Mol spune că această soluție nu este viabilă pe termen lung și că nu poate fi susținută. El a cerut de mai multe ori încetarea ei.
Slovenia este mai ezitantă
Guvernul din Slovenia a plafonat prețurile pentru 30 de zile, a ridicat plafonarea și apoi a introdus-o din nou. Prima plafonare a funcționat pe durata campaniei electorale. Companiile afectate, între care Mol, spun că pierderile lunare sunt de 20 de milioane de Euro și că nu pot fi acoperite de compensația acordată de stat.
Altfel, e nevoie de soluții
După oprirea importurilor din Rusia și lipsa de măsuri privind combaterea inflației, multă lume se întreabă ce soluții avem la îndemână și aici.
Cel mai corect este să respecți piața și ea se va autoregla, atâta vreme cât nu este viciată. Dar foarte multă lume constată că prețurile cresc odată cu barilul de petrol, dar când acesta se ieftinește, nu vine și o scădere. Este evident că mecanismele nu sunt atât de simple. Că prețurile includ costuri, taxe și alți factori. Dar Consiliul Concurenței este dator să verifice dacă nu cumva există un plafon sub care scăderea nu mai progresează, în ciuda regulilor de piață.
În acest moment, statul trebuie să se gândească serios la reducerea accizelor. Asta pentru a da o mână de ajutor agricultorilor, dar și transportatorilor. E nevoie de o gură de aer proaspăt. Dar știți și voi, la fel de bine ca și mine, că guvernele noastre nu au chef să facă asta. Pentru că de aici finanțează noile măriri de salarii la bugetari. Și, încă, o dată, proasta funcționare a statului ne costă pe toți.
Primește notificări prin email atunci când am lucruri importante să îți transmit!
