bani

Destul de bogați pentru Grecia, prea săraci ca să facă test

Primăria Capitalei a extins programul de testare COVID a celor care vor să plece în vacanță în Grecia sau în alte zone unde este necesar acest certificat. Iar noi ne-am obișnuit atât de mult cu acest mod de-a face politică încât mai protestăm vag. Asta e, bugetul e sac fără fund, poți să faci orice cu el.


Primarul General, Gabriela Firea: „Asa cum am promis, am facut cat mai rapid toate demersurile astfel incat bucurestenii care călătoresc în scop turistic in Grecia sau in alta tara care solicita testul Covid, sa se poata inscrie in acest proiect al Primariei Capitalei si sa poata efectua, gratuit, testele RT-PCR.

Este un proiect care are un succes extraordinar, in doar doua zile s-au primit peste 2.500 e-mail-uri, in care s-au solicitat teste pentru aproximativ 8.000 de persoane, parinti, copii, bunici. Dupa completarea formularelor necesare, toate aceste persoane vor fi repartizate la cele 12 clinici partenere, in functie de perioada in care au programata vacanta”.

Astfel, cetățenii Municipiului București, care vor solicita în mod voluntar înscrierea în proiect și nu se află în categoriile definițiilor de caz, așa cum sunt stabilite prin Metodologia de supraveghere a COVID-19, elaborată de Institutul Național de Sănătate Publică din România și care urmează să călătorească în străinătate în scop turistic, se pot înscrie pentru a fi testaţi gratuit de către Primăria Capitalei, prin ASSMB, la adresa de email [email protected] In proiectul „Testam pentru Vacanta” se pot inscrie, pentru inceput, 9.000 de bucuresteni.

pmb.ro

Nici nu știu să spun în câte moduri este greșită această abordare. O comunitatea nu poate funcționa de această manieră. Aici este vorba de banii noștri și cred că avem fiecare un cuvânt de spus.

Așadar, tehnic, PMB a creat o clasă specială de cetățeni. Unii care au destui bani să meargă în vacanță în Grecia, dar nu au bani ca să-și facă un test COVID.

Dreptul la vacanță există, dar nu e un drept la vacanță în afara țării și în niciun caz nu e un drept la vacanță pe banii comunității. Cetățenii au doar dreptul să-și oprească programul de muncă.

Nu e firesc și cred nici constituțional să ai un grup de cetățeni care sunt privilegiați și obțin aceste teste. Iar singura calitate care-i califică este aceea că pleacă într-o vacanță în străinătate.

Suma de 1,8 milioane de lei nu e mare pentru un oraș ca Bucureștiul, dar cu siguranță ar fi putut avea o destinație onestă, nu electorală. Și, da, ar trebui puse întrebări despre accesul la program. Cine și cum intră acolo? E făcut tot pentru angajații la companiile primăriei? În general, Curtea de Conturi verifică toate prostiile. Asta nu poate fi verificată pentru că e votată?

Și ce le spune doamna Firea patronilor din turismul românesc care văd cum colegii din Grecia primesc un ajutor de la statul român?

În fine. Nu am probleme cu alte testări de la primărie, deși ar fi trebuit să fie un ajutor social pentru cei care vor acest test și nu-l pot face la privat. Și pentru asta ar fi trebuit să vină cu o adeverință de venituri. Așa e doar o altă pomană electoral. Singurul program cu sens dintre toate cele în care doamna Firea a aruncat banii este cel pentru fertilizare în vitro. Acesta este un lucru greu, traumatizant și cheltuitor pentru familii. Și de asta trebuie sprijinite.

Acest program încalcă fundamental modul de funcționare corectă a unei comunități și cred că trebuie sancționat cât de des cu putință. Să aveți asta în minte și să nu acceptați pomana.

Photo by Pixabay from Pexels

Criza de încredere e mai puternică decât planul de relansare

Cred că avem nevoie să discutăm un pic despre încredere. Și spun asta în contextul în care planul de relansare economică al guvernului a fost întâmpinat cu mari semne de întrebare chiar de către cei cărora li se adresează. Este firesc să fie așa, dar trebuie să vedem și care sunt consecințele. 

Am vorbit la România în Direct cu oamenii din România muncitoare, cei care prin munca lor duc țara asta înainte: antreprenori, patroni, șefi de companii, angajați ai unor firme . Mai cu toții mi-au spus că planul de relansare economică al guvernului are șanse mici de reușită. Sunt în nota comentariilor care abundă în spațiul public  după lansarea acestui program. 

Este corectă gândirea economică a guvernului care dă bani gratis patronilor? Sunt acestea măsurile pe care le așteptați? Pot scoate ele din criză compania în care lucrați?

Este corectă gândirea economică a guvernului care dă bani gratis patronilor? Sunt acestea măsurile pe care le așteptați? Pot scoate ele din criză compania în care lucrați?Cătălin Striblea vă așteaptă la România în Direct la 0372 069 599, la 13:15.https://www.europafm.ro/romania-in-direct-cu-catalin-striblea-planul-de-relansare-economica-ce-asteptati-de-la-guvern-in-afara-de-bani-gratis-video/

Publicată de Radio Europa FM pe Joi, 2 iulie 2020

Motivele sunt diferite, dar cam toate duc în același loc: capacitatea statului de a rezolva o problemă într-un termen și o manieră acceptabile pentru cetățean.

Cei care au vorbit s-au plâns că statul nu și-a plătit nici datoriile curente pe care le are și anume restituiri de TVA sau  concediile medicale. Altul mi-a spus că înlesnirile fiscale sunt de fapt un fel de camătă. Un mic antreprenor mi-a relatat de birocrația dureroasă prin care a trecut atunci când a intrat în programul Start-up Nation. Sau de faptul că nu reușesc să se califice la niciunul dintre criteriile pentru granturile pe care statul le va acorda. Adică o lipsă evidentă a autorităților de a vedea problemele reale ale celor care au o afacere. 

Și, desigur, o observație care s-a tot repetat.

Cu siguranță, spune lumea, aceștia sunt bani care or să ajungă numai la clientela de partid. Că nicio firmă curată și cinstită nu va avea acces la ei. Nu mai spun de partea  cu autostrăzi și spitale căci, desigur, de asta râde toată lumea.

Și asta în condițiile în care acest program promite bani gratis sau foarte ieftini oamenilor din economia României. Fenomenul la care am asistat se numește criză de încredere. Adică, indiferent de soluția propusă, această este chestionată și respinsă de o asemenea manieră încât ea nu-și mai găsește utilitatea. 

Și nici nu este de mirare. După ce ani buni oamenii au fost înșelați de diverse promisiuni, după ce și-au văzut afacerile puse în pericol de diverse măsuri statale, după ce competiția onestă a fost viciată de clienții de partid și de corupție, este firesc ca nimeni să nu mai aibă încredere în tine. 

Când ai pierdut oameni buni în competiție neloială cu statul, care plătește salarii peste piață și când munca onestă ți-a fost lovită chiar de decizia politică, iar tu știi că reușita este dictată de apartenența la un grup politic, atunci este clar de ce asistăm la un refuz al oamenilor de a primi chiar și bani gratis. 

Situația aceasta nu poate fi corectată decât de stat însuși. Criza de încredere se manifestă nu numai în relație cu statul. Ea se extinde asupra partenerilor de afaceri, asupra creditorilor și  chiar a clienților. Iar în final distruge parteneriatele care fac o economie să funcționeze. De asta guvernul Orban trebuie să pună la punct cele mai simple, mai transparente și mai corecte proceduri de acordare a banilor. Și trebuie să încurajeze ca fondurile să meargă dincolo de clienții obișnuiți de partid.

Aceasta nu mai poate fi o țeapă dată de politicieni. Este vital pentru România și viitorul său economic ca această mare masă de bani să ajungă la oamenii muncitori și cinstiți care au fost loviți cu adevărat de criză. 

Altfel, nu numai că ratăm însăși esența programului, dar riscăm să intrăm într-o fundătură de unde nu o să ieșim ani buni. Iar PNL nu o să mai iasă niciodată. 

Photo by Oleg Magni from Pexels

De unde o să vină banii. Și o să împartă povara și bugetarii?

În ultima săptămână 200 de mii de români au intrat în șomaj tehnic, potrivit datelor publicate de Ziarul Financiar. Asta înseamnă că ei vor primi o parte din venituri de la stat, așa cum s-a angajat acesta. Întrebarea este câtă vreme se va întâmpla povestea asta. Și câte resurse are statul să facă treaba asta. Nu o să fac aici o discuție și despre cei care nu au forme legale de muncă. Ce nu am rezolvat ani de zile, cu greu o putem face acum. 

Cu siguranță numărul celor care va avea de suferit va fi mult mai mare. Sunt încă afaceri care se târăie, altele care mai speră, oameni care nu au apucat să ajungă cu actele la șomaj. Vor scăpa câteva domenii: agricultură, vânzări în super-magazine, producție de mâncare, energie, date, telefonie, produse medicale și farmacii. Ce e de pe lături va înregistra o scădere dramatică.

Cumva statul va trebui să le aducă tuturor ceva pe masă, la un moment dat, fie mai devreme sau mai târziu. De ce statul? Pentru că viața noastră presupune solidaritate și nu ne putem lăsa la greu unii pe alții. Produsele multora vor înceta să mai existe temporar, altele nu vor fi cerute. Nu cred că angjații vor avea bani să reziste mai mult de o lună-două. 

Să nu ne amăgim foarte tare. Chiar și pentru serviciile existente banii nu vor mai exista sau se vor împuțina. Cu siguranță, cei numiți mai sus își vor lua salariile. Ceilalți, doar parțial sau chiar deloc. Unii vor avea temporar ajutorul de la stat. Doar că toată lumea va avea de plătit facturi și rate. Pentru că, atenție, cu siguranță ratele nu vor fi oprite tuturor, ci vor exista niște criterii. 

Cu siguranță unii mai au bani strânși pentru câteva luni iar câteva milioane de persoane au depozite bancare. Doar că aici nu este chiar așa cum ne închipuim noi. Iată ce scria Profit.ro cu trei ani în urmă. 

Din cele 10 milioane de persoane care au depozite la băncile prezente în România, 40% dețin depozite cu o valoare medie de 21 de lei, iar 5% dintre deponenți dețin 73% din stocul total, potrivit unui raport al stabilității financiare publicat marți de Banca Națională a României (BNR). BNR a atras atenția, în acest raport, că există un grad înalt de inegalitate în distribuția depozitelor bancare ale populației. Astfel, 60% dintre deponenți dețin 0,66% din stocul de depozite. Totodată, două milioane de persoane au depozite de până în 1.000 de lei, dar 136 de persoane dețin 2,6% din depozite, cu o medie a valorii depozitului de 25,8 milioane lei (5,7 milioane euro).

Așadar, mai devreme sau nai târziu se va ajunge la fundul sacului. Și la fundul statului, dacă povestea durează mai mult decât ne așteptăm. Așadar ce poate face statul pentru a hrăni atâtea guri?

Prima dată va plăti șomajul tehnic ceva mai multă vreme. Luni, poate spre un an.

Apoi ne va lăsa să nu mai plătim la bancă, vedem noi în ce condiții. 

Ne va scuti de plata unor taxe, dar nu prea mult, căci, ce să vezi are nevoie de banii aceștia ca să ne dea mâncare. 

Va da diverse înlesniri celor care mai muncesc, dar și celor a căror activitate trebuie ținută pe linia de plutire. 

Și se va împrumuta la bănci. Acestea au simțit deja momentul și au mărit dobânzile, uneori cu 50 la sută. Și au și refuzat să cumpere titlurile de stat. Cu ocazia asta, băncile centrale au dat și ele dobânzile jos, au mai scutit de provizioane. Dar dacă băncile nu încasează de la clienți, câtă vreme o să poată face afacerea asta marile companii bancare? Este un catch 22, cum s-ar spune. 

Sigur că mecanismele sunt mult mai fine și mai complicate decât le expun eu aici și ne pot asigura supraviețuirea o perioadă mai lungă. Mai este și posibilitatea împrumutului la băncile centrale direct de către state și cu siguranță vor cădea toate barierele actuale. Am vulgarizat un pic această situație la care statele chiar au niște soluții foarte complexe. Important este să vedem unde se ajunge cu factura și cât din ea va fi preluat din Europa. 

Și ar mai fi ceva dureros. Nu vreau să sperii pe nimeni, dar trebuie să vorbim. Povara statului va fi foarte mare pe lângă ce are deja. Adică pensii și bugetari. Cred că nu-și mai închipuie cineva că pensiile se vor mări. Ar trebui să încerce să facă exercițiul plății lor fracționate, mai ales cei cu pensii speciale sau foarte mari.

În privința bugetarilor, știu că e delicat, cu excepția sectoarelor de primă linie, armata de funcționari de prin diverse companii și ministere ar trebui să se pregătească de solidaritate în această chestiune. Și activitatea lor este încetinită și trebuie judecată ca atare. Nu o spun cu răutate, dar aici toată lumea suferă. Să dea Domnul să nu se întâmple nimic și să putem merge mai departe, dar trebuie să avem în vedere și asta.  

Bonus: presiunea pe care o vor pune pe fiecare resursă cei 100 de mii de români întorși acasă și care nu au venituri aici. Cu ei ce facem?

Am stat de vorbă cu cetățeanul care a returnat 95 de mii de euro

Știu, e spectaculos. Samuel Stănici, un cetățean din Arad a găsit într-un dulap 95 de mii de euro. Și i-a returnat. Pentru că nu mai avea somn. Pentru c-a crezut că e un test și pentru că i-a fost frică. Gestul e cu atât mai important cu cât pierzătorul nici nu știa c-a avut vreodată acești bani. Iar Samuel și-a dat seama rapid de acest lucru. De fapt, banii i-au căzut din cer. Samuel lucrează în construcții și are patru copii. Și, probabil, o nevoie uriașă de acești bani. Cred că și-ar fi aranjat viața.

Cred, însă, că răspunsurile pe care le dă Samuel sunt cele pe care le-ar da mulți  dintre voi. Banii nu aduc fericirea, ba, ma mult, în această situație aduc și o stare de neliniște. Nu cred c-ai mai dormi bine după ce îți pică un astfel de plocon. Și nu pentru noapte,ci pentru foarte multă vreme. Mi-a plăcut cât de liniștit și așezat povestește Samuel despre cum a luat o decizie care i-ar fi schimbat viața.

Ce nu știe și nu înțelege Nicușor Dan despre sport

De mulți ani tot aud o mantră între intelectualii români și în special în zona celor care intră în contact cu zona de administrație. Undeva, pe la școlile lor și în lecturile lor, a apărut ideea că sportul profesionist este o afacere și trebuie tratată ca atare. Adică, să despărțim banul public de banul ”învârtit” prin sport.

În mantra asta a picat recent și Nicușor Dan, dând dovadă și de superficialitate și de neștiință. „Consider neoportun ca Primaria Bucurestiului sa se milogeasca de guvern sa nu taie furnizarea gazelor, sa nu existe terenuri de sport in care copiii sa poata face gratuit sport, sa nu existe suficiente crese si gradinite de stat, dar aceeasi primarie sa plateasca salarii de sute de mii de euro unor handbaliste,” a scris pe Facebook. Mai mult

Parlamentul are treburi mai tari decât Băsescu

Cât îl executau pe Băsescu, băieții din Parlament și-au mai rezolvat o problemă. Oficial sună așa: Camera Deputaților a votat o lege prin care șterge incompatibilitățile primarilor și președinților de Consiliii Județene, care se aflau în consiliile de administrație ale companiilor locale de utilități. Și varianta neoficială: actuala putere, la un loc cu actuala opoziție și-au tras o lege prin care se scot dintr-un mare necaz. Și își întind masa pentru bani publici.

Să simplificăm! Sute, mii de primari din țara asta s-au băgat în consiliile de administrație ale unor companii publice care fac lucrările publice: apă, canal, stradă și altele. În fapt sunt cele mai mănoase companii locale, cele prin care trec banii de lucrări publice. Companiile astea sunt cele care iau și bani europeni pentru lucrări. Vorbim aici de sute de milioane de euro în unele cazuri. Banii ăștia au vrut domnii primari să-i controleze.

Ce nu e în regulă? Mai mult

Copiii noștri au plecat la revoluție

 

Nu e nevoie de mare lucru. Un telefon deștept, dar de acela are toată lumea acum, un pic de teribilism și ceva bun simț. Așa se pornește o revoluție. Iar în școlile din România are loc acum o revoluție.

Una de care oamenii sistemului ar trebui să se teamă cel mai mult. Pentru că nu e pornită de sus. Nu vine un Funeriu sau un Pricopie să spună facem așa și așa. E o revoluție pornită de jos, dintre părinți și copii. E revoluția unei generații care și-a făcut școala în libertate și a cărei copii învață despre vechiul sistem doar din manuale.

Mai mult