podcast

Adrian Apetri, românul care a lucrat la vaccinul Johnson&Johnson: ” Dacă nu ne vaccinăm, toată planeta este potențial vulnerabilă.”

Adrian Apetri mi-a scris după o emisiune România în Direct. A fost mirat de părerile împotriva vaccinării. Mesajul lui a fost simplu.

„Persoanele cu sistem imunitar compromis nu se pot proteja chiar dacă se vaccinează.. asta înseamnă că cel care nu se vaccinează e o bombă cu ceas când se afla in jurul celui bolnav cu sistem imunitar compromis.

Virusul trăiește în organisme vii… acolo se „conservă” și se adaptează prin mutații ca să se protejeze împotriva anticorpilor. Asta înseamnă că domnii care nu se vaccinează pot facilita apariția unor mutanți .. Ei bine acești mutanti pot sa fie transmiși și în cazuri nefericite mutațiile respective nu vor mai putea fi neutralizate de anticorpii rezultați în urma vaccinului inițial.. ceea ce înseamnă că, din nou, toata planeta este potențial vulnerabilă..

Adrian Apetri lucrează în Olanda, la Janssen, companie deținută de gigantul farmaceutic Johnson&Johnson. Cercetătorul român este directorul științific al Departamentului de Biofizică și Procese Analitice. Mai simplu, departamentul condus de Adrian Apetri verifică chiar calitatea acestui vaccin.

Interviul pe care ni l-a acordat este în nume propriu și e și povestea unuia dintre numeroșii cercetători români plecați să lucreze în străinătate.

Adrian Apetri a plecat din România înainte de anul 2000. Și-a făcut doctoratul în Statele Unite, a muncit acolo și apoi a venit în Europa, unde a lucrat la un start-up care a fost cumpărat de gigantul farmaceutic.

El este specialist în cercetarea unor proteine al căror studiu este relevant în boli precum Alzheimer, dar și pentru fabricarea unor vaccinuri. Una dintre procedurile pe care Adrian Apetri le-a adus la rang de măiestrie este așa-numita pliere a proteinelor.

Mi-a explicat modul în care s-a construit vaccinul, ce înseamnă mașina de adenovirusuri pe care o folosește. „Este unul dintre acele momente în care putem vedea de ce este importantă investiția în știință. Uite, acum avem cum să ne apărăm.” În fapt, oamenii de știință pot să dea acest răspuns de aproximativ zece ani și să construiască adenovirusuri. Adică să facă o machetă, lipsită de conținutul său.

Mi s-a părut fascinantă construcția acestui mecanism, dar și modul în care a fost făcută în mai puțin de șase luni. Și tot aici am întrebat despre riscuri și modul în care apar efectele adverse. Dar și despre strategia celor de Johnson&Johnson când au construit acest vaccin.

Câteva recomandări

Aici am vorbit cu un medic ATI despre cum arată boala din interior

Și nu uitați că aveți mereu Vorbitorincii

Radu Jude: „Babardeală cu bucluc … l-am făcut după o ceartă cu alți părinți pe tema educației sexuale”

Îmi plac filmele lui Radu Jude. Merg să le văd. Le aleg. Îmi place că te scot din ale tale. Și că au o teză. Îmi place că vorbesc cu curaj despre societate românească.

Babardeală cu bucluc sau porno balamuc este greu de urmărit. Cel mai greu dintre toate cele de până acum. Pentru că până la scena finală, savuroasă, Radu jude îți oferă o plimbare și apoi un eseu construit din citate. Și eu m-am enervat la prima parte a plimbării. Ce o vrea să facă mi-am spus? De ce o plimbare precum ciorba din filmele lui Corneliu Porumboiu.

Pentru că fiecare cadru are rost. De la ce se spune până la poziționarea mașinilor. Îți spune de la început unde trăiești și de ce scena de la sfârșit va fi așa cum e.

Cât despre tema educației sexuale, Radu Jude spune că o urmărește demult. Dar a hotărât să facă filmul acesta după o cerată cu prietenii, părinți și ei.

„Nu m-a mirat că ne-am certat, m-a mirat violența argumentelor.”

Jude spune că educația copiilor și problemele care le apar părinților în față sunt cele care arată cel mai bine cum gândește o persoană.

Dar asta nu e tot

Am vorbit cu Radu Jude și despre filmele sale mult mai dure, Aferim sau Îmi este indiferent dacă în istorie vom intra barbari. Astea ne pun o oglindă și mai mare în față. Iar Jude insistă să ne vedem așa cum suntem. Ba, mai mult pregătește și unul nou, cu aceeași temă. Las trailerul, foarte dureros, mai jos.

Câteva recomandări

Despre revoltă în viața de artist și sub acest link cu Marius Manole

Între timp au apărut și Vorbitorincii

Mihai Covaliu: „Noi trebuie să pregătim azi un campion olimpic care nu s-a născut”

Până la a fi președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Român, Mihai Covaliu rămâne unul dintre marii campioni ai României. Și care încă se joacă. Sau se duelează, mai bine spus.

Mihai Covaliu are, la 44 de ani, doar un kilogram peste greutatea de concurs. În fiecare sâmbătă, coboară pe planșă, ca să lupte cu fiul său de 16 ani sau să-i învețe cât mai multe despre scrimă pe copiii din grupa acestuia. Nu știu dacă vorbește ca tată sau ca profesor despre o generație extraordinară. Altfel, lucrurile sunt mai complicate

Campion olimpic și mondial, la sabie, el are sarcina ingrată de a repara sportul românesc. Sau de a-l readuce la nivelul de acum 30 de ani. Ceea ce  acum este imposibil.

De aceea, prognoza sa înaintea Jocurilor Olimpice de la Tokyo este mai curând rezervată. Mihai Covaliu spune că vom avea opt sau cel mult zece medalii, ceea ce pare foarte puțin față de edițiile anterioare. Doar că România este într-un moment extrem de complicat, la capătul a 30 de ani de lipsă de investiții, de pierdere a creierelor sportive, dar și în care nația a încetat să mai facă sport.

După Rio, unde am luat patru medalii, urmează o competiție cu mari semne de întrebare pentru noi. Și una la care, din păcate, spunem că tot ce este peste patru medalii e un succes.

Câteva recomandări

Despre suferință în sport sub acest link

O serie despre Jocurile Olimpice, aici

Nu uitați că Vorbitorincii vă așteaptă oricând

Paul Olteanu, Mind Architect: „Școala din România ne învață să-i desființăm pe ceilalți”

Pe scurt, Paul Olteanu este realizatorul podcastului Mind Architect, cel mai ascultat din Româna și, probabil, cel mai cunoscut trainer în neuroștiință și psihologie de la noi. Paul este cunoscut pentru efortul său public de a ne ajuta să înțelegem mecanismele creierului, dar și al relațiilor dintre noi. El a pregătit și a ținut cursuri cu peste zece mii de angajați și lucrători din companii și instituții românești.

Aici este pagina unde găsiți cam tot ce trebuie să știți despre Mindarchitect.

Cu ajutorul lui Paul eu am deslușit câteva dintre mecanismele care ne fac rău și pe care am putea să învățăm să le stăpânim. De exemplu, înregistrarea cu el am realizat-o într-o zi de duminică, de acasă și asta ne-a dat prilejul să vorbim despre noul nostru fel de a munci.

Iar asta înseamnă că „uneori nu mai putem face diferența dintre muncă și casă.” Pentru unii dintre noi, asta înseamnă că o să ne îngrășăm. Pentru că vom vrea s ă trecem de stres mâncând. Și l-am rugat pe Paul să-mi dea un pont despre cum să nu mai fac asta.

Dar, pentru mine, ideea de bază a acestor interviuri este să încercăm să trecem de la problemele individuale la cele ale societății. Iar aici, trăim o dramă, spune Paul Olteanu. ” Cel mai important lucru care ține de bunăstarea noastră mintală este calitatea relațiilor personale. Or, aici, pandemia, a lovit în însăși esența noastră.”

Câteva recomandări

Dacă am zis mâncare, trebuie să citiți și aici

Și, desigur, nu uitați de Vorbitorincii

Alex Nedea, Recorder: „În multe domenii, România e aproape de o catastrofă”

În anul care a trecut, Alex Nedea a fost autorul celor mai vizualizate materiale de presă de pe internetul românesc. El este autorul anchetei care ni l-a prezentat pe Ovidiu Ianculescu, dar și cel al anchetei cu Gabriel Musteață, tot de la Apele Române. Atunci am aflat din nou cât de înrădăcinată este corupția din instituțiile românești.

Sau, după cum ar spune Alex, cazurile astea două au întruchipat o imagine pe care o aveam în minte. „Știam că oamenii sunt dați la o parte ca posturile să fie ocupate de politruci, dar nu putem pune degetul pe cineva. Acum vedem.”

Dar ancheta care mie mi-a plăcut cel mai mult este „Apă de băut.” Un subiect simplu, dar cu un impact uriaș. Cât de bună este apa pe care o beau locuitorii unor sate din România s-au întrebat Alex Nedea și colegul său David Muntean. A rezultat că în 800 de localități din România, oamenii nu aveau habar că beau o apă contaminată. O știau, în schimb mulți primari.

Vă propun o discuție despre următoarea catastrofă din România

Nu întâmplător, după aceste materiale, Alex Nedea a luat cele mai multe premii la Superscrieri, cel mai important concurs de presă din România. Iar ancheta „Apă de băut” a luat Marele Premiu. Am votat și eu pentru acest lucru pentru că acest material ne-a arătat din nou cât de periculoasă sunt corupția și incompetența.

L-am invitat pe Alex Nedea să stăm de vorbă despre modul în care își face meseria. Cât de ușor sau complicat este sfii jurnalist de investigații și ce sentiment ai atunci când munca ta este mult mai cunoscută decât autorul. Și foarte important mi s-a părut să discut despre starea administrației din România Și să aflu lucrurile de la cineva care zilnic este pe teren.

Iar concluzia lui Alex Nedea este una care poate să-ți dea frisoane. „Cred că în foarte multe domenii administrate de statul român suntem aproape de o catastrofă.”

Câteva recomandări

Aici este articolul despre Ovidiu Ianculescu pe care Alex îl invocă în interviu

Aici este interviul pe care l-am făcut cu Gabriel Musteață

Și, desigur, Vorbitorincii

Radu Asandi, medic ATI: „Mi-a spus un pacient că-l torturez, dacă-i dau oxigen”

Nu a fost ușor să reușesc să vorbesc cu un medic ATI. Dimpotrivă. Multă lume s-a ferit. Cu Radu Asandi a fost simplu. A acceptat, ba mai mult mi-a trimis o scrisoare în numele mai multor colegi. Aceasta are două capitole. Primul privește greșelile de sistem, în ansamblu, ale sănătății. Și vorbește, mai ales de încărcătura birocratică pentru medici. Al doilea capitol este legat de greșelile din pandemie.

Doctorul Asandi este direct, tranșant și nu are timp de ocolișuri. Și e firesc să fie așa. O săptămână pe lună lucrează în Spitalul ROL 2 de la Institutul Aslan. Apoi, o săptămână stă acasă, și restul lucrează, în program firesc, la Spitalul Militar din București. Săptămâna din spitalul COVID este petrecută integral acolo.

Unde se greșește?

Medicul Radu Asandi spune că multe spitale din România au fost transformate în unități pentru tratarea bolnavilor Covid fără să aibă infrastructura necesară și nici personalul adecvat unor astfel de situații, de unde rezultă și o rată de supraviețuire diferită a pacienților:

„Dacă undeva, cândva, se va face o analiză a felurilor în care au fost tratați pacienții și rata de supraviețuire/succes, se vor vedea că sunt diferențe mari între locurile unde au fost îngrijiți pacienții și nu vreau să fac vreo vină oamenilor care i-au îngrijit în alte locuri, dar nu toate locurile au fost cele mai potrivite.”

”Diferența de oameni înseamnă felul în care sunt antrenați, gândesc, acționează și îndemânarea pe care o au oameni care au lucrat într-o secție de terapie intensivă într-un spital mare înainte de pandemie și oameni care n-au avut această șansă, nu din vina lor și care, prin voia destinului, sunt mai puțin pregătiți pentru asta, dar a trebuit să facă același lucru ca și noi.”

Dacă vreți să știți cum arată viața unui medic ATI Covid, o să găsiți aici toate detaliile necesare. De la modul în care se trăiește, în spital, la munca din secție. Dar și la reacțiile pacienților, marcate la unii de ce trăiesc zilnic pe Facebook.

Alte recomandări

Aici e mesajul unui medic către România

Site-ul acesta îl folosesc mereu ca să văd evoluția epidemiei

Și nu uitați că Vorbitorincii vă așteaptă oricând

Elena Stancu, teleleu.eu: „Românii de afară trăiesc greu, dar mai bine ca acasă.”

Elena Stancu mi-a răspuns la apel dintr-o mansardă de la Alba Iulia. „Ne tragem sufletul după șapte ani de mers cu rulota.” În ultimii doi au fost doar în Spania și Germania ca să documenteze viața românilor care muncesc sezonier.

Elena Stancu și fotograful Cosmin Bumbuț sunt cei doi jurnaliști care au înființat site-ul teleleu.eu. Cei doi au câștigat premii de jurnalism pentru reportajele lor și au o imagine corectă asupra milioanelor de români care au ales să trăiască sau să muncească sezonier peste hotare.

Elena Stancu este cea care a avertizat asupra pericolului radicalizării și a dat primele explicații despre succesul partidului AUR în diaspora. Iar interviul merită să-l ascultați pentru a înțelege mai bine viața acestor oameni.

„Le este foarte greu între străini, dar mai bine decât afară. Mulți dintre ei sunt mirați că-n Germania pot să meargă la dentist. Și, da, orele de muncă se respectă, nu ca în România.” De fapt, marea problemă, explică Elena, dincolo de bani este nerespectare drepturilor de muncă din România.

Cei doi jurnaliști au făcut o listă cu lucrurile pe care cei plecați le-ar vrea rezolvate: transport școlar gratuit, educație sexuală la școală, și verificarea la sânge a condițiilor de muncă.

Interviul acesta este o incursiune într-o lume pe care o cunoaștem prea puțin.

Câteva recomandări

Aici este site-ul Teleleu, unde puteți contribui la pentru munca Elenei și a lui Cosmin

Iar aici un punct de vedere de acum patru ani

Și nu uitați că Vorbitorincii vă așteaptă.

Dorian Galbinski, jurnalist BBC: „De România mi-e dor din ce în ce mai puțin. Ea s-a mutat aici.”

Pe Dorian Galor l-am cunoscut acum mai bine de 20 de ani. Întâi, datorită vocii sale calde, sinonimă cu buletinul de știri al BBC. Apoi, odată cu intrarea în redacția BBC, unde Dorian știa și spunea cele mai multe povești. Eu, la început de carieră, el aproape de final. Știu că sunt norocos că l-am cunoscut. Pe el și pe cei care erau în redacție la data respectivă.

Dorian se numește Galor doar la microfon. Numele său real este Galbinski. Iar la microfon l-a schimbat ca prietenii săi care rămăseseră în România comunistă să nu aibă de suferit. Întreaga sa familie plecase până la jumătatea anilor ’60. Au fost dintre evreii pe care regimul Ceaușescu i-a vândut în Israel cu suma de 10 mii de dolari. ” Părinții mei nu au vrut să plece, trăiau foarte bine în România. Pentru mine Israelul era însă libertate.”

Ce poveste veți afla

Veți afla din acest interviu că românilor care ajungeau acolo nu le era cel mai ușor. Pentru că o luau de la zero, iar viața nu mai era la fel de bună. Dorian a nimerit în război, la 20 de ani. „Un colonel de la Radioul Armatei, care mi-a luat un interviu după o bătălie, m-a felicitat pentru curaj. I-am spus: ce curaj, măi, nene, c-am făcut pe mine de frică. Exact acesta este curajul, mi-a răspuns. Să-ți fie teamă, dar să funcționezi.”

Odată ajuns la Londra, Dorian devine realizator radio, dar ani buni este și interpret al guvernului Marii Britanii în relație cu România. Între cei pentru care a tradus se numără Regina, prințul Phillip, dar și Margaret Thatcher. Fiecare vine cu istorioara lui.

„NU-mi mai este așa dor de România. Ea se mută aici, la Londra, încet-încet!”. Iar pretextul pentru care l-am invitat pe Dorian este faptul că toate aventurile vieții sale s-au strâns într-o carte, „Memoriile unui reporter BBC”, apărută la Humanitas. Vă invit să ascultați o poveste extraordinară.

Câteva recomandări

Sub acest link se află arhiva fostei secții românești a BBC

Aici este destinul unui alt evreu plecat din România

Și nu uitați, că Vorbitorincii vă așteaptă în fiecare zi.

Cristian Presură: „Clasa politică de la noi este tot în ’98. Rezolvă problemele cu trompeta”

Cristian Presură este fizician, cercetător, dar și inginer. Tocmai mi-a spus că are două facultăți. Nu a intrat de prima dată la fizică pentru că în liceu un profesor i-a stricat pasiunea. „așa c-am făcut întâi electrotehnica”. Acest cumul de date l-a dus însă la Phillips, compania la care lucrează acum.

Dar de fapt, darul lui Cristian Presură este altul. Sau mai zis harul său. Cristian presură este pedagog, un om care știe să transforme știința brută în ceva pe care și eu o pot înțelege.

„De ce nu mi-a plăcut mie fizica, Cristian? Ce nu am înțeles eu din optică?” „Răspunsul este simplu, Cătălin” mi-a spus. „Ți s-a predat pe scurt și complicat. Eu am făcut un experiment. Am încercat să fac explicabilă și pe înțelesul copiilor prima pagină dintr-un manual de liceu. O pagină mi-a luat șapte alte pagini de explicații. Dar să știi că materia este stufoasă nu numai la noi, ci și în Olanda.”

Vă propun, așadar un interviu despre lumea noastră în comparație cu lumea olandeză. Învăț cum fac meditații copiii olandezi, cum abordează pandemia societatea lor și mai ales cum ne-am schimbat noi. „Nu prea, să știi. Lumea politică parcă este tot în 1998. Rezolvă problemele cu trompeta.”

Și câteva recomandări

Aici este canalul de Youtube al lui Cristian Presură

Și aici demontarea unui fake-news menit să-i facă rău lui Cristian Presură

Aici am scris despre un lucru care mi-a plăcut în școala din afară

Mircea Bravo și Cristian Ilișuan: „Pandemia ne-a arătat cine suntem, la puterea a treia”

Când l-am sunat pe Mircea Bravo, a acceptat imediat să vină la Interviul de Zece. M-a sunat după o zi înapoi și mi-a spus un lucru la care nu mă așteptam. „Știi că suntem doi?” „Cum adică doi?” „În proiectul ăsta, Mircea Bravo, suntem doi.”

Așa l-am cunoscut pe Cristian Ilișuan, regizor, scenarist și omul care se află în spatele celor mai multe dintre clipurile Mircea Bravo. Cristian este cel care l-a creat pe Mircea aș cum este astăzi, l-a șlefuit ca actor și care, împreună cu o echipă mai largă, pregătește toate materialele pe care le vedeți.

„Noi credem că este timpul ca România să-l cunoască pe Cristi pentru că o mare parte din succes i se datorează. „

Cum se construiește succesul?

L-am întrebat pe Cristian Ilișuan, printre altele, dacă nu-l deranjează celebritatea pe care Mircea o are și faptul că el este omul din umbră. „Cum ar fi așa ceva? Succesul lui este succesul meu.”

În acest interviu o să aflați cum se construiește un astfel de proiect, dar și ce cred doi oameni de 30 de ani despre noua Românie. „Sigur că ne doare că marile proiecte în România nu avansează. Sigur că ne dorim să vedem și noi un spital, o autostradă. Și să nu mai face, de la aeroport din București până unde avem treabă mai mult decât am făcut cu avionul de la Cluj.”

„Umorul nostru nu este politic”, îmi spune Mircea. „Eu îl consider civic, pentru că a îndemna să mergi la vot este un lucru benefic tuturor.” Și, da, o să aflați și cum a inventat-o Cristian pe Bunica lui Mircea Bravo. Este un interviu despre o Românie, aș cum ar trebui să fie.

Și, da, au și umor spontan. Căutați replica lui Cristi la întrebarea „Cum treceți de perioada asta de pandemie?”

Alte recomandări bune

Nu uitați că în orice moment puteți asculta podcastul Vorbitorincii, pe care-l realizez alături de Radu Paraschivescu. Mai jos este episodul al treilea.

Iar aici este un interviu cu un al comic celebru la noi, Costel. Și mi-a plăcut tare mult.

Iar aici este discursul lui Mircea Bravo la Tedx

ÎNAINTE SĂ PLECI

Poți primi toate noutățile direct pe email!