Pe cetățeanul de mai jos l-am găsit la Apusului. Strângea semnături să candideze la ceva: consilier sau primar, nu mă interesează. Nu mă interesează pentru că, în fapt, marele om nu avea de oferit nimic orașului. Decât ură, mizerie și negarea unor valori și drepturi fundamentale.
Am stat de vorbă cu domnul Barbu. Domnul Costel Barbu. Nu-l știți, dar omul este Dumnezeu. Dumnezeul comunei Suhaia, din Teleorman. Sau, dacă vreți, boierul locului. Cel care a făcut mereu lucruri bune pentru el și pentru comunitatea sa.
Până de curând a fost și primar. Ales cu 98 la sută dintre voturi. Dar ANI nu l-a mai lăsat dintr-o chestiune de incompatibilități. Aparent, domnul Barbu nu știa că nevasta sa, Polixena, nu putea să lucreze în subordinea sa la Primărie.
”Să facem ca în Coreea!” Este strigătul pe care mi-l amintesc cel mai bine de la ultimele mari mișcări studențești din România. Era toamnă lui 1999 și atunci zeci de mii de studenți au blocat România, cerând în primul rând condiții mai bune. Greva studențească a durat câteva săptămâni și cred că rezultatul concret a fost mărirea unor burse.
De ce ca în Coreea? Pentru că la jumătatea anilor 90, imaginile cu grevele studenților din Coreea de Sud, care se băteau la propriu cu Poliția, erau vii. Pentru generațiile actuale, ceva asemănător găsiți în Grecia ultimilor ani. Mai mult
Știrea asta este complet insuportabilă. Am tot sperat că nu e adevărat. Că este un eveniment minor, că au fost acolo doi părinți nebuni, care și-au ieșit din fire. Dar, nu, a fost o bătaie generalizată, fără discernământ, care a implicat 20 de părinți. Adevărul este de o mizerie cumplită. Și este descris de Prosport foarte clare.
La sfârșitul săptămânii trecute a izbucnit un nou scandal la o grădiniță din zona centrală a Bucureștiului. O directoare snopea în bătaie copiii de la grădiniță și acest lucru a fost înregistrat video. Grădinița funcționa ilegal.
”Nu este acreditată și autorizată de ARACIS și funcționează în afara legii, nu este și nu intră în evidenţa ISMB”, a spus, la Digi24, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Județean al Municipiului București, Marian Banu.
Taximetristul meu se ceartă cu o Tatiană. ”pune mâna și fă ceva. Nu sta așa, că în țara asta te mănâncă toți.” Mă lasă chiar în fața sediului, se uită un pic și spune: ”Dumnezeu vă vede aici, dar vă aștept.” Adevărul este că și eu am plecat cu același sentiment. Am de înregistrat un contract de drepturi de autor la sănătate, pentru plata taxelor.
Și când intru zâmbesc, căci e bine. Sunt doar șapte-opt oameni la trei ghișee. Las că în două minute aflu că e vorba doar de un ghișeu. Mai e o doamnă acolo, la susținerea singurului funcționar care prestează. Pentru că sunt fript îi dau doamnei documentele la verificat. Se întoarce în câteva minute și-mi spune că e ok, că nu mai am nevoie de nimic.
Nici jumătate dintre copiii de clasa a VIII-a nu au trecut de simularea evaluării naționale, de săptămâna trecută. Mai exact, vorbim de 44 la sută dintre ei. Au luat peste 5, doar 60 la sută dintre cei care au dat proba la română și doar 32 la sută dintre cei care au dat proba la matematică.
Ministrul Curaj a spus și el ceea ce se spune în astfel de situații: „Simulările evaluării naționale ne arată o imagine care nu poate să nu ne îngrijoreze. De aceea, cred că este extrem de importantă munca fiecărui profesor cu elevii săi de clasa a VIII-a, astfel încât acele planuri de remediu individualizate să fie cu adevărat un efort de învățare.”
În fața blocului nostru este un teren împrejmuit cu un gard metalic. Pe gard e pusă o pânză verde, din aceea folosită pe șantiere ca să nu treacă praful. Nu suntem într-o relație senzațională cu proprietarii de acolo. Dimpotrivă. Ne judecăm abitir ca să ne lase o servitute, să mai poată trece pe acolo salvarea, pompierii sau cei de la serviciile de utilități.
Dar asta nu-i face mai puțin proprietari. Ieri am parcat în stradă la timp să văd un cetățean care în ritm alert scotea o bucată de plasă de pe gard. Așa, cam la vreo trei metri liniari. Sincer nu mi-a picat fisa din prima, dar până să ajung la scară mi-am dat seama că omul șutea plasa ziua în amiaza mare.
Situația este de la Constanța. Iar milionul de absențe este doar dintr-un semestru de școală. Mai puțin de jumătate sunt motivate. Ar fi cam 12 700 de absențe într-o zi, cam la 110 mii de copii. Calculul făcut de ProTv arată că în jur de trei clase ar fi goale în fiecare zi.
Situația nu este o noutate. La București într-un an, au fost șapte milioane de absențe la 240 de mii de copii. Asta înseamnă că fiecare copil a avut 28 de absențe într-un an. Prietenii cu care am stat de vorbă îmi spun că este absolut onorabil. Și că noi prin clasa a 11-a sau a 12-a am avut în jur de 100 de absențe. Așa că nu ar fi dramatic. Am însă un semn de îndoială. Mai mult
Nu știu dacă ați aflat, dar astăzi chiar a fost o zi importantă pentru România. Lăsați Antena 3 deoparte. Președintele Iohannis a lansat Dezbaterea Națională privind Educația. Ar trebui ca anul viitor să se tragă câteva concluzii corecte, pe baza cărora se vor trasa direcțiile învățământului în anii viitori.
Generația copilului meu va fi afectată din plin de această uriașă reformă. Anul viitor va fi în clasa a cincea. Va începe drumul spre liceu și spre facultate. Mai mult, însă, va trebui să iasă un cetățean responsabil și priceput după această reformă. Mai mult
Poți primi toate noutățile direct pe email!
