Autor

Despre autor
Blogul striblea.ro s-a născut pentru a da voce pasiunilor mele, de la cărți la fotbal, gândurile mele care nu au loc la tv și, deseori, poveștile...

Liviu Dragnea a ieșit la lumină

O fotografie. Liviu Dragnea iese pe poarta Înaltei Curți de Casație. De fapt aici se petrece totul. Aici se scrie istoria unei zile care a pus două lumi față în față. Două lumi care se urăsc. Domnul Dragnea are privirea neagră a unei zile umilitoare. Întreaga sa putere nu a putut opri vorbele aruncate de câțiva manifestanți. Și nimic nu a putut opri ca o persoană să-i fluture prin fața ochilor o pereche de cătușe. 

Înapoi la imagine. Liviu Dragnea este înconjurat de ziariști. Și flancat de cei patru băieți cu aspect de interlopi și apartenență incertă. Liderul lor este în centru. Grupul de mușchi și creierul lor, judecat pentru o mânăreală de bani publici. La poartă, un umil reprezentant al statului dă onorul grupului care tocmai trece. Politistul stă smirna în fața adevăratului stat, cel care tocmai își arată forța. Cel care diriguiește și rezolvă tot în România. Și al cărui șef a renunțat la protecția instituțiilor autentice, în favoarea celor subterane.

Mai mult

Culmea birocrației la români: inutilitatea documentului electronic

Nu cred că există un guvern mai rupt de realitate decât cel din România. Și nici stat care să fie mai tembel. De o bună bucată de vreme România încurajează cetățenii săi să cumpere mașini electrice. Și le dă o subvenție de zece mii de euro. Asta pentru că suntem eco. 

Evident că România nu are prize de reîncărcare a acestor mașini. De asta în urmă cu mai bine de doi ani a fost demarat un program de finanțare publică a acestor accesorii. Un an a durat depunerea documentelor și alt an să dea cineva de capătul dosarelor. În jur de 40 de firme au dorit să intre în program. Doar 5 au fost acceptate, iar 37 au fost respinse.

Mai mult

Barcelona și Spania au de împărțit mai mult decât bani

La jumătatea verii trecute s-au împlinit 80 de ani de când Franco a târât Spania într-un război civil distrugător. La Barcelona, momentul nu are de  ce să fie celebrat. Independența Cataloniei a fost atunci unul dintre motivele războiului. 

Totuși, la jumătatea lui iulie 2016, o mână de oameni aplaudă o victorie catalană, Între ei, Pere Bartolome, 93 de ani, unul dintre puținii supraviețuitori ai războiului. După aproape 80 de ani îi sunt înapoiate o serie de registre, memorii, jurnale și documente care au aparținut familiei. Trupele lui Franco le-au rechiziționat când au intrat în Barcelona laolaltă cu alte zeci de documete ale altor familii. 

Mai mult

Profesioniștii minciunii

Coaliția de la guvernare este stăpânită de un fenomen îngrijorător în ultimele săptămâni. Oamenii nu mai caută argumente pentru acțiunile lor, ci se desprind de realitate. Nu mai e ceva care ține de iliberalism sau alte doctrine înalte. Pur și simplu, au renunțat la argumente, rațiune și logică și oferă variante alternative asupra realității. Sau pur și simplu o ignoră. 

Domnul Tăriceanu spune că nu s-au mărit prețurile la benzină pentru că el nu a văzut asta. Doar pentru că el nu a văzut. La rându-i ministrul energiei fuge de întrebare spunând că nu e șofer. Ca și cum ministrul agriculturii ar spune că nu știe prețul pâinii pentru că el ține cură de slăbire. 

Mai mult

Belina, redusă și readusă la bunul-simț

Am stat să mă gândesc un pic ce-ar face un privitor obișnuit când se întâlnește cu povestea asta de la Belina. Ce ar vrea să înțeleagă și ce știe el despre lumea care poartă așa un război pe deasupra noastră. Mă refer la cei care nu vor să aleagă nicio tabără. Ci doar cea a legii și a bunului simț.

Un astfel de om ar vedea o cerere a președintelui ca doi miniștri să plece din funcție. I-ar vedea pe miniștri care spun c-au respectat legea la milimetru. Apoi îl află pe liderul partidului de guvernământ care face scut din imunitate. O face doar când îl vizează. Pentru că acum doi ani l-a lăsat pe Șova să meargă la pușcărie pentru că ”nu e judecător.”

Mai mult

Cum a dărâmat corupția un oraș. La propriu

Știu, Mexicul e departe, dar ar trebui să ne aruncăm o privire acolo, mai ales după cutremurul catastrofal de acum câteva zile. Un cutremur, însă, de 30 de ori mai mic decât cel de acum 30 de ani care a omorât 10 mii de oameni. De data aceasta au murit peste 320. Mulți copii au murit într-o școală. 

Au căzut 40 de clădiri complet, iar 4000 sunt avariate grav. Vorbim de școli, spitale, chiar și de sediul central al poliției, unde lucrătorii refuză să mai intre. De ce atât de multe, totuși , într-o țară care are standarde de rezistență la cutremur atât de ridicate. Printre cele mai ridicate diin lume. Explicațiile sunt de două feluri

Mai mult

După Germania nu mai sunt lucruri de nespus

Germania este o țară rațională și sigură. Construiește cu atenție, migală și pe termen lung. Chiar și în politică. Oamenii știu care le este interesul comun și fac gesturile așteptate. De asta victoria lui Merkel era sigură, nu doar probabilă. De asta Schulz își scoate partidul de la putere, ca să fie lider al opoziției. El și nu gălăgioșii populiști din dreapta. Așa consolidezi democrația și implicit societatea. 

Și tot de asta țara nu o ia razna la primul hop. Poate după ce-ar primi un milion de refugiați, orice alt lider  ar fi fost scos din politică. Aici extrema dreaptă a luat 13 procente. Multe, semnificative, dar nu vitale. Esența acestui rezultat trebuie căutată în altă parte. 

Mai mult

Klaus, pe unde ești?

Klaus Iohannis zâmbește reținut în fotografia cu Donald Trump. Mai curând e veselă doamna Iohhanis, iar cuplul american pare de la muzeul figurilor de ceară. Știți cum se fac fotografiile astea. Președinții, prim-miniștrii stau o bună bucată de vreme la o mică recepție și primesc un număr de ordine precum noi la pașapoarte. Pe măsură ce numărul lor se apropie, se așează la o coadă și așteaptă strângerea de mână protocolară. Asta durează cam un minut și se lasă cu multe zâmbete.

Greutatea pică pe umerii președintelui american, oricare ar fi el. Oamenii știu că fotografia asta este mai importantă în tara de destinație decât in cea de origine. De asta vreme de o oră și jumătate stau cuminți și fac acest exercițiu dureros. Fiecare dintre cei care au stat la coadă au de transmis un mesaj în propria țară. Așa cum face și domnul Iohannis. O nouă întâlnire cu prietenul Trump. România și SUA sunt deja într-o relație excelentă. Cei doi par să fi devenit amici. Legătura este consolidată și de cumpărăturile de rachete pe care le facem cu atâta abnegație. 

Mai mult

Ce faceți dacă vine o furtună adevărată?

România a reușit unul dintre cele mai bizare momente în materie de administrație, într-un interval de 48 de ore. După ce la Timișoara nimeni nu a reușit să vadă că vine o furtună, în București autoritățile au văzut o furtună care nu a mai venit. Adică a venit, dar nicidecum la intensitatea pe care au anunțat-o. Să le luăm un pic pe rând. 

La Timișoara, norul de furtună s-a văzut pe radare cu două-trei ore înainte. Câțiva meteorologi amatori au văzut-o. Chiar au imaginat cel mai rău scenariu posibil. Ei au fost de fapt singurii care l-au imaginat. Autoritățile și cei de la meteo, nu. De fapt, vânătorii de furtuni au văzut venind furtuna cu vreo zi înainte, dar se pare că doar ei s-au pregătit.

Mai mult

Școala de rit nou: mai bine fumezi decât să citești

Un ministru ar trebui să știe că nu e bine când intră în folclor. Iar ministrul Pop s-a lipit de porecla ”genunche” sau de acronimul PLM. Mă rău de atât, un banc circulă pe FB după ce angajații săi au căutat copiii în ghiozdane. 

”Inspectorii școlari intră în buda unei școli. Ce faceți, mă, aici?, Fumăm, ne scuzați. Bine, am crezut că citiți auxiliarele.” 

Mai mult