Azi o să-l vedeți pe Dan Puric la televizor. La RomâniaTv, la ora 20. L-am chemat eu pentru că îmi place să stau de vorbă cu el. Și de aici știu că or să înceapă unii să urle, să se scandalizeze: că a venit prietenul rușilor, că a venit legionarul, că ce caută ultra-ortodoxul la tv, anti-europeanul și mai presus de orice că e deja un clișeu Puric de Crăciun. Mai mult
Dacă vă uitați prea mult la filme o să credeți că înainte de emisie e așa o alergătură, cu lume frenetică, oameni care se agită, lucruri făcute pe ultima sută de metri, adrenalină și că totul iese perfect în ultima secundă. Probabil că se întâmplă așa la o emisiune de știri, unde lucrurile vin val peste tine.
La o emisiune de seară nu prea îți permiți să nu ai lucrurile gata cu o oră înainte. Să ai timp să faci mici retușuri, să pui la punct chiar și detaliile. Așa că există chiar și un mic ritual, care a venit de la sine. Înainte de emisie, toată tura se aduna la o cafea și la o țigară vis-a-vis de studio.
Acolo a început emisia mea în ultimii doi ani și jumătate. La o vorbă cu băieții, la un banc și o bârfă. 10-15 minute, la care se alătură uneori și invitații, unde ne luam pusul unii-altora.
Poți primi toate noutățile direct pe email!
