pensii

Românii au căzut de acord: vor mărirea pensiilor. Cu ce preț?

Măcar într-o singură chestiune românii au picat de acord. Majoritatea dintre noi vrea mărirea pensiilor, iar guvernul a zis ”da” și la 1 septembrie vine o majorare de măcar zece la sută. Doar că de la dorință de la putință este o cale destul de lungă. 

La începutul lunii iunie, Europa FM a dorit să măsoare câți dintre români vor mărirea pensiilor. Știam că urmează o decizie politică în această lună și am vrut să aflăm dacă aceasta este ghidată de ce crede opinia publică. Astfel, cercetătorii de la IMAS au măsurat în Barometrul Europa FM dacă și cu cât trebuie mărite pensiile. 

Barometrul Europa FM ne arată că 66.9 la sută dintre români au spus că doresc această mărire. 26 la sută dintre ei au spus că mărirea trebuie făcută chiar cu 40 la sută. Un sfert au declarat că o majorare de 20 la sută e de ajuns, iar 15 procente vorbesc de 10 la sută. Sondajul este telefonic, realizat cu 1010 persoane și cu o marjă de eroare de trei la sută.  

Acest 10 la sută este și suma la care s-a oprit ministrul de finanțe, Florin Cîțu, Luni seara el a anunțat că guvernul are o decizie în acest sens.

„Vom crește pensiile, dar vreau să alocăm mai mulți bani pentru investiții, să avem o economie care poate plăti pensii

Florin Cîțu, Digi 24

E doar ultimul dintr-un șir de oficiali care vine să ne anunțe această mărire. Primul a fost Klaus Iohannis care a spus că părinții și bunicii noștri nu trebuie să plătească prețul epidemiei. De atunci PNL s-a întrecut în declarații optimiste. A refuzat, însă, tot timpul să accepte o mărire cu 40 la sută, așa cum prevede legea. PSD și aliații presează în continuare în această zonă și probabil că vor declanșa o campanie de nemulțumire la adresa guvernului.  

Adevărul este că pensiile nu pot fi mărite nici cu 40, dar nici cu 10 la sută.

Dacă am aplica mărirea de 40 la sută doar în acest an, ar trebui suplimentar la buget aproape 4 miliarde de euro. Iar anul viitor suma, care astăzi este 14,7 miliarde de euro, ar ajunge la 22 de miliarde de euro. Dacă mărim cu doar 10 la sută, surplusul de anul viitor este de aproape 2 miliarde de euro, iar anul acesta cam de 700 de milioane de euro.  Banii aceștia nu există nici acum, decât dacă sunt împrumutați. 

Statul român mai trebuie, însă, să plătească în acest an salariile unui aparat bugetar uriaș, să ajute companiile private să treacă de criza economică, să plătească facturile crizei sanitare și, uimitor, să facă investiții în stradă școală și spital. Trebuie să recunoaștem că e nevoie de un miracol. 

Deficitul bugetar este deja la 3,67 din PIB și nu este exclus să ajungă la 8. Datoria publică va trece de 50 la sută din PIB, iar ratingul dat de diverse agenții este cu o treaptă deasupra secțiunii gunoi. La fel de adevărat, însă, este că e rușinos pentru un stat modern să mai dea o pensie medie de 1300 de lei. Pensionarii români trăiesc în sărăcie inacceptabilă.

Totuși ne îndreptăm către o catastrofă bugetară.  Sondajele arată, însă că ne îndreptăm, aproape  în unanimitate. Poate, când o să depășim perioada electorală, reușim totuși să punem la punct câteva chestiuni. Să reducem aparatul bugetar, să oprim risipa banilor pe prostii, și mai ales să reparăm inegalitățile. Prea mare distanța între 1300 și cei 20 de mii de lei ai unei pensii speciale. Și de prea multe ori deținătorii acestor drepturi stau bine în alte funcții de la stat. 

Reparați acest sistem de inegalități și atunci vom putea ajunge la pensii decente. În ce ne privește pe restul, pregătiți-vă să munciți până aproape de 70 de ani. 

Guvernul dă de băut la tot satul. Începe cu pensiile

Lucrurile au devenit destul de clare în ultimele ore. Presat electoral, guvernul va mări pensiile la 1 septembrie, cel mai probabil cu 10 la sută. Este obligat, însă, să mărească și alocațiile și să finanțeze și companiile lovite de criză. Cu toate astea la un loc, semnele unei crize bugetare se adâncesc. 

România și-a asigurat supraviețuirea economică pentru câteva luni. Agenția Standard & Poor’s a aprobat  la sfârșitul săptămânii trecute ca ratingul de țară să nu mai coboare și să nu ajungă la categoria gunoi. Asta ar fi împiedicat finanțarea datoriilor publice uriașe pe care le are România. Probabil că guvernul le-a explicat americanilor pe îndelete că nu va mări pensiile cu 40 la sută. Acesta era punctul cheie în discuții. Același avertisment îl are România și din partea Comisiei Europene care atrage atenția că este imposibil să mărești într-un fel pensiile. 

Totuși, guvernul o va face indiferent de consecințe. Pentru că PNL nu-și permite să piardă alegerile, va pune finanțele statului în cel mai greu moment din 2009 încoace. Semnalele sunt clare. Președintele a spus că părinții noștri nu trebuie să fie singurii care suferă în criză. Ludovic Orban a anunțat că o mărire se va face, iar Florin Cîțu a pronunțat și suma, în jur de 10 la sută. Că atât se poate. 

Realitatea este că nu se poate nici atât. Ne arată un calcul simplu. Ministrul de Finanțe refuză să dubleze alocațiile, lucru care ar costa 6 miliarde de lei. Dar poate mări pensiile cu 10 la sută, lucru care costă peste 10  miliarde de lei. Copiii nu votează, așa că, în logica politică, este mai important ca pensionarii să primească ceva. 

România nu-și permite niciuna dintre aceste măriri. Nici la pensii, nici la alocații. Deficitul bugetar va ajunge probabil la 7 la sută din PIB. Dar nu e singura dovadă. Ar trebui să ne analizăm  gesturile mai puțin văzute ale guvernului. De exemplu, programul de relansare al economie, care întârzie. Adică banii pe care statul îi va băga direct în companii. Cel mai probabil că acești bani nu există și trebuie luați din altă parte. 

În premieră, la sfârșitul săptămânii, guvernul a scos 500 de milioane de euro, bani europeni, dintr-un program de refacere a infrastructurii și i-a îndreptat către un program de ajutoare de stat. Adică a luat banii de la investițiile în drumuri și cale ferată și i-a pus în schema de împrumuturi care nu se restituie, prin care companiile mici și mijlocii își plătesc angajații. 

Cu ocazia asta, Guvernul este primul care încalcă propunerea sa de a ieși din criză cu ajutorul investițiilor publice. De fapt, este din ce în ce mai clar că drumul ales de guvernarea PNL este de a menține actuala stare de lucruri și a răspunde unor comenzi electorale. Asta înseamnă pensii un pic mărite, fără restructurări în sectorul bugetar, plăți directe către companii. Investițiile pot aștepta până după alegeri, pentru că oricum nimeni nu poate trage la răspundere guvernul că nu le-a făcut în situație de criză.

Tehnic, PNL răspunde astfel spirala populistă începută de PSD și care direcționează toate resursele statului către salarii și pensii. Doar că politica asta va fi falimentară pe termen lung. În ultima lună consumul a scăzut cu 20 la sută, numărul șomerilor a trecut de jumătate de milion și, cel puțin În București, se înmulțesc semnele cu afișe de închiriat sau de vânzare a unor spații comerciale închise. O criză de moment sau doar începutul ei? Nu știm. Poate că PNL ar trebui însă să ducă bani acolo unde contează: în investiții. De restul se ocupă societatea. 

Photo by Pixabay from Pexels

 

Randamentul prostiei la guvernare

Hai să facem o scurtă recapitulare a ceea ce ați văzut în ultimile luni. Ce am putut vedea și auzi de la diversele guverne PSD și de la reprezentanții lor de seamă. Nu uitați, primul guvern PSD din epoca Dragnea a fost învestit în 4 ianuarie 2017. Nu au trecut decât opt luni de atunci. 

PSD se pregătește să distrugă pilonul II de pensii. Au anunțat că vor reduce contribuția și o vor face, de fapt, nesemnificativă. I-au pus gând rău de de la început, însă când lumea s-a prins, și-au pus oamenii din sistem să o dea afară pe șefa de la NN care și-a înștiințat clienții de ce ar putea să urmeze. O acțiune de o mârșăvie ieșită din comun, menită să intimideze întreaga piață. 

Mai mult

72 de mii de euro în 2 luni, o dezbatere falsă

Suma cu pricina a fost încasată de Dan Radu Rușanu, președintele Autorității de Supraveghere Financiară la sfârșitul anului. Și de câteva zile încoace e o vie dezbatere pe tema asta. Și o îngrijorare generală. Că Rușanu ia 72 de mii, că Dăianu ia 68 de mii că sunt angajate neveste și soți de politicieni cu 10-11 mii de euro pe lună. Că se dau prime de sfârșit de an, prime de vacanță, că în general se pleacă cu o roabă de bani de acolo.

La cum este așezată România, iar ASF fiind instituție publică, lucrurile sunt de natură să te umple de nervi sau de invidie, după caz, ceea ce am și văzut în câteva episoade la televizor. Numai că dacă ne uităm după sume ratăm întreaga poveste. Iată de ce:

Mai mult