iohannis

Cum rezolvă domnul Iohannis dilemele PNL.

Știți că PNL vrea alegeri pentru primari, în două tururi. De asta guvernul își asumă răspunderea pe modificarea legii. Dar tot PNL vrea alegeri anticipate. Dacă trece legea, nu are alegeri. Dacă nu trece, pierde primarii, dar are alegeri anticipate. 

PNL trăiește o dilemă. Acum este împărțit între două grupuri: unul mai curajos și unul mai conservator. Cele două grupuri trebuie să aleagă între alegeri anticipate, ceea ce le va da o putere mare și rapidă, și așteptarea alegerilor la termen, care îi vor pune tot la putere, dar probabil cu un scor mai mic. Pentru asta trebuie să sacrifice alegerile primarilor în două tururi, ceea ce i-ar da PSD-ului, iarăși, multe mandate de primar. 

Curajoșii au înțeles că este un moment teribil de bun ca să scoată PSD-ul în afara jocului pentru mulți ani, poate de tot. Conservatorii știu că puterea e bună, banii sunt buni, la fel posturile. Ei nu uită că, de-a lungul anilor, prietenia cu PSD a fost utilă ști că partidul le-a rezolvat multe din lucrurile la care visau, dar care nu puteau să le facă. Vezi aici pensii speciale, legi ale justiției, intimidarea procurorilor, rezolvarea imunităților, omorârea ANI. Să nu aveți iluzii că PNL nu a visat la așa ceva. Din cauza lui Iohannis și a presiunii publice nu au putut să o facă. 

În fine, vă spun ce cred că se va întâmpla. 

Guvernul Orban nu-și va da demisia. Va aștepta să fie demis, dacă se poate. Ca să-i momească cu alegerile anticipate, există deja în Parlament un proiect de lege astfel încât pensiile speciale să rămână, chiar dacă mandatul nu este întreg. Iohannis, care-i conduce pe curajoși, chiar vrea alegerile anticipate. Chiar dacă nu o să aibă două tururi la primar. Cuplate cu votul politic de la parlamentare, alegerile locale au potențialul să aducă o victorie uriașă a PNL. Gândiți-vă că lumea nu va mai vota administratorul, ci partidul care va domina campania electorală. De asta cred că unor peneliști sau aliați le va scăpa bila neagră la moțiune. 

Dacă nu iese, este și o variantă de rezervă. PNL știe că în actualul cadru politic poate merge cu un scor de peste 3o la sută până la alegerile de la toamnă. În privința primarilor, dacă se vor face alegeri în două tururi, au șanse mari de câștig în multe localități. Plus că mulți primari vor veni oricum la ei. În acest scenariu e de ajuns să nu facă prostii la guvernare și să nu taie bani de pe undeva. În rest, totul va fi bine. 

Iar ca să simplific și mai mult povestea asta, spun doar atât: se va face doar cum vrea domnul Iohannis.  

Iohannis vs Dăncilă, faza pe cască

Am câteva concluzii la cald după cele două conferițe de presă de marți seară. Dacă cu asta ne-am ales, asta vom comenta.

  1. Iohannis a fost bun, decent și util în comunicarea cu alegătorii. Are argumente, răspunde clar și concis, uneori are umor. A reușit să iasă din măcar două situații dificile: cea legată de Kovesi și cealaltă, generată de Dan Tăpălagă, care i-a arătat dubla măsură în ce-i privește pe Ponta și Dăncilă
  2. Iohannis a vorbit doar când i-a ajuns cuțitul la os și a simțit presiunea uriașă în chestiunea dezbaterii. A ridicat presiunea și-a mutat punctul de interes.
  3. Casele îi sunt în continuare un punct sensibil. Președintele trebuie să răspundă clar și precis legat de pierderea casei de la Sibiu. Alegătorii au dreptul să știe cum și cât a fost implicat în povestea cu actele de acolo. 
  4. Întrebările legate de politica internațională sunt punctul vulnerabil. În mandatul lui, România nu a reușit nici ridicare vizelor, nici intrarea în Schengen. Eșec pe această linie, măcar pe jumătate pentru că la Schengen PSD are o contribuție majoră
  5. De cealaltă parte, PSD vrea să conducă o țară, dar nu e în stare să facă o conferință de presă în care să se audă și jurnaliștii.
  6. De câte ori o pui să citească, doamna Dăncilă este un dezastru. Sună dezacordat ca o flașnetă
  7. Viorica Dăncilă a progresat mult în ultimile luni. Vorbește liber, stăpânește unele concepte, a adunat informații, s-a despovărat de emoții. Arată cum a reușit totuși să răzbească până la acest punct. Apreciez acest progres.
  8. Chestiunea cu ceasul este o gafă. 5000 de euro pe un ceas reprezintă mai mult de 10 salarii minime cu care se ține o grămadă de lume din România. Mai deranjant este cum a spus-o, rezultând că nu e un efort prea mare. Or este, și ar fi trebuit să știe suma.
  9. Doamna Dăncilă nu a primit și întrebările alea grele legate de Dragnea, justiție, 10 august.
  10. Povestea cu casca, distribuită masiv de PSD, inclusiv Firea, arată cât de iresponsabili au devenit politicienii români. Orice minciună spusă în spațiul public se va întoarce împotriva ta. Și nu face decât să ne șubrezească pe toți.  
  11. Nu voi renunța la credința mea că o dezbatere este necesară. Este unul dintre simbolurile democrației. Ar fi fost bine ca susținătorii doamnei Dăncilă să-l vadă și să-l audă pe cel demonizat. Ar fi fost bine și pentru ceilalți să o vadă pe doamna Dăncilă. O discuție este întotdeauna constructivă. 

Despre dezbatere sau de ce o ține Iohannis pe Viorica în viață

Situația s-a lămurit înainte de a începe. Domnul președinte Iohannis ne-a anunțat că nu va participa la nicio dezbatere prezidențială. Argumentul său ține de modul în care PSD a guvernat în ultimii ani. Și are dreptate în tot ceea spune. PSD a făcut tot ceea ce scrie mai jos. 

”Nu poate exista însă nicio dezbatere cu un candidat al unui partid care a guvernat împotriva românilor trei ani de zile. Nu poate fi niciun schimb de idei cu reprezentanta unui PSD nereformat, care a călcat în picioare statul de drept, care a vrut ca România să deraieze de la parcursul său european doar pentru beneficiul unei clici de infractori. Vorbim de candidata unui partid care acum mimează democrația, după ce a sfidat sistematic valorile și principiile democratice, care i-a umilit pe români, care s-a făcut scut în fața corupților și penalilor în toți acești ani. Nu trebuie să uităm nicio clipă cine este PSD și care este pericolul pe care îl reprezintă pentru viitorul României, oricât ar vrea acum să fugă de responsabilitate și să încerce să ne dezbine prin tot soiul de tertipuri!”

Doar că acest argument este fals în contextul unei dezbateri prezidențiale, într-o țară încă democratică. Să lămurim câteva lucruri. 

Dezbaterile prezidențiale și de alt tip sunt esențiale pentru democrație. Ele nu influențează decisiv alegătorii, dar au rolul simbolic al înfruntării, în avantajul alegătorilor. Și de asemenea ne spun cât de buni sunt liderii noștri în condiții de stres. Iată ce spune o analiză Stratfor despre acest tip de dezbateri.

O dezbatere nu este despre politică sau politici publice. Este imposibil să lămurești probleme complexe în 90 de secunde (…) Dezbaterile sunt despre un singur lucru: capacitatea de a răspunde la întrebări a căror complexitate nu-ți dă voie să răspunzi în timpul alocat. Îți dau un bonus pentru că ești rapid, capabil, dar nu spun mare lucru despre cât de deștept este un candidat. Nici nu trebuie să o facă pentru că a fi deștept, în sensul academic, nu e musai o calitate pentru un președinte. Dezbaterile pot să arate, în cel mai bun caz, câtă stăpânire de sine are un candidat în condiții de presiune și apoi să ne demonstreze capacitatea de a articula câteva gânduri legate de chestiunea în cauză, în timp ce convinge privitorii de cât de serios și plăcut este. De fapt, asta înseamnă să fii lider. 

Ar mai fi însă ceva. Dezbaterea mai arată și capacitatea de a asculta și răspunde argumentelor altcuiva. Te face să fii mai atent și să pui la încercare propriile tale credințe, ca privitor. Și este esența, însăși, a libertății de exprimare. Pentru că le dă voie să vorbească și celor care nu sunt de acord cu tine, nu poți să-i suporți sau nu vrei să-i auzi. Aceasta este democrația. Și către asta trebuie să mergem.

Și să ne îndreptăm către cazul nostru. Iohannis are dreptate în ce spune mai sus. Dar sunt de ignorat toate argumentele PSD-ului în chestiuni juridice? Ar trebui ele puse în fața celeilalte părți și demontate? După mine, da. Ar trebui probat tot ce spune domnul Iohannis și atunci când cineva se apară? Eu cred că da. 

Urâți PSD-ul? Foarte bine. Dar îi urâți și pe cei 20 la sută care au votat-o pe Dăncilă? Este dreptul lor cetățenesc și al tău să primești răspunsuri și să auzi și altceva. Ar fi fost singura ocazie când acei oameni ar fi fost scoși din bula lor. 

De când am scris pe Facebook, am primit un val de urări. Am auzit c-ar trebui mai puțină presă, că sunt vândut, că nu am bască și altele. Puteți să spuneți ce vreți, dar eu nu voi argumenta niciodată pentru mai puțină democrație și mai puțină dezbatere.

În ce privește argumentul că Dăncilă este proastă și nu merită ascultată, eu zic c-ar fi trebuit să o lăsați să arate dacă e așa. Ar fi putut să o vadă și alții. Apoi, argumentul că PSD i s-a adresat lui Iohannis xenofobic, inuman și cu atacuri la demnitatea umană este invalid și el. Asta nu l-a împiedicat pe Iohannis nici să o pună pe doamna Dăncilă în funcție, nici să vină la dezbateri cu Ponta. Mai e și argumentul că presa vrea circ. Sigur, așa, alegerile sunt cel mai mare circ. Nimic din ce-am auzit nu stă în picioare până la capăt. Și mai ales cererea ca presa care cere dezbaterea să fie fără pată. Presa nu pate fi altfel decât societatea, dar poate spera la mai bine. 

În fine, dincolo de aceste considerații pe care unii o să le considere plictisitoare sau desuete, trebuie să știți care este analiza mea despre ce gândește PNL în realitate. 

Domnul Iohannis știe că va câștiga alegerile prezidențiale. După ce-a trecut-o pragul pe Viorica Dăncilă în turul al doilea, zdrobindu-l pe Barna, PNL se gândește la viitor. Planul e simplu: un guvern al președintelui Iohannis, sprijinit de mai multe forțe politice și cu o opoziție a PSD-ului. Dar nu orice fel de PSD, ci unul condus de doamna Dăncilă. Deci, astăzi, i se suflă în pânze Vioricăi astfel ca ea să aibă toate elementele pentru a rămâne șefa PSD și după alegeri. A unui PSD slab și nevolnic, nu unul cu un lider mai puternic, cum ar fi fost Ponta.

Un PSD în viață este mult mai util decât unul dispărut care să-i lase loc unei clase politice noi. O altă parte a planului urmărește limitarea USR, dar la asta o să revin într-un articol viitor. Ce se întâmplă acum este un joc care să salveze vechea clasă politică în fața unei forțe noi. Iar Iohannis face parte din vechea clasă politică. De asta are încă nevoie de acest PSD. Rezultatul? Încă cinci ani în care o să vă întrebați de ce România progresează așa lent.  

 

Pe scurt: de la fotografia infractorului, la dosarul lui Băsescu

S-au adunat câteva lucruri în ultima vreme despre  care nu am apucat să scriu. Și vreau ca voi, cititorii mei, să știți unde mă situez în fiecare chestiune. Mi se pare corect, ca să înțelegeți pozițiile mele publice.

1. Fotografia cu infractorul care a omorât un polițist. Procedura este incorectă, Poliția e mai bună de atât. Îi înțeleg emoțional, înțeleg mesajul, nu înseamnă că e corect. Aștept să repete figura și când e vorba de cetățeni obișnuiți. Felicitări celor care l-au prins repede. Știu că Poliția se mobilizează rapid când sunt mize mari în joc. Nu pot fi de acord cu sugestia lui Marian Godină că l-ar fi dorit împușcat pe infractor. Cred că printre responsabili sunt și șefii din Poliție care au trupe nepregătite, nedotate și neinstruite pe care le trimit în luptă.

2. Pactul lui Iohannis. Președintele e dator să mențină presiunea asupra guvernului PSD. Scopul moral al referendumului nu poate fi deturnat sau uitat. De fapt, aceast este miza în perioada următoare. Altfel, sforțarea de acum câteva săptămâni a fost inutilă. 

3. Tăriceanu când spune că parcursul european al României nu a fost pus în discuție. Ba a fost din greu și grețos pus în discuție în toate dezbaterile europarlamentare și televizate la care a luat parte partidul său. Au înjurat la greu tot ce înseamnă Europa și acum se dau neprihăniți. O minciună sfruntată, doar pe măsura suficienței cu care și-au permis să terfelească mai tot ce înseamnă instituție europeană.

4. Incidentele de la Valea Uzului arată ce poate face o clasă politică axată doar pe haleală. Fiecare parte pune foc și vrea să încaseze ceva de acolo. Nimeni nu are credibilitate ca să rezolve problema. dacă nu e stinsă repede, ce se întâmplă acolo va degenera rapid. Atenție la declarația lui Ponta de la Mîndruță: ”incidentul a fost programat de PSD în campania electorală și scăpat de sub control.

5. Băsescu CNSAS. Consilul a depus la Curtea de Apel documente care arată că Traian Băsescu a fost informator. Nu e prima dată când aflăm, ci e prima dată când sunt documente. Mugur Ciuvică este cel care a vorbit primul despre asta în 2004 și apoi a pierdut un proces cu fostul președinte. ”Niciodată nu am fost informator” a spus la un moment dat Traian Băsescu. Cel mai ignorat subiect al săptămânii, ar trebui să fie cel mai dezbătut. El încheie în dezonoare o epocă. Una care  arată că Traian Băsescu a avut parte de protecție informatică, mediatică și că o grămadă de oameni s-au pus în slujba sa. Acest evenimnt prăbușește mai multe repere și arată că funcționarea statului român este secvențială, momentană și ține de persoană.     

 

Referendum pentru Europa

Să ne concentrăm pe acest fragment din discursul președintelui Iohannis.

”Vreau să văd cine este împreună cu mine pentru o Românie europeană, vreau să văd cine este împreună cu mine pentru o guvernare europeană, cine este împreună cu mine pentru o justiție dreaptă și pentru o societate românească performantă. Asta îmi doresc și asta vreau să știu de la voi.”

Și eu cred că despre asta este vorba. Pentru mine nu e o bătălie între structuri, nu e o bătălie falsă pentru drepturile omului și nici una care angajează un candidat la președinție. Toate astea sunt mai puțin importante. 

Eu cred că bătălia care se poartă în aceste zile este despre un anumite fel de a fi al României. Pentru mine, dar mai ales pentru copilul meu, vreau o Românie civilizată, liniștită, condusă de oameni care sunt pregătiți, care au responsabilitate și bun simț. România pe care o vreau eu se concentraeză pe proiecte, vrea să construiască, muncește, nu trăiește din pomeni și nu vorbește în sloganuri.

În România mea, discuțiile despre drepturile infractorilor nu sunt în topul agendei publice, nu polarizează țara. Ele există și au drept fundament drepturile omului și nu ale funcționarului. În România pe care o vreau eu, un lider de partid nu este susținut de interlopi la vedere. 

Despre asta e vorba. Acest referendum poate să ne ducă înapoi toate aceste lucruri. România frumoasă, cumpătată, echilibrată, decentă, instruită și muncitoare. România unde oamenii de valoare sunt prețuiți, nu disprețuiți. O Românie europeană. Una în care suntem parte din Europa, nu luptăm împotriva ei. 

Am pierdut deja prea mulți ani din viață cu lucruri inutile, iar asta se vede în tot ce ne lipsește. O să fiu la vot măcar pentru această idee. 

Dictatorul ridicol

Știți că domnul Dragnea nu poate fi imitat? Au încercat mai mulți actori sau oameni care se ocupă cu umorul la noi în România. Și au dat greș sau nici măcar nu au putut apuca personajul. Asta pentru că domnul Dragnea nu are nicio trăsătură personală în glas, în privire sau în mustață. Nu are ticuri verbale, nu are un ton înalt sau jos, nu are defecte de vorbire, nu are chelie, nu râde, nu face giumbușlucuri, nu are nimic remarcabil.

Domnul Dragnea este cel mai cenușiu lider al PSD, cu puține calități oratorice, omul care nu reușește să țintească nicio emoție, nu reușește să atingă nicio coardă sensibilă, dar poate să stârnească o iritare teribilă. Și ură. Domnul Dragnea nu a stârnit emoții pozitive, ci doar a semănat ură. Are harul de a te enerva. De fapt marile calități ale domniei sale sunt în spatele scenei, acolo unde negociază, tranzacționează, plătește, cumpără și se răzbună ca nimeni altul. Domnul Dragnea nu știe să încălzească inimi, poate doar buzunare. 

De asta, discursul de aseară, cu veleități comunist-dictatoriale și autoritarism de Europa veche plus, metafore de piață sud-americane s-a terminat undeva într-o bodegă din Videle, în care comesenii îi dau dreptate jupânului, dar cu cu jumătate de gură. ”Dar prea le știi tu pe toate, fire-ai dreacu’ cu toate muierile tale.”

Dincolo de asta, micul dictator ne lasă câteva idei notabile. În primul rând că s-a certat cu toată lumea. Acum nu mai are un dușman. Îi are pe Iohannis, serviciile secrete, UE, corporațiile, Soros, proprii miniștri și chiar diversele slugi cărora le-a dat posturi. Nu e ușor să te facă șeful de rușine în public, ba chiar și repetat. 

Mai mult, domnul Dragnea s-a făcut și de o completă rușine în rândul oamenilor mai cu cap. Zice un principiu vechi din drept că nu poți invoca propria turpitudine ca să te aperi, or domnul Dragnea a invocat repetat prostia guvernamentală ca să-și scuze guvernarea.

Cred că e primul om care cere anchetarea lui Soros de la o tribună politică, pentru fapte care cu greu îi pot fi puse în cârcă. Chiar aș vrea să văd procurorul cu pricina. Îi îndeamnă pe ai săi să depună o plângere împotriva lui Iohannis, deși acesta a făcut o declarație politică. Să nu ancheteze procurorii cumva ce treabă au făcut miniștrii săi. 

Remarcați apoi confuzia persistentă și voită între stat, PSD și România. Domnul Dragnea a spus repetat că cine-i împotriva sa este împotriva României. Un discurs care vine direct de la comuniștii noștri, poate chiar de la Stalin sau de la Garda de Fier.

Or democrația e departe de a funcționa așa. Și aici ne apropiem de esență. Dacă domnul Dragnea nu emoționează, se bate cu toată lumea, fix ca turmentatul care nu vrea acasă și nici nu are vreri democratice, cui se adresează el de fapt?

Păi, celor din sală în față cărora trebuie să-și conserve puterea. Acolo este problema de fond. Domnul Dragnea trebuie să sape adânc în resursele partidului ca să-și mențină puterea. Lumea îl părăsește, iar structura nu mai este PSD, ci Partidul Servil lui Dragnea. 

Pentru ei, Dragnea chiar reprezintă ceva: cheia și lăcata unor mici puteri. Pentru restul, Liviu Dragnea începe să fie un mic dictator ridicol. Iar istoria are șansa să mai scape de dictatori, dar dictatorii de ridicol, nu. 

Domnule Iohannis, cum treceți moțiunea asta?

Singurul care poate dărâma actualul guvern este chiar PSD. E nevoie de o falie majoră în partid, de o trădare pe care Dragnea să nu o bănuiască sau să nu o prevadă.

Nu vă amăgiți c-a picat guvernul Ungureanu în 2012. Traian Băsescu a știut ce face și ce înțelegeri a avut cu PDL. La fel, PDL era uzat de guvernare și nu avea de gând să împartă nimic cu un străin cum era MRU. Așa că acea cădere a venit firesc.

Mai mult

Combinagiii

Președintele Iohannis a ales varianta care lui îi este de cel mai mare folos. Domnul Iohannis ar fi putut măcar mima că luptă cu PSD. Nu a făcut-o pentru că maximul pe care putea să-l obțină era schimbarea doamnei Dăncilă cu un alt pesedist. 

El știe exact că va primi un val de critici, reproșuri că lumea îl va ocărî. Nu are importanță. În decembrie 2019 oamenii i se vor întoarce în brațe siliți să aleagă rău cel mai mic. Așa că e pe drumul cel bun spre al doilea mandat.

Mai mult

Klaus, pe unde ești?

Klaus Iohannis zâmbește reținut în fotografia cu Donald Trump. Mai curând e veselă doamna Iohhanis, iar cuplul american pare de la muzeul figurilor de ceară. Știți cum se fac fotografiile astea. Președinții, prim-miniștrii stau o bună bucată de vreme la o mică recepție și primesc un număr de ordine precum noi la pașapoarte. Pe măsură ce numărul lor se apropie, se așează la o coadă și așteaptă strângerea de mână protocolară. Asta durează cam un minut și se lasă cu multe zâmbete.

Greutatea pică pe umerii președintelui american, oricare ar fi el. Oamenii știu că fotografia asta este mai importantă în tara de destinație decât in cea de origine. De asta vreme de o oră și jumătate stau cuminți și fac acest exercițiu dureros. Fiecare dintre cei care au stat la coadă au de transmis un mesaj în propria țară. Așa cum face și domnul Iohannis. O nouă întâlnire cu prietenul Trump. România și SUA sunt deja într-o relație excelentă. Cei doi par să fi devenit amici. Legătura este consolidată și de cumpărăturile de rachete pe care le facem cu atâta abnegație. 

Mai mult

Mesajul unui protestatar către susținătorii PSD

Textul de mai jos aparține colegului meu Cristian Iohan Ștefănescu, care a fost la protestul împotriva ordonnațelor de grațiere și amnistie. Cred că punctul său de vedere exprimă cât se poate de clar ceși doresc cei mai mulți dintr cei aflați în Piața Universității.

”Nu văd de ce m-ar crede oameni care mă cunosc după profilul de Facebook, eventual din unele alte chestii pe care le-am mai scris în ultimul sfert de veac, dacă spun că, miercuri, m-a scos în stradă Liviu Dragnea, cu mârșăviile lui. Și tot el mă determină să îmi petrec după amiaza asta de weekend în stradă, nu la căldurică.

Mai mult

ÎNAINTE SĂ PLECI

Poți primi toate noutățile direct pe email!