Autor

Despre autor
Blogul striblea.ro s-a născut pentru a da voce pasiunilor mele, de la cărți la fotbal, gândurile mele care nu au loc la tv și, deseori, poveștile...

Ce câștigă președintele Iohannis din coaliția PNL PSD?

PNL și PSD au început negocierile pentru formarea unui nou guvern, care ar putea să aducă o scurtă perioadă de acalmie în politica din România. După ultimii ani, marcați de confruntări între PNL și PSD, dar mai ales de un discurs apăsat al președintelui Iohannis împotriva PSD, alianța pare împotriva naturii.

Mai mult, ea îi aduce un deficit major de imagine lui Klaus Iohannis, indiferent de unde te-ai uita. Propriul public va fi zăpăcit de o astfel de mișcare. Publicul USR va fi înverșunat, iar cel al PSD va percepe aceasta ca o victorie a partidului. Imaginea prezidențială este făcută țăndări. Totuși de ce să faci asta cu trei ani înainte de mandat?

Care este acel beneficiu major obținut de președinte?

Niciun politician nu-și asumă un astfel de deficit decât dacă urmărește un scop mai mare, care astăzi nu se poate vedea atât de bine. Mi-e greu să cred că poți face așa ceva doar din orgoliu.

O să încerc o analiză rațională, deși nu exclud nicio secundă că poate fi vorba doar de comoditatea sau incompetență. O să folosesc și opinii ale ascultătorilor România în Direct, iar întreaga emisiune va fi mai jos.

Câteva ipoteze

O relativă pace socială și politică. Prezența celor două partide mari la guvernare va stinge turbulențele provocate de cel mai mare adversar al PNL și-l va obliga și decizii mai responsabile, dar și o atitudine temperată în raport cu unele hotărâri ale guvernului. Dar asta va dura până când PSD se hotărăște să declanșeze alegeri anticipate sau va dori mai mult din putere.

O coaliție care să acopere întreg spectrul politic va duce la rezolvarea multiplelor crize cu care se confruntă România. Dar răspunsuri similare, uneori mai bune, ar fi putut obține și în coaliția cu USR. În plus, criza politică chiar el a adus-o în față. Deci nu cred că aici este cheia.

Odată intrat la guvernare, PSD se va opri din creșterea sa naturală dată de opoziție și va începe erodarea specifică oricărui partid care nu va putea livra pe măsura așteptărilor. Asta este o ipoteză viabilă, dar parcă e un cost prea mare. Ai imaginea praf.

Eviți o posibilă suspendare. Da, este posibil. Dar dacă reveneai alături de USR și UDMR, construiai o coaliție puternică. Apoi cu oamenii lui Orban readuși la matcă, parcă nu mai aveai probleme așa mari. Dacă erai suspendat, puteai să ai un referendum greu. Dar te poziționai anti-PSD, acesta devenea inamicul public numărul unu și aveai șanse mari să câștigi. Suspendarea rămâne posibilă și acum, evident. Nu ai o garanție.

Vizezi o reformă constituțională, un scop major, dar de care nu știe nimeni până acum. Nici coaliția asta nu poate aduna 66 la sută din voturi în Parlament, dar, mai mult, ar fi atât de multe interese de armonizat că foarte greu ar reuși demersul. Știu că s-a vorbit și de o nouă regionalizare. Nicio șansă, mai ales în conformația asta politică.

Răspunzi celor mai mari electorate din România, cele ale PNL și PSD. Dar și sistemului lor clientelar și administrativ care construiesc România de ani buni. Ambele partide sunt de sistem, nu caută reforme profunde, cred că România este cea mai bună versiune care poate fi. Toate vinișoarele și rădăcinile construite de-a lungul anilor, și de care președintele nu este străin, duc către o astfel de alianță. Asta e o teorie care îmi pare mai plauzibilă. Și care mai are un argument.

Președintele lucrează acum cu două partide slabe cu care are loc de manevră. În partidul său, Florin Cîțu este instabil, iar Marcel Ciolacu nu l-a deranjat foarte tare încă pe domnul Iohannis. E posibil să fie ceva aici.

Este mai important ca vechea clasă politică să stăpânească sistemele de funcționare ale României și să nu dea posibilitatea unui partid cu apucături reformatoare să reașeze lucrurile de o manieră nouă. Este ceva în această teorie, dar este mai curând un efect. Nu te faci praf de teamă că USR va arăta cât de găunoși sunt ceilalți.

Am încercat să analizez fiecare versiune. Nu este una care să fie mult mai tare ca cealaltă. Ar putea fi cât un pic din fiecare. Sau pur și simplu ar putea fi comoditatea președintelui. Să nu mai aibă niciun fel de probleme și să rămână protocolul intact. Poate nici nu-i pasă de imagine. Dacă i-ar păsa, ar mai da un interviu.

Sunt convins că ce s-a întâmplat în aceste zile va fi o temă de manual în anii viitori. Pentru că este de neînțeles în cea mai mare măsură.

Am mai scris despre subiect aici

Dialoguri cu Paul Olteanu #8. “Cea mai mare problemă a României este individualismul”

Discut cu Paul Olteanu, în această săptămână la Europa FM, despre cum școala din România ne-a învățat că reușita, la noi, este doar individuală. De aceea nu reușim să avem proiecte în comun, ca nație, dar nici în rândurile clasei politice. Paul sugerează și câteva abordări la școală care ar putea schimba această situație. 

Mind Architect și Europa FM vă invită să accesați site-ul neuroștiințalaclasă.ro, unde sunt găzduite toate aceste informații. Ele pot fi descărcate și folosite la ore de către profesori. Proiectul este o platformă care adună la un loc date și metode de lucru utile pentru părinți și profesori și care pot contribui la o mai bună învățare.    

Paul Olteanu este realizatorul podcastului Mind Architect, cel mai ascultat podcast din România. El este cunoscut trainer și coach, certificat în Process Communication Model o teorie de personalitate premiată, folosită la NASA în selecția și pregătirea echipelor și în trainingul comunicațional al președinților americani. De-a lungul ultimilor ani a pregătit zeci de mii de angajați ai unor companii din România pentru o mai bună relaționare în cadrul echipelor lor de lucru. 

Prin rotație, până în 2028.

Toate datele și declarațiile arată că ne îndreptăm spre o alianță de guvernare între PNL și PSD. Florin Cîțu spune că a găsit multe lucruri care leagă PNL de PSD. Domnul Ciolacu vorbește de stabilizarea României.

Dar cel mai important semn este îndepărtarea strategică a domnului Iohannis. „Voi aștepta consultările formale până se conturează o majoritate.” Deci nu este el de vină, ci ceilalți.

Cât despre faptul că PNL poate negocia atât cu USR cât și cu PSD, asta ne spune că, de fapt, nu au niciun fel de direcție. Chestiunea cu premierul prin rotație este amuzantă, dar nu imposibilă.

Se impun câteva observații pentru acest moment politic unic în istoria noastră. Unul în care toate părțile implicate vor înghiți o broască țestoasă.

Apropierea de PSD nu este întâmplătoare. Lideri ai PNL spun în interior, de multă vreme, că sunt mai multe lucruri care-i apropie decât cele care-i despart. Multă lume pariază pe o caldă înțelegere sau măcar un armistițiu care să le dea voie să facă politică fără dureri prea mari de cap.

Asta înseamnă împărțirea resurselor existente, lipsa unor măsuri nepopulare, dar și popularea aparatului de stat după metoda știută. Cele două sunt partide de sistem care știu cum arată România. De altfel, realitățile din pandemie le confirmă cu atât mai mult deciziile politice.

PSD și PNL știu că există un corp electoral util pe care nu ai niciun interes să-l schimbi. Ambele partide se bucură de conspirații, de conservatorism, de naționalism, dar și de frica de schimbare.

Nu cred în existența unui plan care să fi adus PNL în această situație. Dimpotrivă, cred în inexistența oricărei strategii politice sau una bazată pe ideea că USR nu va pleca de la guvernare sub nicio formă. Această autosuficiență și un orgoliu politic l-a adus pe Klaus Iohannis aici.

Mai mult, prin mișcările sale, președintele s-a pus singur în poziție de suspendare. AUR, PSD, liberalii lui Orban și cine știe ce ar mai fi fost pe acolo, ar fi putut strânge voturile necesare. Poate s-a temut de reacția USR. La cotele de încredere pe care le are, nici demiterea nu mai pare o problemă.

Rămâne de neînțeles de ce nu repari însă ce s-a stricat până acum. De ce nu chemi USR la guvernare? De dragul lui Florin Cîțu? Acesta va fi un mister.

Cum o să arate România?

Ea nu o să fie mai bine sau mai prost guvernată decât acum. Pe zona care era stăpânită de USR se vor închide câteva proiecte, dar se vor debloca altele. Cel puțin acolo unde USR nu găsise cheile sistemului.

Pandemia va fi cea care va pune probleme uriașe. Ambele partide au însă capacitatea de a mima impunerea unor măsuri și apoi abandonarea unei părți de populație. Unii vor scăpa, alții nu. Oricum atenția va fi mutată de la subiect.

Nicio cărămidă nu se va mișca în privința reformei administrative. Există o informație în G4 că Iohannis le-ar fi cerut o reformă teritorială dacă această formula va fi funcțională. În actualul model politic cu 40 de voievozi de județ și administrații înțelenite nu se va mișca un pai.

PSD va impune o parte din măsurile sale sociale legate de alocații și pensii. Tăind masiv de la investiții pe care le va muta în PNRR. Vom ști atunci care este capacitatea de aplica acest program. Împrumuturile nu vor mai fi criticate de nimeni, în afară de USR.

Victimele sigure ale acestei renăscute alianțe vor fi primarii USR. Absolut toate proiectele lor vor fi blocate. Toți vor fi în situația lui Clotilde Armand.

SIIJ, pensiile speciale, alegerile în două tururi sunt discuții inexistente. PSD și PNL vor ști să trateze în tăcere situațiile complicate. Dar o să vedeți răbufniri prin țară, acolo unde există divergențe mai vechi. Dar cu siguranță va fi un singur dușman: USR.

Atenție: ramurile conservatoare ale celor două formațiuni vor promova câteva proiecte la care ni se va zbârli părul. Mă gândesc la drepturi ale minorităților sexuale, dar chiar și la avort. Bonus, religie și educație sexuală în școli. O să avem discuții intense aici.

Și încă ceva

Chiar dacă vor crește în opoziție USR și AUR nu o vor face suficient ca să guverneze de unele singure. Iar împreună este imposibil. Fiecare va avea nevoie de partidele mari. De asta mulți dintre liderii PSD și PNL cred că este o șansă reală să meargă împreună până în 2028.

Poate ar trebui să vă gândiți că mai bine de atât nu se poate.

Foto: George Călin, Inquam

Dialoguri cu Paul Olteanu #7. “Pedeapsa ne va învăța că greșeala înseamnă durere”

În această săptămână, vorbesc cu Paul Olteanu despre modul în care perfecționismul este construit în România. Dar și despre cum greșeala a devenit inacceptabilă în societatea românească. “Perfecționismul este bun în toate meseriile în care nu ai marjă de greșeală, dar pentru multe situații de viață acesta ne va împiedica să ne dezvoltăm.” Așadar, care este rolul și rostul greșelii, dar și al perfecționismului în viața noastră?

Mind Architect și Europa FM vă invită să accesați site-ul neuroștiințalaclasă.ro unde sunt găzduite toate aceste informații. Ele pot fi descărcate și folosite la ore de către profesori. Proiectul este o platformă care adună la un loc date și metode de lucru utile pentru părinți și profesori și care pot contribui la o mai bună învățare.    

Paul Olteanu este realizatorul podcastului Mind Architect, cel mai ascultat podcast din România. El este cunoscut trainer și coach, certificat în Process Communication Model o teorie de personalitate premiată, folosită la NASA în selecția și pregătirea echipelor și în trainingul comunicațional al președinților americani. De-a lungul ultimilor ani a pregătit zeci de mii de angajați ai unor companii din România pentru o mai bună relaționare în cadrul echipelor lor de lucru. 

Modelul Bolojan. Câteva elemente care pot fi preluate

Săptămâna trecută am fost la Oradea pentru Deșteptarea României, campania Europa FM care pune în dialog experți sau politicieni cu publicul și jurnaliștii. Este un dialog în trei părți care iese din logica obișnuită a taberelor pe care le vezi în presă și ne pune să gândim soluții.

În octombrie, am vorbit despre administrație publică sau modul în care ne arată orașele. De asta am fost la Oradea, considerată de mulți români un model de reușită și civilizație administrativă. O să încerc să explic ce-am văzut și ce-am înțeles din modelul aplicat de Ilie Bolojan, fostul primar al orașului. Mai jos, găsiți întreaga emisiune.

Refacerea fațadelor

Multe dintre fațadele caselor din centru sunt refăcute. Începând din 2010 a existat un program al primăriei care le-a pus la dispoziție oamenilor împrumuturi cu care să refacă fațadele. Programul nu a avut succes. Adică mai nimeni nu a vrut să facă asta. Apoi impozitele au fost mărite de cinci ori pentru cei care aveau fațade neîngrijite.

Impozitul pe un apartament cu două camere este un pic peste 200 de lei la Oradea. mărit de cinci ori ajunge cam la 1100 de lei pe an. Asta vine ca o presiune pentru cei care au aceste case. Apariția acestui tip de supraimpozitare i-a îndemnat pe oameni să recurgă la împrumuturi de la primărie, pe care le pot rambursa în sumă fixă și fără dobândă.

Iar dacă într-un imobil sunt mai mulți proprietari care nu se înțeleg asupra renovării, este de ajuns să pui partea ta într-un cont al primăriei și nu vei mai plăti supraimpozitarea. Programul s-a urnit mai greu, dar când a plecat de pe loc, oamenii au dorit să aibă și ei fațade frumoase ca vecinii lor

Impozitele și taxele suplimentare apar însă într-o multitudine de situații

Termoficarea nu dă rateuri

Orădenii plătesc cel mai mare preț al căldurii din țară, cu cea mai mică subvenție. Încerc să fiu mai clar. Orădeanul plătește cel mai mare preț la căldură, dar gigacaloria este cea mai ieftină din țară. Iar subvenția cea mai mică.

Politica primăriei este ca banii statului să meargă în investiții. Asta va reduce valoarea prețului căldurii, în timp. Concomitent, însă, autoritățile au reparat rețeaua de furnizare și au făcut investiții de 130 de milioane de euro în termoficare. Adică plătești, dar chiar ai căldură și apă caldă. Debranșarea de la rețea este imposibilă într-o zonă bine delimitată. Blocurile noi se racordează la rețeaua primăriei.

Parcările costă

Vrei să parchezi pe stradă la Oradea? Scoți măcar doi lei pe oră. Sau bagi mașina într-o parcare supraterană făcută de primărie. Chiar dacă ai avea loc de parcare în fața casei tale. Autoritățile cred că poți să mergi trei sute de metri de la mașină până acasă.

Și apoi sunt prețuri diferite de la cei care parchează în fața blocului până la cei care parchează la depărtare. Ideea autorităților este ca în timp parcările să devină o afacere rentabilă și pentru primărie, dar și pentru privați. De asta prețul plătit pentru cei 20 de metri pătrați de parcare pe care-i primești trebuie să acopere costul de construcție și întreținere. Și, da, parcarea este un serviciu, nu o obligație a statului față de cetățean. Cât despre parcarea pe stradă sau pe iarbă, aceasta nu durează mai mult de zece minute. Până apare Poliția Locală.

Exproprierile, secretul administrației

Nici Ilie Bolojan, nici actualul primar Florin Birta nu stau pe gânduri când vine vorba de dărâmat imobile care au fost proprietate privată. Este cazul unor care au făcut loc unei parcări lângă spitalul local. Și ale altora 19, dărâmate ca să treacă un drum străpungere către un cartier aglomerat. Și vor veni în continuare.

Un ascultător i-a spus lui Ilie Bolojan , în emisiune, că din cauza asta este un om fără suflet. Fostul primar i-a răspuns că „interesul comunității este mai mare” și că oamenii sunt despăgubiți cu banii înainte și în mod just. În particular spune că a fost înjurat, scuipat și blestemat pentru deciziile acestea, dar că ele sunt corecte pentru comunitate.

Funcționari puțini și bani de investiții

Ca să poată oferi servicii de calitate, o administrație trebuie să aibă bani, spune Ilie Bolojan. De asta ai de ales între un număr mare de funcționari și banii de investiții. Cu cât ai mai puțini angajați, cu atât mai mulți bani de investiții. Lucrurile nu merg mai prost așa, musai. De exemplu, o autorizație de construire se poate da la Oradea în cinci zile, la urgență. Dar un funcționar te sună după patru ca s-o ridici.

Desigur, astea sunt exemplele pe care le vezi și le auzi de la distanță. Evident că sunt o sumedenie de probleme care trebuie rezolvate. Evident că sunt greșeli și că multe lucruri de rezolvat. Și, evident, nu totul este perfect la Oradea. Acestea sunt bune practici care pot fi preluate.

Și încă ceva

Ilie Bolojan spune că este mai ușor să faci toate astea într-un oraș mic. Că e mai ușor la Oradea decât la București. Și adaugă că nimic din astea nu se poate face fără majoritate în Consiliul Local. „O majoritate care să-ți permită să lucrezi patru ani. Măcar un mandat.”

Înțelegeți acum reticența lui de a veni la București. Cât despre președintele Iohannis, îl consideră neinspirat, în ultima vreme. Iar despre Florin Cîțu spune că este lipsit de autoritate. Asta înseamnă că România mai are un pic de așteptat

Foto: Cristi Popescu

Dialoguri cu Paul Olteanu #6. ”Cât a luat colegul” este o frază toxică

În noul episod al podcastului Mind Architect la Europa FM, discut cu Paul Olteanu vorbesc despre cea mai cunoscută frază din școala românească. “Cât a luat colegul?” și “Tu de ce-ai luat doar atât”. Paul Olteanu spune că această frază este toxică. Pentru că ea setează un nivel de competiție, dar cu țintă mișcătoare. Și că ar trebui ca această competiție să fie în raport cu standarde pe care ni le fixăm noi înșine. Așadar, mai curând obiective personale decât întrecerea cu o persoană.  

Mind Architect și Europa FM vă invită să accesați site-ul neuroștiințalaclasă.ro unde sunt găzduite toate aceste informații. Ele pot fi descărcate și folosite la ore de către profesori. Proiectul este o platformă care adună la un loc date și metode de lucru utile pentru părinți și profesori și care pot contribui la o mai bună învățare.    

Paul Olteanu este realizatorul podcastului Mind Architect, cel mai ascultat podcast din România. El este cunoscut trainer și coach, certificat în Process Communication Model o teorie de personalitate premiată, folosită la NASA în selecția și pregătirea echipelor și în trainingul comunicațional al președinților americani. De-a lungul ultimilor ani a pregătit zeci de mii de angajați ai unor companii din România pentru o mai bună relaționare în cadrul echipelor lor de lucru. 

Aici este episodul 5 despre stima de sine

Dialoguri cu Paul Olteanu #5. „Nu ești bun de nimic” sau stima de sine

În noul episod al podcastului Mind Architect la Europa FM, Paul Olteanu explică modul în care se formează stima de sine. Sau, dacă vreți, de ce anumite ziceri ale părinților ne urmăresc și ne dau frustrări o viață întreagă. “Este firesc să criticăm comportamentul punctual al unui copil, dar nu putem să-i spunem că niciodată nu ești bun.” Asta va duce la frică și la o stimă de de sine scăzută.  

Mind Architect și Europa FM vă invită să accesați site-ul neuroștiințalaclasă.ro unde sunt găzduite toate aceste informații. Ele pot fi descărcate și folosite la ore de către profesori. Proiectul este o platformă care adună la un loc date și metode de lucru utile pentru părinți și profesori și care pot contribui la o mai bună învățare.    

Paul Olteanu este realizatorul podcastului Mind Architect, cel mai ascultat podcast din România. El este cunoscut trainer și coach, certificat în Process Communication Model o teorie de personalitate premiată, folosită la NASA în selecția și pregătirea echipelor și în trainingul comunicațional al președinților americani. De-a lungul ultimilor ani a pregătit zeci de mii de angajați ai unor companii din România pentru o mai bună relaționare în cadrul echipelor lor de lucru. 

Să nu vă mai întrebați de ce nu vine lumea la vot

Propunerea de premier a președintelui Iohannis este validă doar într-o singură ipoteză. Atâta vreme cât domnia sa împinge de la spate PNL să-l accepte pe Cioloș, așa cum a făcut cu Cîțu. Dacă zilele acestea vine cu un mesaj în care să spună că, în această situație, PNL este dator să sprijine un astfel de guvern, atunci cu adevărat este responsabil.

Sentimentul multora este că domnul Iohannis a făcut mișcarea ca parte a unui plan politic care să-l readucă în situația de a-l nominaliza din nou pe domnul Cîțu. Și este greu să treci de senzația asta câtă vreme se adună elemente în favoarea ei. Adică, retragerea propunerii de la PNL, declarațiile de imediat după nominalizare ale liderilor partidului, dar și mai vechile linii de luptă împotriva USR.

Din perspectiva artei politicii, mișcarea este foarte bună. Îi dă credibilitate lui Klaus Iohannis, îl aduce în situația de a decide, dar îl și lovește pe Dacian Cioloș în cazul unui eșec.

Numai că nu asta așteaptă acum publicul de la această coaliție. Arta politicii nu rezolvă cu nimic problemele pe care le avem în față. Ori, făcând o astfel de propunere ca parte a unui plan și mizând pe un eșec, domnul Iohannis renunță la mandatul public pe care îl are. El renunță la responsabilitate.

Președintele este pus acolo să rezolve situații publice imposibile, ca un garant al echilibrului, dar și ca principal răspuns la ce ni se întâmplă. Un președinte poate juca jocuri politice, dar în câteva limite care țin de interesul public. Și care duc la un rezultat mai bun decât cel avut.

Ce speră acum, domnul președinte? Că va găsi un mai bine după ce Cioloș pică? Menirea lui era să găsaescă cea mai bună variantă ca lucrurile să funcționeze azi. Or, varianta lui este șubredă și avea altele la îndemână.

Ce s-a întâmplat aici este o inversare a valorilor publice așteptate de la oamenii politici.

Acesta este rezultatul traiului în bulă și a raportării exclusiv la mediul politic, la sfătuitori sau la paginile de Facebook pe care le urmăresc. Și o incapacitate de a înțelege că dincolo de mediul obișnuit, oamenii așteaptă răspunsuri viabile, nu nume încolo și încoace.

În această criză, domnul Iohannis a început acționând fără noimă, a continuat fără șanse și a sfârșit prin a fi fără speranțe.

Desprinderea politicienilor de problemele reale, dar și de modul onest de a rezolva probleme, primește aici o lovitură definitivă. Este o prăbușire zgomotoasă a unui ultim câmpei de credibilitate. Să nu vă întrebați, când o fi cazul, de ce ce nu mai vine lumea la vot. Pentru că mandatul nu e pentru jocuri politice.

Desigur, mai există o șansă. Ca pentru moment, Iohannis și PNL să accepte că Cioloș e o soluție și să-i dea o șansă reală.

Președintele Iohannis mai are de făcut un lucru după desemnarea lui Cioloș

Desemnarea lui Dacian Cioloș este surprinzătoare, mai ales că până azi președintele Iohannis a insistat în fel și chip pe cinismul celor din USR. Întreg discursul prezidențial a fost calibrat pe plecarea USR și vinovăția acestuia pentru căderea guvernului Cîțu.

Totuși președintele a dat dovadă de mare abilitate politică în această mutare, Și analizăm imediat și dacă este o numire sinceră și responsabilă.

Cum gândește președintele

Președintele Iohannis dă dovadă de mare responsabilitate. Nu numai că a ales singura propunere existentă, dar a ales un om cât se poate de potrivit. Dacian Cioloș a mai fost premier, a fost comisar european, conduce un mare grup politic european.

Atât la intern cât și la extern mutarea pare firească. Nimeni nu-i poate reproșa o asemenea alegere. A criticat USR, desigur, dar țara este într-un moment dificil.

Astfel, dacă Cioloș reușește un miracol și adună o alianță care să treacă guvernul, președintele va spune public că și-a făcut treaba. Guvernul va rezista o vreme, poate, dar va fi mereu la limită. Perspectiva ca PNL să-i tragă preșul de sub picioare este acolo.

Dacă ordinul la PNL este ca guvernul Cioloș să nu treacă prin Parlament, atunci, domnul președinte va putea să spună, „am încercat, țara este într-un moment dificil, revenim la domnul Cîțu.” Iată USR s-a dovedit incompetent să strângă o alianță.

Mai mult, dacă USR cheamă PNL -ul să facă parte din guvern, slabe șanse să refuze să facă parte dintr-o alianță cu acesta după un eșec la vot, căci tocmai le-a întins o mână. „S-a demonstrat că nu se poate decât cu Florin Cîțu.”

Și, da, domnul Iohannis, tocmai a arătat cine este șeful PNL.

Așadar, desemnarea îl aduce pe Klaus Iohannis într-o situație win-win. Așa a calculat. Dar numirea pe care a făcut-o este îngrozitor de cinică pentru că șansele ca Cioloș să facă un guvern sunt ridicol de mici.

Ce poate face Cioloș, totuși.

În primul rând trebuie să cumpere timp. Și să lucreze în viteză. Cele 10 zile pe care Constituția i le dă sunt nemaipomenit de puține.

El trebuie să convingă PNL și pe Florin Cîțu că le este mai bine fără premier. Cam care este șansa?

În plus, nu va putea negocia cum își dorește, un program de guvernare, ci doar niște funcții. Pleacă la drum pe o construcție șubredă.

Ar putea negocia cu zeci de parlamentari PNL să susțină un guvern din care să facă parte gruparea Orban. Dar parcă nu e de ajuns. Iar ca să provoace o răscoală în PNL, nu are timp. Și ce fel de răscoală este aia care te scoate de la putere? Cu ce să-i constrângi pe oamenii aceștia?

Chiar dacă ar lua voturile UDMR, puțin probabil să le ia de la PSD și de la AUR.

Așadar, trebuie să inventeze un lucru miraculos, să scoată un iepure din joben sau să dea o soluție care să-i pună pe toți ceilalți într-o situație ridicolă dacă refuză. Și în primul rând, ar trebui să-l pună pe președinte într-o situație limită în care să sprijine o astfel de variantă.

Care este varianta miraculoasă?

Să ofere funcții la toată conducerea PNL? Oricum le primesc la guvernul doi.

Să facă un guvern de Uniune Națională? CU PSD și PNL acolo? Dar unde te duci cu el?

Dar dacă ai face un guvern de tehnocrați cu un larg sprijin politic dat de catastrofa umanitară din aceste zile? Posibil.

Și mai e și testul unui guvern minoritar USR. În care ceilalți să explice de ce nu votează.

Nu-s multe opțiuni. Puține. Cioloș are o mare experiență politică, însă, la un nivel mai complex decât în România. Cred că are resurse pe care nu le intuim.

Dar pe ansamblu, ne întoarcem de unde am o pornit.

Așadar, dacă vrea să ne arate că aceasta este o propunere responsabilă, sinceră și corectă, președintele Iohannis trebuie să facă un singur lucru: să declare public, repetat, în aceste zile, că PNL trebuie să intre la guvernare cu Dacian Cioloș premier.

Dialoguri cu Paul Olteanu #4 De ce nu este greșeala admisibilă în România

În al patrulea episod al podcastului Mind Architect la Europa FM, discut cu Paul Olteanu despre cum să învățăm mai bine și de ce calitatea procesului de învățare este dată de metodă, nu de conținut. În plus, aflăm de ce greșeala nu este acceptabilă în România, dar și cum ar trebui să ne comportăm atunci când un copil greșește la clasă sau acasă. 

Mind Architect și Europa FM vă invită să accesați site-ul neurostiintalaclasa.ro unde sunt găzduite toate aceste informații. Ele pot fi descărcate și folosite la ore de către profesori. Proiectul este o platformă care adună la un loc date și metode de lucru utile pentru părinți și profesori și care pot contribui la o mai bună învățare.

Paul Olteanu este realizatorul podcastului Mind Architect, cel mai ascultat podcast din România. El este cunoscut trainer și coach, certificat în Process Communication Model o teorie de personalitate premiată, folosită la NASA în selecția și pregătirea echipelor și în trainingul comunicațional al președinților americani. De-a lungul ultimilor ani a pregătit zeci de mii de angajați ai unor companii din România pentru o mai bună relaționare în cadrul echipelor lor de lucru. 

Iar aici este siteul neurostiintalaclasa.ro