O teză falsă: ”Problema minorităților și a teritoriului ne împiedică să ajutăm Ucraina.”
Una dintre tezele favorite ale internetului care se ”îndoiește” sau crede într-o relație specială cu Rusia este cea legată de faptul că România și Ucraina nu poate fi prietene nici în război. România nu ar putea ajuta Ucraina, ni se spune, pentru că ne desparte tratamentul aplicat minorității românești și chestiunile teritoriale.
De asta, marți, l-am chemat pe Armand Goșu la România în Direct, ca să evaluăm relația noastră istorică cu Ucraina și mai ales dacă cele enunțate ne pun într-o poziție de adversitate cu vecinii de la nord.
Las emisiunea la finalul acestui articol și o recomand cu mare încredere celor care vor să afle lucruri echilibrate despre ce trăim acum. Subliniez și eu câteva dintre ele, așa cum au rezultat din discuție.
O parte din elita politică și administrativă ucraineană este moștenitoarea Partidului Comunist din Rusia, care nu ne avea la inimă. Discursul anti-românesc a fost prezent în elita comunistă încă de la instaurarea lui Ceaușescu. Există un model de educație politică rusească ce pune într-o lumină defavorabilă România
Înainte de referendumul privind obținerea independenței Ucrainei din decembrie 1991, Parlamentul de la București, sub mâna lui Ion Iliescu, dă o rezoluție de condamnare a pactului Ribbentrop Molotov. Interesul lui Iliescu era să-i dea o mână de ajutor lui Gorbaciov să păstreze Uniunea Sovietică. Drept rezultat, teza rusofonă în Ucraina a fost că România este revanșardă și că-și vrea teritoriile înapoi. De la acesl moment, relația României cu Ucraina a început prost și a continut așijderea.
Extinderile teritoriale ale României, sub steag al Uniunii Europene, sunt de neconceput astăzi. Astfel, posibilitatea ca România să recapete teritorii din Bucovina este apropiată de zero, dacă vrem să rămânem în UE, spune Armand Goșu. În plus, majoritatea acestor teritorii este locuită de ucraineni.
Minoritatea vorbitorilor de limba română din Ucraina este de aproape 500 de mii de oameni. Dar cea mai mare parte a lor se declară moldoveni. Ucraina ne îndeamnă mereu pe noi și pe moldoveni să ne rezolvăm această problemă.
Să spunem că anul aplicării legilor care vorbesc de impunerea limbii ucrainene este 2022 sau chiar 2023. Adică cel mai devreme în această toamnă. Asta dă un răgaz României să-i facă niște cereri lui Zelensky. Mingea e la noi.
În privința discursului lui Zelensky din 2018, care spune că România a ocupat teritorii ale Ucrainei, toți cei care o folosesc uită să adauge și o îndreptare făcută de ambsadorul lor la acea dată, la București.
„Regret cu sinceritate această situaţie neplăcută, dar care până la urma e drept rezultatul unei traduceri incorecte şi unor interpretări nefondate”, a precizat ambasadorul. „Despre «ocupaţie» ca termen juridic se poate vorbi când preluarea cu forţa a controlului asupra unui teritoriu se face în defavoarea statului care îşi exercită suveranitatea pe acest teritoriu. Contextul istoric la finalul anului 1918 cu dezmembrarea Imperiului Austro-Ungar şi mişcările naţionale în fostele provincii ale acestuia au creat situaţia când aceste provincii istorice nu mai aveau suveranitatea recunoscută internaţional, deci preluarea lor de alte state vecine nu poate fi considerată «ocupaţia.»
Cred că momentul complicat ne împinge la un singur tip de concluzie. Da, avem lucruri de rezolvat de o parte și de alta, dar pericolul pentru ambele state este atît de mare că nu avem decît șansa unei bune înțelegeri. Altfel, pierim împreună.
