finanțe | Striblea.ro

Super-aplicație românească: transferi bani instantaneu, plătești facturi, dar mai ales câștigi timp (P)

7 februarie 2022 Cătălin Striblea 0 comentarii

“Știi de ce nu mai pot să revină vreodată în România?” Întrebarea m-a prins cu un plic de bani în mână, în toamna lui 2003, la Londra. Încercam să-i număr și să-i pun pe căprării, pe cheltuieli. Plicul îl ridicasem cu câteva minute în urmă de la banca de lângă biroul nostru. Nu eram “european” și nu puteam avea un card emis acolo. Aveam un card în România, dar el era inutil la Londra. Încă se mergea cu viză. Așa că lunar primeam un plic. Chiar și cu bancnote mici. Englezii erau politicoși.

“Nu aș mai putea lucra niciodată așa cu banii”, a continuat colegul meu. “Tu știi că eu niciodată nu mai merg la ghișeu, nu mai fac plăți cu cash, nu mai am problema cozii în viață?” La data respectivă era pur și simplu o rezolvare și un stil de viață pe care lumea mea de abia îl concepea. “De asta nu mă întorc în România, facilitățile astea bancare s-au lipit de mine.”

Mi-a rămas discuția asta în memorie de fiecare dată când am mai făcut un pas spre relaxarea mea în relație cu facturile. Adevărul este că timpul oferit de serviciile financiare noi este cea mai mare valoare.

Și am devenit early adopter. Am și am avut direct debit, aplicații bancare, aplicații de plată, abonamente recurente. Am construit un sistem care îmi dă dreptul să nu-mi mai bat capul și să devin eficient. Are un singur defect: este spart în bucăți.

Dar am rezolvat asta când mi s-a cerut să testez Pago

Pago este o aplicație românească din care poți să plătești tot: facturi la utilități, asigurări de mașină, asigurări de călătorie, respectiv tot, prieteni. 390 de furnizori s-au inscris acolo. Plus taxe. Da, are ghiseul.ro. Și încă ceva: donații. Iar eu donez la două asociații caritabile. Iar acolo ai o listă de opțiuni care-ți arată și la ce nivel este proiectul finanțat. Ocazie cu care vă anunț că ați dat o mână de ajutor teribilă la MagiCAMP. Felicitări vouă!

Și, da, ce este mai important, poți transfera bani la prieteni. Știți voi, faza de la masă când unii au cash, alții sunt la alte bănci, cine o să plătească? Nu are importanță, îi dai bani prin Pago.

De aici poate fi descărcată aplicația

Ce e nou? Pago devine o super aplicație. Ai transfer instantaneu doar cu numărul de telefon

Încerc să fiu foarte clar.

Din 7 februarie, dacă ai Pago, poți trimite bani oricărui contact din telefon. Transferul este instantaneu, nu vine mâine sau în ziua în care băncile își reiau activitatea. Este 1 ianuarie, vrei să împarți nota cu prietenii? Trimiți banii pe loc din telefon și prietenul îi primește în câteva secunde.

Banii pot fi trimiși către orice card emis în România sau către orice card Revolut. În foarte scurt timp, transferul va putea fi făcut către orice card european.

Poți transfera bani și între cardurile proprii, chiar dacă sunt de la alte bănci. Și, da, transferul nu durează doar câteva secunde, în loc de două zile lucrătoare. Poate să fie și weekend.

Nu este nevoie să mai introduci datele cardului la plată. Apeși butonul și a plecat la destinație.

Iar în luna februarie serviciul este gratuit pentru cei care au un card Visa. După prima lună, cei care au deja un abonament primesc până la trei tranzacții gratuite. Dacă depășești, plătești 99 de bani pe tranzacție, indiferent de cât transferi. Dacă nu ești abonat Pago, pentru acest serviciu ai trei abonamente noi, cel mai scump fiind 5,99 lei.

Pago este construită de clienți

Facilitățile au apărut în forma aceasta pentru că Pago a lucrat după cererile clienților. Au apărut la comandă, cum ar veni, și răspund dorințelor oamenilor. Fix cum se fac potecile în parcurile londoneze. Întâi iarba și apoi cărarea, după traseul ales de oameni. La fel face acum Pago care își lasă clienții să-i construiască aplicația.

Ar mai fi ceva. Înapoi, în 2003, văzută din Londra, România financiară era o țară de nelocuit. O țară “în care nu m-aș mai putea întoarce.” 20 de ani mai târziu, România cucerește Europa cu această aplicație. Pago este construită de români, iar serviciile sale ajung acum în Polonia și Italia.

În ce mă privește, Pago nu doar îmbunătățește România, ci îmi redă timp. Îmi dă timp. Să pot face lucrurile acelea de care am nevoie. Iar asta este cea mai mare valoare a unei aplicații.

Țara fără dinți în gură

3 august 2021 Cătălin Striblea 5 comentarii

Recent, vicepreședinta CNAS, Adela Cojan, a făcut o declarație la care ar trebui să-ți clănțăne dinții în gură. Mă rog, dacă îi ai întregi. Ea arată că statul român a renunțat de ceva vreme să mai facă sănătate publică în stomatologie. Aici, scapă cine poate. Iar această alegere nu ne-a aparținut și trebuie schimbată.

Medicina dentară reprezintă încă cenușăreasa asistenței medicale din România din punct de vedere al finanțării: anul trecut, din total cheltuieli pentru asistența medicală în România din fondul național unic de asigurări sociale de sănătate, medicina dentară a reprezentat doar 0,33%, în condițiile în care suntem pe ultimul loc în Europa la incidența cariilor dentare – 99%. Prioritatea de finanțare trebuie să reprezinte prevenția, drept care am înaintat către Ministerul Finantelor Publice o solicitare de suplimentare a bugetului pentru categoria 6-12 ani în acest sens. Asta deși finanțarea sectorului sanitar nu depășește 5,2% din PIB în România, față de media europeană, care e cuprinsă între 9-11%.
Adela Cojan, Vicepreședinte CNAS, la conferința PALMED, 21 iulie 2021

Pe șleau, asta înseamnă că un cabinet care are contract cu CNAS primește indiferent de prestație sau de orele muncite 1800 de lei pe lună. Cred că vă știți prețurile la stomatolog în orașele voastre. Firesc, banii se termină imediat, iar accesul este limitat. Asta are un efect devastator la nivelul populației.

Jumătate dintre noi nu merg la dentist, un sfert ajung mai rar de un an, iar două treimi dintre familii nu-și duc deloc copiii la o verificare periodică. Deși probleme cu dinții avem de la naștere până la adâncă bătrânețe. Mai exact 95 la sută dintre noi au măcar o problemă cu dantura de-a lungul timpului.

În România sunt aproape 16 mii de cabinete stomatologice, iar 95 la sută sunt private. Doar 4400 au contracte cu statul, dar din acestea doar un sfert sunt la țară. În fiecare an, Kantar face un studiu național care arată relația noastră cu stomatologul. Vă las mai jos câteva slide-uri care nu sunt plăcute.

Unde este de fapt problema

În România, am început o dezbatere legată de banii din asigurările publice de sănătate care ar trebui să urmeze sau nu pacientul în sistemul privat. Sunt multe voci care fac din asta o sperietoare și atrag atenția că sistemul public va avea de suferit sau că inegalitățile se vor accentua. Mai pe șleau, că doar cei cu bani vor avea acces la sănătate. Ceea ce este parțial adevărat, dar în același timp nedrept față de clasa mijlocie.

Ceea ce nu vă spun susținătorii acestor puncte de vedere este, însă, că rezultatul dependenței de stat îl vedem cu ochiul liber. Într-o ramură a medicinei în care profesioniștii pot lucra singuri sau în echipe mici, ei au ales să livreze calitate la standarde și costuri de piață și nu la cele impuse din pixul guvernamental. Iar România este una dintre țările care are clinici stomatologice moderne, profesioniști și aparatură de top.

Iar statul refuză să le plătească pacienților dreptul lor. Și aici nu vorbim de susținerea în totalitate așa cum o face pentru alte boli, ci măcar parțială. Adică să poți deconta parțial o lucrare stomatologică.

Nu mai spun că nu există investiții în clinici publice, nu există rețele de medici care să te ajute, nu există obligativitatea de a te prezenta la controale minimale preventive. Nu există o rețea de cabinete rurale. Există doar posibilitatea de a plăti atunci când te doare. Și totul ține de responsabilitatea ta. Acesta este rezultatul refuzului ca pacienții să fie asigurați și ajutați indiferent de locul în care aleg să se trateze.

Nu privatizarea este tema aici. În absența sistemelor publice, oamenii se organizează. Problema este refuzul finanțării și crearea de oportunități de vindecare pentru cea mai mare parte a populației

Câteva lucruri minime pe care statul ar putea să le facă

Propunerile au fost făcute în cadrul conferinței PALMED, patronatul cabinetelor și laboratoarelor din industria stoma.

Decontarea parțială a serviciilor medicale
Decontare TVA
Campanii de informare și control preventiv

Dacă vrei să vorbești de inegalitate în sănătate, de aici se poate porni. În același timp, ceea ce vedem aici este abandonarea rolului statului în sănătate și mai ales o contribuție la scăderea stării de sănătate a populației. Articolul acesta nu are o concluzie. Poate doar o firavă speranță că putem să ne recăpătăm un drept. Dar pentru asta este nevoie întâi să discutăm de toate părțile.

Photo by Karolina Grabowska from Pexels

De ce un card trebuie să aibă mereu asigurare (P)

27 aprilie 2021 Cătălin Striblea 0 comentarii

Advertorial

Folosesc Revolut cam de când a apărut. De asta trebuie să vă povestesc momentul când am devenit fan complet al aplicației.

Bănuiți deja că sunt un om organizat. Am liste, listuțe, date, termene la care lucrez. Viața mea este o cutiuță foarte organizată. Iar când plec pe undeva e și mai și. Verific și reverific bagaje, electronice și mai ales documente. Știu exact pe unde sunt lucrurile și ce fac cu ele.

Anul trecut, chiar înainte de pandemie, am avut un drum la Valencia. Și pe aeroport mi-am verificat pastilele. Sunt câteva care mă însoțesc tot timpul. Acela a fost momentul în care mi-a picat și fisa. De data asta nu-mi făcusem asigurarea de călătorie. Din grabă, din nepăsare. Eu, fără asigurare, nu sunt chiar eu. E o liniște personală.

Și cum mai aveam 30 de minute până la avion, căutând câteva opțiuni, am dat de asigurarea zilnică (pay per day) de la Revolut. Oricum pregătisem aplicația cu bani pentru călătorie. Cum funcționează asta? Foarte simplu, cel mai simplu.

Dai drumul la funcția de asigurare, care nici nu e foarte scumpă, și odată cu asta pornești și locația. Revolut știe unde ești și odată ce-ai plecat din țară deschide asigurarea. Și-ți spune în fiecare zi că e validă. La întoarcerea în țară, locația închide asigurarea și-ți dă un decont. Chestia asta a fost nemaipomenită pentru liniștea mea. A rămas deschisă acolo. Pentru totdeauna și deja știu că o să am în Grecia, la vară.

Cardul de la Revolut este, de fapt, și cardul meu principal pentru cumpărături online. Mai ales pentru site-urile cu care mă întâlnesc prima oară, pentru aplicații de transport și așa mai departe. Cardul de salariu nu intră în toate sistemele, el trebuie știut de cât mai puține entități. Pe Revolut sunt fix câți bani îmi trebuie și, dacă greșesc undeva, îl închid imediat. Dar cel mai tare e feature-ul care îmi spune, la plățile automate, că-l întreabă cineva de sănătate. Apreciez.

Una peste alta, cel mai tare mi-a lipsit la Roma, când l-am uitat în cameră. Am folosit cardul de salariu și am plătit pe 20 de euro cash, 119 lei. Asta m-a convins că, în orice caz, afară din țară, doar Revolut.

Între timp a apărut și fiu-meu cu aceeași cerere. El mi-a spus de Revolut Junior. I-am făcut aplicație, are cardul lui și controlul meu la bani. De ce și pentru el? Pentru că e la vârsta când face singur cumpărăturile, iar site-urile lui sunt un pic mai sensibile decât ale mele, începând cu tonele de platforme de jocuri. Plus că un copil poate fi mai ușor victima phishingului. Eu cred că e mai în siguranță cu Revolut.

Aici este linkul de unde îți poți crea un cont Revolut

În fine, de ce vă zic eu despre experiența mea pozitivă?

E simplu. Pentru că Revolut m-a invitat să vă povestesc de noul serviciu Plus, care este de fapt un abonament. Face tot ce v-am povestit mai sus, dar mai sunt câteva lucruri pe care ar trebui să le știți. La prețul de 14,99 RON pe lună, o să primiți câteva lucruri interesante, mai ales dacă vă faceți cumpărăturile online.

De fapt, Revolut Plus este una dintre cele mai sigure modalități în care să-ți faci cumpărăturile zi de zi. Și asta pentru că oferă protecție în caz de furt, deteriorare și retururi care au mers prost. Chiar și atunci când a trecut perioada de retur. Dar cea mai tare poveste este cea cu bilete. Detaliez mai jos.

Ce avantaje are Revolut Plus?

Revolut Plus îți returnează până la 1000 de Euro, dacă lucrul pe care l-ai cumpărat este furat sau stricat în termen de un an. Ai ghinion cu telefonul cel nou? Ești acoperit de Revolut Plus.

Au trecut mai bine de 30 de zile și nu-ți mai place tableta sau televizorul sau te-ai înșelat? Sau nu sunt ceea ce crezi că ți-ai luat. Dacă faci retur în 90 de zile, Revolut Plus îți dă el banii înapoi în limita a 300 euro/an. Practic, mai câștigi 60 de zile de gândire.

Și, senzație pentru mine, mai ales în perioada asta, este povestea cu concertele. Ai luat bilet și nu mai poți ajunge? Banii se întorc automat la tine în cont, după ce ai urmat procesul din aplicație, și în acest fel nu mai ai bătaie de cap cu returnarea.

În fine, toate celelalte accesorii rămân valabile. Poți să cumperi online, poți să pui cardul în Apple Pay și Google Pay. Și să ai două carduri pentru juniori. Cu o grămadă de funcționalități.

Toate detaliile legate de comisioane sunt pe această pagină iar T&C pot fi găsiți direct în aplicație.

Și, da, Revolut Plus va fi în continuare cea mai tare aplicație de la muncă, atunci când împarți banii de prânz, de taxi, și mai ales când ai nevoie de cash. “Ai zece lei mărunt? Ți-i dau înapoi pe Revolut.”

Advertorial