maghiari

Ungaria a investit un miliard de euro în Transilvania cu ”o strângere de mână”

La București a avut loc un moment diplomatic important pe care trebuie să-l semnalăm. Ministrul de externe, Bogdan Aurescu s-a întâlnit cu omologul său de la Budapesta, Péter Szijjártó, prima dată după ce relațiile dintre cele două state au ajuns la cel mai tensionat nivel din ultimii ani. Momentul aduce însă și o dezvăluire despre modul în care autoritățile române privesc activitățile economice ale Budapestei în Transilvania.

Îmi închipui că în criza COVID și-n cea economică nu ați mai avut vreme să vedeți și ce se întâmplă între România și Ungaria. Așa că o să recapitulez un pic. 

Momentul de vârf al noilor tensiuni româno-maghiare s-a consumat după declarația lui Klaus Iohannis care a acuzat PSD că vrea să dea Ardealul ungurilor, după cum s-a exprimat președintele. Afirmația a stârnit reacții de la Budapesta. România ar trebui să acorde mai mult respect Ungariei, i s-a transmis Bucureștiului. Iar declarațiile lui Klaus Iohannis ”îngreunează în mod clar menținerea relațiilor de bună vecinătate.

Oricum aceasta era deja stricată după ce Ungaria a descoperit un nou interes în Transnistria pe care o vrea autonomă și înglobată în Moldova. O dorință mai veche a Moscovei, care și-a găsit astfel un nou aliat. Gestul acesta stârnise deja nervi la București. 

Întâlnirea dintre Aurescu și Szijjarto ar fi trebuit să rezolve situația. Cei doi s-au angajat la declarații mai temperate și la respectarea parteneriatului strategic pe care-l au cele două state. Altfel, partea maghiară a plecat cu promisiunea unui acord scris  pentru ceea ce-o interesa mai tare. 

Și aici ajungem la acel detaliu din discursul lui Klaus Iohannis pe care multă lume l-a sesizat, dar nu l-am înțeles cu totul. Președintele a spus că există un târg între PSD și partea maghiară. Ce înseamnă asta? 

De ceva vreme, Ungaria are un program de investiții economice în Ardeal. Numai anul trecut, sprijinul dat unor ferme din România a însumat 75 de milioane de euro. Programul se adresează în principal fermierilor de limbă maghiară, dar are și români înscriși printre ei.

De asemenea, numărul total al investițiilor maghiare în Ardeal este de un miliard de euro. Asta înseamnă stadioane, școli, instituții culturale și chiar plata meditațiilor la limba română pentru elevii care trebuie să dea Bacul. Statul maghiar se pregătește să facă și o universitate în România.

Aici aveți un inventar complet al investițiilor, dar și un interviu lămuritor asupra modului în care minoritatea maghiară privește situația. 

Juridic aceste investiții sunt derulate prin intermediul unor fundații, iar Budapesta spune că, acum, ele s-ar fi încheiat. Temporar. Dar vor fi reluate după cele două state vor semna un acord.  Dar cum s-au putut face ele legal până acum? A existat vreun acord între cele două state?

Ministrul maghiar a spus azi că ”a avut acordul verbal”, o strângere de mână și ”un privit în ochi” din partea ministrul de externe din guvernarea PSD, Teodor Meleșcanu. Și aici aveți explicația cuvântului târg rostit de domnul Iohannis. 

Dincolo de retorica electorală, România are, însă, o problemă  mai complicată. În ultimii ani, etnicii maghiari s-au bucurat de mai multă atenție de la Budapesta decât de la București. De câte ori o investiție nu a fost finanțată de la București, ea a primit bani de la Budapesta. Și nu există niciun răspuns, de nicio natură, la campania maghiară care construiește, după cum spune Budapesta,  o ”națiune maghiară în afara granițelor.”

Nici măcar în materia limbii române, acolo unde o treime dintre copii pică Bac-ul, România nu a făcut un sistem mai accesibil de învățare. Astfel , educați și finanțați de peste Tisa, angajați doar în companii maghiare, fără infrastructură care să-i lege ușor de restul țării, nu e de mirare că etnicii maghiari văd mai curând lumina de la Budapesta decât de la București. 

 

 

Câteva sfaturi utile când vrei să omori un bozgor

Două lucruri mi-au dat de gandit intreaga zi, după ce SRI l-a prins pe teroristul de la Covasna. M-au frământat, mai bine spus. Un val de ură virtuală la adresa maghiarilor, sau mai bine zis în mediul virtual, căci ura era cât se poate de reală. Și apoi cuvintele unui prieten. Scrise poate la nervi sau poate cu experiența unuia care de 40 de ani este maghiar în România. Mai are și păcatul că este catolic. Iată: Mai mult

Primăriile românești, obligate să facă focul secuiesc în Harghita

În această noapte la ora 24, în Ținutul Secuiesc se vor aprinde focuri care vor delimita geografic zona. Teoretic, dacă cineva ar fotografia de la mare înălțime, Ținutul Secuiesc s–ar vedea delimitat cu granițe de foc. Doar că inițiativa, propusă de două asociații neguvernamentale, nu a fost aprobată de toate primăriile din zonă.

Drept urmare, Prefectura a cerut Inspectoratului pentru situații de urgență din Harghita să trimită primăriilor din zonă o adresă în care le cere să comunice unde vor avea loc focurile și ce măsuri de supraveghere a acestora vor lua. Interesant este că adresa a fost trimisă doar primăriilor cu populație majoritară românească sau, mai precis, cele care nu au aprobat această acțiune. Adresa este semnată și de prefect, ca să se prindă toată lumea cum stă treaba. În fapt, o formă de presiune.  Mai mult

De ce nu mai au ungurii chef să învețe românește

Mi-am petrecut finalul de an în Harghita, drept în inima Ținutului Secuiesc. Oameni foarte mișto, gospodari, săritori și gata oricând să-ți dea o mână de ajutor. Știu asta pentru că ni s-a stricat mașina și au șurubăit la ea niște unguri foarte de treaba la un service în Miercurea Ciuc.

Nu am cumpărat pâine, dar vă pot spune sigur că mare parte dintre tinerii pe care i-am întâlnit nu vorbesc românește. De la femeile de serviciu din pensiune, până la vânzătorul de schi-pass-uri. Acesta mi-a scris pe calculator cât aveam de plătit. Aceeași situație cu chelnerițele de la restaurant cu care am vorbit prin traducerea prietenilor noștri secui. Și când spun că nu vorbesc, spun că nu rup o boabă în românește. Nici cuvintele uzuale.  Mai mult,  instructoarea de schi a lui Vladimir ne-a spus că e un moment foarte bun pentru fiica ei să mai prindă ceva în română: ”Are 18 ani, nu vorbește românește și dacă o să lucreze cu voi acum, o să o ajute la Bac. ” Mai mult

Arborarea steagului secuiesc, legală. Dar e în regulă

Premierul le-a cerut prefecților să se retragă din procesele pe care le-au deschis primăriilor din Harghita și Covasna care au arborat drapelul secuiesc. Măsura vine înaintea unui proiect de lege referitor la simbolurile naționale care va permite acest lucru. O condiție pusă de UDMR, înainte de guvernare? Probabil, dar nu important.

Important e că se pune capăt de o manieră europeană unei prostii care a înfierbântat multă lume.  Mai mult