După cum știți, trebuia să mă duc la Fisc cu o nouă serie de hârtii. Am fost azi. Scenariul, același. Coadă mică, 15 minute, gemuleț, aplecat, stat de vorbă cu doamna. Doamna la fel de amabilă.
Nu și-a dat seama din prima că eram tot ală de acum 48 de ore, care trebuia să se întoarcă cu o hârtie pe care scrie zero. Dar avea să-și aducă aminte destul de repede. Mai mult
Mă învârt de mai bine de o lună pe la Fisc. Am făcut o firmă și am început niște socoteli, pe de-o parte, iar pe de altă parte am închis alte socoteli, ca persoană fizică. Așa că e musai să treci pe acolo în persoană.
Am depus câteva acte la începutul anului și mi s-a cerut să vin peste o lună ca să iau o rezoluție. Zis și făcut. Am venit și am stat cuminte la coadă 45 de minute . Nu era multă lume, dar o domnișoară avea un dosar complicat. Procedura e aceeași, o știți. Mai mult
M-am nimerit întâmplător la ședința Asociației de proprietari. În general vin, dar acum uitasem cu totul de acest eveniment din lumea blocului. Așa că am ajuns cam cu oră întârziere, la timp să constat un blocaj general, generat de imposibilitatea de a alege un șef de bloc.
Cel dinainte își dăduse demisia sătul de reproșurile care i s-au adus. Interesant, mai nimeni nu-și dorea funcția. ”Eu nu pot, am serviciu.” ”Eu am nepoți, eu nu am timp” și ”Nu, nu vreau, dar nu vreau deloc” astea au fost argumentele. Mai mult
Ne adunăm în salonul pensiunii. Este unul mare, unde lumea stă pe grupulețe. Pe lângă un șemineu, pe lângă televizor sau la un pahar. Se stă mai curând în liniște, se vorbește sotto voce pentru că sunt clienți diferiți, fiecare cu ale lui.
Noi suntem câțiva prieteni, stăm pe o canapea, povestim despre presă. Copiii se adună într-un colț. Nu e cel mai potrivit loc de joacă, dar acolo e o priză. Umblă cu ștecherele în mâini în căutarea electricității salvatoare. ”Tati, vii un pic, te rog?” ”Degeabă mă chemi, că nu știu ce jucați voi acolo”. ”Nu vreau decât să mă ajuți cu wi-fi-ul”. Mai mult
Am făcut un mic experiment pe Facebook. Un apel la sinceritate. I-am întrebat pe cei din lista dacă au fost bătuți în copilărie și dacă la rândul lor și-au bătut copiii, dacă au dat câte o palmă/pălmuță.
Acum, sincer vă spun că rezultatul m-a speriat un pic. Pentru că majoritatea, marea majoritate și a luat și a dat. Există diverse argumente și ce e cel mai tare este că mai toată lumea spune că i-a folosit în viață. Iată câteva. Mai mult
Am fost de două ori la Poiană de Revelion, în ultimii ani. Mergem pentru că lui Vladimir îi place să schieze și pentru că acolo sunt condiții ok. Altfel, mergem la Sinaia pentru că ajungem foarte repede. V-am povestit experiențele aici.
Mitul spune Poiana că este o stațiune scumpă, dar cred că e cu 25 la sută mai ieftină decât Sinaia. Dar, ca și la Sinaia, nu scumpetea e problema, ci întâmplările de care ai parte acolo. De data asta, avem un cumul de fapte între administratorii stațiunii, proprietari și clienți.
Am stat un sfert de oră în parcarea de la Kaufland Vaslui. Sunt acolo șase locuri rezervate pentru persoanele cu handicap și pentru familiile cu copii mici. Ele au fost ocupate mai tot timpul și nu de posesorii lor de drept, pentru că am stat să văd cine sunt respectivii.
Am avut așa: o coniță blondă într-un BMW alb care a zăbovit cinci minute, cât a luat probabil pâine și lapte. Ea s-a așezat pe locul persoanelor cu handicap, după ce m-a claxonat apăsat că stăteam pe el. Mai mult
Știu acum măcar două cazuri în care serbările de Halloween au fost interzise în școli. Primul vine de la Arhi, unde înțeleg că s-au răzgândit parțial apoi. Altul mi l-au relatat niște prieteni care au copilul la o școală din sectorul 5. Aici s-a anulat de tot, deși copiii se pregătiseră la un loc cu învățătoarea.
Învățătoare i-a sunat apoi pe toți și le-a spus, fără niciun motiv, că totul s-a anulat. Singura explicație ar fi fost un telefon de la direcțiune. Explică-le apoi unor copii de 11 ani. Normalitatea e haină grea pentru o parte din societatea românească. Mai mult
Povestea este aici. Sunt câteva lucruri de spus care ar trebui să fie teribil de simple. Lucruri care trebuie respectate și de o parte și de alta. Vorbim de respect, echilibru și cumpătare.
1. Nu dai copii afară din clasă și din școală, nici dacă sar la tine la bătaie. Și asta pentru că te expui singur la urmări. Un copil nesupravegheat poate ajunge într-o situație pe care să o regreți toată viața. Mai mult
Vlad Petreanu scrie foarte bine despre cum i-a umblat Google prin mailuri. Povestea o citiți aici și sunt sigur că o să găsiți câteva similarități cu ceea ce vi se întâmplă, dacă nu chiar cumva întâmplări identice. Pe scurt, Google știa din mailurile lui Vlad că pleacă în Grecia, cât și cum stă și, bănuiesc, mai ales cât a cheltuit pe treaba asta. Ca să știe ce reclame să-i vândă.
Asta mi-a adus aminte de ce i se întâmplă Alinei de o bună bucată de vreme. Google a început să-i ordoneze viața. În fiecare dimineață îi apare pe telefon un mesaj în care îi spune câte minute mai are până când trebuie să ajungă la muncă. Dacă trece peste o anumită oră începe să se arate alarmat că ”you are late for work”. Mai mult
Poți primi toate noutățile direct pe email!
