banci

De unde o să vină banii. Și o să împartă povara și bugetarii?

În ultima săptămână 200 de mii de români au intrat în șomaj tehnic, potrivit datelor publicate de Ziarul Financiar. Asta înseamnă că ei vor primi o parte din venituri de la stat, așa cum s-a angajat acesta. Întrebarea este câtă vreme se va întâmpla povestea asta. Și câte resurse are statul să facă treaba asta. Nu o să fac aici o discuție și despre cei care nu au forme legale de muncă. Ce nu am rezolvat ani de zile, cu greu o putem face acum. 

Cu siguranță numărul celor care va avea de suferit va fi mult mai mare. Sunt încă afaceri care se târăie, altele care mai speră, oameni care nu au apucat să ajungă cu actele la șomaj. Vor scăpa câteva domenii: agricultură, vânzări în super-magazine, producție de mâncare, energie, date, telefonie, produse medicale și farmacii. Ce e de pe lături va înregistra o scădere dramatică.

Cumva statul va trebui să le aducă tuturor ceva pe masă, la un moment dat, fie mai devreme sau mai târziu. De ce statul? Pentru că viața noastră presupune solidaritate și nu ne putem lăsa la greu unii pe alții. Produsele multora vor înceta să mai existe temporar, altele nu vor fi cerute. Nu cred că angjații vor avea bani să reziste mai mult de o lună-două. 

Să nu ne amăgim foarte tare. Chiar și pentru serviciile existente banii nu vor mai exista sau se vor împuțina. Cu siguranță, cei numiți mai sus își vor lua salariile. Ceilalți, doar parțial sau chiar deloc. Unii vor avea temporar ajutorul de la stat. Doar că toată lumea va avea de plătit facturi și rate. Pentru că, atenție, cu siguranță ratele nu vor fi oprite tuturor, ci vor exista niște criterii. 

Cu siguranță unii mai au bani strânși pentru câteva luni iar câteva milioane de persoane au depozite bancare. Doar că aici nu este chiar așa cum ne închipuim noi. Iată ce scria Profit.ro cu trei ani în urmă. 

Din cele 10 milioane de persoane care au depozite la băncile prezente în România, 40% dețin depozite cu o valoare medie de 21 de lei, iar 5% dintre deponenți dețin 73% din stocul total, potrivit unui raport al stabilității financiare publicat marți de Banca Națională a României (BNR). BNR a atras atenția, în acest raport, că există un grad înalt de inegalitate în distribuția depozitelor bancare ale populației. Astfel, 60% dintre deponenți dețin 0,66% din stocul de depozite. Totodată, două milioane de persoane au depozite de până în 1.000 de lei, dar 136 de persoane dețin 2,6% din depozite, cu o medie a valorii depozitului de 25,8 milioane lei (5,7 milioane euro).

Așadar, mai devreme sau nai târziu se va ajunge la fundul sacului. Și la fundul statului, dacă povestea durează mai mult decât ne așteptăm. Așadar ce poate face statul pentru a hrăni atâtea guri?

Prima dată va plăti șomajul tehnic ceva mai multă vreme. Luni, poate spre un an.

Apoi ne va lăsa să nu mai plătim la bancă, vedem noi în ce condiții. 

Ne va scuti de plata unor taxe, dar nu prea mult, căci, ce să vezi are nevoie de banii aceștia ca să ne dea mâncare. 

Va da diverse înlesniri celor care mai muncesc, dar și celor a căror activitate trebuie ținută pe linia de plutire. 

Și se va împrumuta la bănci. Acestea au simțit deja momentul și au mărit dobânzile, uneori cu 50 la sută. Și au și refuzat să cumpere titlurile de stat. Cu ocazia asta, băncile centrale au dat și ele dobânzile jos, au mai scutit de provizioane. Dar dacă băncile nu încasează de la clienți, câtă vreme o să poată face afacerea asta marile companii bancare? Este un catch 22, cum s-ar spune. 

Sigur că mecanismele sunt mult mai fine și mai complicate decât le expun eu aici și ne pot asigura supraviețuirea o perioadă mai lungă. Mai este și posibilitatea împrumutului la băncile centrale direct de către state și cu siguranță vor cădea toate barierele actuale. Am vulgarizat un pic această situație la care statele chiar au niște soluții foarte complexe. Important este să vedem unde se ajunge cu factura și cât din ea va fi preluat din Europa. 

Și ar mai fi ceva dureros. Nu vreau să sperii pe nimeni, dar trebuie să vorbim. Povara statului va fi foarte mare pe lângă ce are deja. Adică pensii și bugetari. Cred că nu-și mai închipuie cineva că pensiile se vor mări. Ar trebui să încerce să facă exercițiul plății lor fracționate, mai ales cei cu pensii speciale sau foarte mari.

În privința bugetarilor, știu că e delicat, cu excepția sectoarelor de primă linie, armata de funcționari de prin diverse companii și ministere ar trebui să se pregătească de solidaritate în această chestiune. Și activitatea lor este încetinită și trebuie judecată ca atare. Nu o spun cu răutate, dar aici toată lumea suferă. Să dea Domnul să nu se întâmple nimic și să putem merge mai departe, dar trebuie să avem în vedere și asta.  

Bonus: presiunea pe care o vor pune pe fiecare resursă cei 100 de mii de români întorși acasă și care nu au venituri aici. Cu ei ce facem?

Conversia s-a înecat în populism

Probabil că a trecut neobservat în ansamblul general că legea conversiei a fost respinsă de Curtea Constituțională. Neobservată de majoritate, cu siguranță resimțită adânc de cei aproximativ 40 de mii de oameni care așteptau această lege ca pe o speranță. 

Legea ar fi adus cursul francului, la plata ratelor, la un curs acceptabil pentru clienții băncilor. Aceste rate au crescut în ultimii ani în medie cu 60 la sută, dar foarte posibil ca unii oameni să plătească mai mult. Dureros și injust ca această pierdere să fie susținută doar de client, nu și de bancă. CCR spune însă că maniera de care a fost făcută legea, obligând pe toată lumea să iasă din sfera negocierii firești, este inacceptabilă. Și nu numai acum, dar cu siguranță pentru toți anii următori

Mai mult

Legea conversiei: combinația perfectă între minciună și lăcomie, într-un stat inexistent

Nu am nicio îndoială că majoritatea oamenilor care au luat credite CHF au fost înșelați de bănci. Nu am nicio îndoială că oamenii din birouri au știut despre ce-i vorba. Măcar unii dintre ei au știut că aceste produse sunt letale. Pe alții îi bănuiesc doar de prostie, lăcomie, lipsă de profesionalism. Și o imensă nepăsare.

La fel, cred că mare parte dintre cei care au luat aceste credite ar fi trebuit să gândească mai mult. Să știe, să vorbească și să calculeze. Cred că și-au dorit prea tare să facă parte din modelul cultural românesc. Cel în care trebuie să ai o proprietate musai, chiar dacă ești împins în sus, la limita costului.

Mai mult

De ce a intrat statul cu camionul în RCA

Câteva sute de camioane și taxiuri în Piața Victoriei, dar și în mai multe orașe din țară, au înmuiat guvernul Cioloș în chestiunea RCA. Orice om sănătos la cap știe că un protest al camionagiilor are un impact major asupra economiei și poate enerva toată populația urbană a României.

Așa că Cioloș a ales soluția disperată: a obligat ASF-ul să pună o limită la prețul RCA. Soluția o să lovească foarte probabil în persoanele fizice, dar ea ascunde o imagine mai mare despre care trebuie să vorbim. O imagine dată de un stat nevolnic, corupt și fără viziune, cu o populație ajunsă la limită și care cere drepturi în relația cu mediul corporate.

Mai mult

Darea în plată, prin declarațiile de avere ale deputaților

Să ne înțelegem: ani de zile băncile s-au purtat în România ca în vestul sălbatic. Fără un BNR cu adevărat supraveghetor, fără opinie publică hotărâtă care să le stea în cale și cu o foame mare a clienților să agonisească mult și repede, băncile au făcut tot ce au vrut în România.

Comisioane fără măsură, dobânzi scoase la suprafață cu forța, clauze la limita legii. Le-au pus pe toate alături de un profit uriaș până au reușit să scandalizeze pe toată lumea, mai ales după episodul cu criza CHF. Trebuie să fi fost naiv să nu fi văzut un răspuns venind. Dar cel care a venit, legea dării în plată,  nu este de natură să repare nimic în afară de situații punctuale. Clasa politică a răspuns cu un abuz la ani de zile de abuzuri. Iar lucrurile se vor duce într-o spirală nesfârșită. Efectele le vom vedea probabil în următorul an. Scriu mai bine decât mine alți autori: aici, aici și aici.   Mai mult

Cum ajungem să împușcăm francul

Situația zilei e  dată de o combinație explozivă de lăcomie, lipsă de educație și lipsă de reglementare. Și are mai mult de doi actori. Pe lângă clienți și bănci, mai sunt BNR și statul prin lipsa mecanismelor de control și avertizare. Una dintre consecințe va fi însă extem de proastă pentru fiecare dintre noi. Mai ales pe un fond de socialism și populism cum rar mi-a fost dat să văd. Pe rând, așadar.

Clienții în afacerea asta sunt de două feluri: șmecheri și cei care nu se calificau la alte tipuri de credite. Șmecherii au știut că fac un pariu imens care poate să țină o perioadă îndelungată. Ei trebuie căutați, în primul rând, între cei care lucrează în bănci. Orice bancher poate să-ți spună că era o modă în lumea bancară bucreșteană să iei credite în CHF. Pentru că puteai să iei mai mult. Oamenii ăștia știa la ce se expun și oameni de condiție medie au luat bani de-ți stă mintea în loc.

Mai mult

ÎNAINTE SĂ PLECI

Poți primi toate noutățile direct pe email!