motiune

Doamna Dăncilă se întoarce în ceața din care a venit

Eu cred că joi seara Viorica Dăncilă a fost cea mai singură persoană din lume. Dacă nu din lume, cu siguranță din PSD și dacă nici din PSD, cu siguranță din sediul guvernului. Cred că nu i-a mai răspuns nimeni la telefoane, cred că de la partid se auzea doar un ton de ocupat și cu certitudine marii baroni o tocau deja.

Doamna Dăncilă nu mai există, așa cum nu a existat nici în momentul în care a fost numită prim-ministru. O fantoșă, agățată de sforile stăpânului, incapabilă să refuze numirea, ba chiar pe alocuri crezând că i se cuvine. A maculat prima numire a unei femei într-o asemenea funcție publică și va rămâne în istoria oficială și neoficială ca o Dăncilă. Timorată, incompetentă, nepregătită și incapabilă să discearnă între marile teme ale lumii, pur și simplu a ocupat un scaun în mod rușinos și inutil. Ea a înscris în limbajul nostru ”dăncileza” și ”a face o dăncilă”, lucruri pe care le vom avea pe eternitate. 

România nu numai că a stagnat, dar a dat viguros înapoi și s-a făcut de rușine între mai toate cancelariile. Singurul său moment remarcabil a fost atunci când și-a apărat copilul și actul de a-l înfia, deși nimeni nu o ataca pentru asta.

Dar Viorica Dăncilă nu este problema, ea este doar un simptom. Este efectul tuturor pilelor, relațiilor, amantelor și ageamiilor care au umplut administrația românească în ultimii ani. Băieți luați de pe câmp și duși la Bacalaureat, unii puși în funcții sensibile doar cu liceul, incapabil să vorbească o limbă străină sau să pună un proiect cap la cap, ei ne-au scurs de viață în ultimii ani. Degrabă sunători din coadă la privilegii, salarii și pensii speciale, au făcut gură doar când le-au fost atinse mânuțele care stăteau prin borcanele de miere. 

E finalul unei epoci îngrozitoare care se termină într-o mlaștină puturoasă și care a mânjit pe toată lumea. Epoca Dăncilă- Dragnea a ratat toate momentele istorice pe care le-am avut în față și a spulberat toată avuția oamenilor cinstiți. Nu au construit nimic din stradă, școală și spital și s-au purtat ca un chelner beat care a dat de băut la toată lumea. 

Ba, mai mult, au dat drumul în camera de curat la toate jivinele nopții cu pantofii murdari de noroi. Infractori, lepre, hoți, evazioniști, înșelători, mincinoși, s-au suit în barca societății și aproape au răsturnat-o.

Marele partid comunist moare astfel într-o vomă dată din mațele eviscerate pe care le-a scos la lumină. Incapabil să mai pună oameni cinstiți și meseriași în funcții s-a predat într-o clisă de superficialitate și nemernicie rar întâlnite.

Nu o să se schimbe foarte mult în următorii ani. Dar singurul lucru bun lăsat de această lume este o societate civilă mai puternică. Un zid de câteva sute de mii de voci care au ieșit în stradă nu pentru bani, ci pentru principii. Sau pentru lucruri în care au crezut. Ei vor sta de veghe.  

 

PSD, vreau să văd un om liber!

Dragnea e puternic, Dragnea este omniprezent, Dragnea îi controlează pe toți, Dragnea îi ține sub amenințare, îi cumpără și, mai ales, Dragnea crede că toți sunt ai lui. Puterea lui Liviu Dragnea este dată de complicitatea, lașitatea sau șovăiala colegilor lui.

Și, da, Dragnea și-a clădit un partid asemenea lui. Dragnea are un partid cu oameni mediocri, cu oameni lipsiți de carte, de șira spinării sau care îi sunt profund datori. Sau de oameni care disprețuiesc tot ce înseamnă bun-simț politic și social.

Mai mult

PSD rămâne și după votul de azi. Dar vestea proastă este alta

La ora la care o să citiți textul ăsta, încă se numără. Adică se adună. Fiecare parte își face socoteli și vede de unde ar mai putea stoarce ceva. Deși câmpul e cam pârjolit și arată a final de bătălie încă se visează la finaluri glorioase. Ce ar trebui să știm la începutul acestei zile?

1.Un pesedist bătrân mi-a spus că Dragnea este terminant în partid după acest episod. ”O să treacă acest hop, dar nu-l mai ține decât câteva luni. Știi cum e în PSD? E ca și cum i-ai pus acid la rădăcină și apoi aștepți.” Și se referea la episodul în care Dragnea doar își atacase propriul guvern, nu la ce-a urmat.

Mai mult