sanatate

De ce să le oferi angajaților un screening medical complet

În anul 2022, în România au fost acordate 8 milioane de zile de concediu medical la o populație lucrătoare de 6 milioane de oameni. Numărul de zile acordate pare atât de mare încât guvernul a zis că este necesară o verificare a modului în care s-au acordat. Dar, dacă te uiți la câte zile sunt pe cap de locuitor, atunci situația se schimbă. Ar rezulta că fiecare angajat din România a primit 1,3 zile de concediu medical într-un an. 

Deodată, nu mai pare atât de mult și nici măcar implauzibil. Mai ales că, dacă leg aceste date de cele furnizate de Data Intelligence Unit de la Publicis Group, vom vedea că majoritatea românilor nici nu se gândesc că starea lor de sănătate este îngrijorătoare. Cei mai mulți dintre români nu sunt preocupați de starea lor de sănătate și nici de controale. 70 la sută cred că au o sănătate foarte bună. Două treimi nici nu se gândesc ca vreodată să facă analizele anuale. 

De asta nu m-ar surprinde ca mulți dintre ei să aibă brusc nevoie de o zi de concediu medical.

Când vorbește despre concedii medicale, statul are un interes particular. Este vorba despre plata a 1,5 miliarde de lei, pe care-i datorează companiilor când un angajat solicită intrarea în concediu. La plata acestor bani au fost amânări și de aproape un an, dar o parte semnificativă au fost plătiți în luna octombrie 2023. 

Mie mi se pare, însă, că nu relația statului cu concediile medicale este cea mai importantă. Un studiu PwC arată că pierderile suferite de firme din cauza concediilor medicale ajung până la 32,5 miliarde de lei. De fapt, dincolo de discuția legată de stat, cel mai mare interes ca să fie cât mai puține concedii medicale îl au chiar angajatorii. De fapt, fiecare angajat care pleacă de la locul de muncă o zi duce la o pierdere de 4000 de lei în medie. Este interesul companiilor să aibă cât mai puține astfel de zile. 

De altfel, de acum 20 de ani, mai multe companii occidentale au început să schimbe abordarea în relația cu angajații. Aceștia au trecut prin programe de screening care vizau greutatea corporală și posibilitatea ca angajații să facă boli cardiovasculare, diabet sau să aibă probleme locomotorii. Tendința aceasta se manifestă de câțiva ani și în România. Și cred că are un dublu avantaj. Are grijă de sănătatea angajaților, dar și de bunul mers al companiei. 

Viața și sănătatea sunt o responsabilitate individuală, dar prevenția și vindecarea sunt responsabilității colective. Suntem într-un stadiu de dezvoltare socială care ne obligă să avem grijă chiar și de cei care se îngrijesc mai puțin de ei. Asta pentru că pagubele suferite odată cu îmbolnăvirea unui om ne afectează pe toți. 

De asta spun că o companie are responsabilitatea să ofere angajaților mijloace care să-i țină sănătoși, dar și angajații au responsabilitatea de a avea grijă de sănătatea lor. De exemplu, prin oferirea de abonamente medicale, companiile facilitează accesul angajaților la servicii medicale. Un abonat merge mai des la medic, în medie 3x mai mult ca un pacient neabonat. Rețeaua de Sănătate Regina Maria gestionează peste 850 de mii abonamente medicale. Abonamentele medicale se pot personaliza, companiile fiind preocupate să ofere angajaților pachete cât mai complexe, cu mai multe servicii medicale incluse -servicii de psihoterapie și stomatologie. În completarea abonamentelor medicale, companiile pot implementa programe de screening pentru angajați chiar la locul de muncă. Conform rețelei de sănătate, există pacienți adulți care nu au făcut niciodată în viață o ecografie.

Câte screening-uri poate face un abonat într-un an?

Screening-urile reprezintă investigații de prevenție și pot fi făcute anual sau în funcție de recomandările medicului. Abonamentele medicale Regina Maria includ peste 90% dintre investigațiile recomandate de medic anual și, în funcție de tipul acestora, anumite screening-uri.

Când spunem screening, care este pachetul de analize exact?

În funcție de boala pentru care este realizată procedura de screening, există anumite tipuri de teste sau anumite analize imagistice care sunt recomandate fiecărui pacient. De exemplu, în cazul cancerului de sân sunt recomandate ecografii sau mamografii. O detaliere a analizelor de screening este disponibilă aici 

Alături de teste de screening, abonamentele medicale includ peste 90% dintre investigațiile recomandate de medic anual. 

Cum funcționează screening-ul în relația dintre companii?

Programele de screening sunt stabilite împreună cu companiile, în funcție de nevoile specifice ale angajaților lor. Etapele procesului includ, astfel, stabilirea nevoii pe care o are compania, propunerea unui plan personalizat, organizarea campaniei și desfășurarea programului chiar la locul de muncă al angajaților, prin intermediul caravanelor Regina Maria.

Este o facilitate oferită de Regina Maria pentru companiile partenere?

Programele de screening reprezintă servicii pe care companiile aleg să le ofere angajaților completând alte beneficii medicale: abonamentele medicale.

Un astfel de program de screening este realizat de la un anumit tip de pachet în sus?

Nu există un ”prag” sau un pachet de pornire – o companie poate discuta despre oferirea unui serviciu de screening pentru angajați împreună cu REGINA MARIA indiferent de forma parteneriatelor desfășurate anterior. Mai multe detalii poți solicita aici

Cât timp durează astfel de campanii ?

Un program de screening dezvoltat de o companie alături de REGINA MARIA include un timing specific, stabilit de la bun început. Angajații au la dispoziție o anumită perioadă de înscriere, în funcție de detaliile stabilite, iar apoi sunt programate consultațiile propriu-zise, care au loc, de obicei, în cadrul caravanei REGINA MARIA, care se deplasează la sediile companiilor.

Eu zic că este nu numai o veste bună, ci, în mare măsură, și o obligație, dacă ești angajator. Pentru că astăzi nu mai există doar responsabilitate individuală. În materie de sănătate cred în abordări colective. 

În primul rând pentru că împreună putem să avem grijă și de viața celor mai slabi sau dezinteresați. Poți evita boli grave și câștiga ani de viață pentru angajați. Iar asta este vital. 

Apoi pentru că este cel mai ieftin pentru toată lumea: cetățean, companie și stat. Sună cinic, poate, dacă vorbești în termeni de bani, dar este o realitate de care trebuie să te preocupi. În plus, poți evita ca un om realmente bun să fie pierdut pentru companie și pentru societate. 

De asta, campaniile de screening implementate de companii pentru angajați sunt cea mai simplă cale de a face bine. 

Care-i treaba cu prostata? Un răspuns simplu

Marți seară, la meciul dintre România și Elveția, câțiva spectatori au avut o seară proastă. Mă rog, mai proastă decât spectatorii care s-au bucurat de meci și mai ales de rezultat. Dar cum ai putea să ai o seară proastă într-un astfel de moment? Cazul acestor spectatori este ceva mai special, un pic mai complicat și este menit să-i pună pe gânduri. Pe ei și pe noi. 

Așadar, câteva zeci de spectatori au stat pe scaune de stadion modificate în mod voit Scaunele erau făcute în așa fel încât să le dea un disconfort în zona dorsală și pelviană. Este ca și cum ai sta pe un mic dâmb care vreme de două ore îți intră în șezut și te presează. Te face să te întorci de pe o parte pe alta, să cauți poziția potrivită și să te întrebi ce o fi în neregulă. Până la urmă te obișnuiești, te adaptezi, și uiți.

Dar poate ar fi bine să-ți pui o întrebare. De ce azi statul pe scaun a fost mai incomod? Mă deranjează ceva? E ceva în neregulă cu sănătatea mea? Nu neapărat, dar ar putea să fie. Acest disconfort din zona șezutului este de fapt unul dintre rarele semne ale cancerului de prostată. Da, prieteni, cancerul de prostată nu are semne decât când este prea târziu. Și până atunci, ar fi bine să ne înarmăm cu date, cunoștințe și idei care să ne păzească.

Așadar, să purtăm în public discuția aceea pe care noi, bărbații, o purtăm râzând pe la colțuri. Ce știm, așadar, în hlizeala noastră? 

Știm că-s necazuri când e o problemă cu presiunea. De aici și urarea pe care ne-o facem în drum spre baie: “să ai presiune!”. Lipsa ei este un semn clar că ceva este în neregulă. Doar că nu e musai de la cancer. Mai sunt și alte cauze. 

Mai știm că este tare neplăcut la celebrul tușeu. Ne povestim cu haz, după, despre experiența și glumele doctorului care face constatarea cu pricina. Momentul ni se pare ridicol, haios, dar când se aduce berea poate fi trecut la întâmplările nostime ale vieții. Acum e mai rar, de când sunt atât de multe aparate de imagistică. Dar sunt medici care te verifică musai așa. 

Și dacă zâmbiți acum, hai să ne oprim un pic. 

Pentru că, de fapt, noi și conaționalii noștri nu știm foarte multe despre prostată, darămite despre cancer. Un studiu efectuat recent pe un eșantion de 788 de bărbați români ne arată că deși 9 din 10 bărbați români declară că știu ce este prostata, doar 80% dintre ei știu sigur că femeile nu au prostată. Conform aceluiași studiu,74 % dintre bărbații români nu știu cum se stabilește diagnosticul cancerului de prostată. 

E de ajuns? Stați să mai vedeți. 

Aproximativ jumătate dintre respondenți știu cum arată prostata (42%) și care este

funcția principală a acesteia (51%). 75% dintre respondenți cunosc faptul că medicul urolog este cel care diagnostichează un posibil cancer de prostată.

Și cred că este și firesc așa. Pentru că, vă aduceți aminte, cancerul de prostată nu are multe simptome, iar cele care apar sunt ignorate cu succes. În plus, cancerul apare la o vârstă la care mulți ne însingurăm, ni se pare firesc să ne îmbolnăvim. Ce să mai aștepți la peste 60 de ani? 

Dar dacă nu trebuie să fie musai așa?

Viața trebuie să fie bună în orice moment. De asta vă povestesc despre ceea ce și pentru mine a fost în mare o noutate, dar mai ales o necunoscută. Am auzit de existența unui test de sânge care poate identifica posibilitatea unei astfel de boli. Testul se numește PSA și este cea mai simplă verificare a apariției bolii. Tehnic, în analiza sângelui apar indicatori care ar putea să te pună pe gânduri. Este un produs care funcționează de 40 de ani în lumea medicală

De fapt, testul este cunoscut de mai puțin de o treime dintre bărbații din România. 73 la sută nu au auzit niciodată de testul PSA. Iar de făcut și l-au făcut doar 3 din 10. Asta nu este vina nimănui și nu este nicio dramă. Suntem în proces de învățare împreună. Dacă ai ajuns până aici citind acest articol, de acum vei ști: dacă vrei să afli care-i treaba cu prostata, poți solicita un astfel de test PSA când îți faci analizele anuale de sânge. 

Cum funcționează testul PSA?

În modul cel mai banal cu putință. Când ți se ia sânge pentru alte investigații, o parte din el va fi pus într-o fiolă separată. După câteva zile, rezultatul îți va indica apariția sau nu a unor markeri. Dacă aceștia apar, poate este timpul să faci analize suplimentare și să începi să te gândești dacă nu cumva ai avut un disconfort în ultima vreme. Cel mai bine să faci toate acestea cu ajutorul unui urolog, adică doctorul care se ocupă de aparatul genital masculin. Da, fac precizarea asta pentru că nu toată lumea știe denumirea. 

Testul este de găsit la cele mai multe laboratoare de analize, iar medicul urolog vă poate spune clar unde să mergeți. Da, vine însoțit de un cost suplimentar, accesibil însă, dar până la urmă plătești pentru sănătatea ta. Și atenție, nu depistează doar cancer, testul poate arăta și alte probleme ale prostatei. De asta zic, vorbește cu medicul de familie

Cât de precis este un astfel de test?

Este un indicator precis însoțit de alte informații. Nivelul proteinei respective variază în timp, dar ce este cert este că în cazul apariției cancerului, proteina respectivă crește cu viteză. Astfel, dacă între două teste mărirea e considerabilă este timpul să te gândești că ar fi ceva în neregulă. Dacă ai și disconfort sau lipsă de presiune, mergi la doctor! Nu toată lumea care face un test PSA are nevoie și de biopsie, însă de asta studiați și simptomele sau faceți teste consecutive. Mai ales că testul PSA identifică cancerul în cazul a 80 la sută dintre bărbați, deci rata de detecție este foarte mare. 

Cel mai eficient este să privești această analiză ca una obișnuită. Așa cum faci analize pentru ficat, include și acest mic indicator pentru prostată. O faci tot pentru tine. 

Și, da, dacă te simți precum spectatorii de la meciul cu Elveția – nu la scor mă refer – poate ar fi bine să iei în considerare acest test. În fine, zic eu, cel mai bine ca data viitoare când faci analize, cere și un PSA. O să fii mai bine pregătit. Și poate mai voios la următorul meci. 


Acest articol a fost scris pentru campania de informare „Care-i treaba cu prostata?”, inițiată de Janssen România și susținută de FABC (Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer), Societatea Națională de Medicina Familiei, Asociația Română de Urologie, Societatea Națională de Oncologie Medicală din România și Societatea Română de Radioterapie și Oncologie Medicală.

Out of the Box, episodul 3, sezonul 3. Câte entorse fac românii într-un an și un sfat pentru medici

Lorand Balint și Cătălin Striblea discută despre modul în care românii receptează sănătate în acești ani, iar datele sunt surprinzătoare. Cei mai mulți dintre români nu suferă de boli, dar nici nu sunt preocupați în mod direct de ce înseamnă sănătate. Și cum Cătălin a făcut entorsă, o să vă surprindă numărul celor care pățesc asta într-un an.

Lorand Balint este om de marketing, Head of Publicis Sports. a lucrat în companii globale de marketing, în poziții de top. Este școlit la ASE, dar are cursuri la New York, Boston, Londra, Ierusalim, Amsterdam. Predă ca profesor asociat la ASE sau la MBA-ul Româno-Canadian. Este editorialist în publicații de afaceri sau de sport.

Cum se face o treabă românească. Ministerul Sănătății și pastilele de iod.

Statul român , în speță Ministerul Sănătății, a mai ratat unul dintre obiectivele sale anunțate public. E vorba de distribuția pastilelor de iod, care ar ajuta în caz de atac sau accident nuclear Dar nici asta nu este îngrijorător pe cât este lipsa de asumare și maniera mișelească, cred că ăsta e termenul, în care îngroapă problema. O să vă scriu evoluția faptelor, pentru mai bună înțelegere.

Povestea

La scurt timp după începerea războiului din Ucraina, mai ales după ce Rusia a ridicat problema unor atacuri nucleare, România, în rând cu alte țări europene, a anunțat că va distribui populației pastile de iod. Ele ajută dacă sunt luate la scurt timp după o explozie.

Ministrul Rafila spunea că cele 30 de milioane de pastile de iod vor fi distribuite după o campanie de informare.

Toată lumea trebuie să fie în cunoștință de cauză, în momentul în care primește acest produs. Întreaga cantitate a ajuns deja la Direcțiile de Sănătate Publică și acum căutăm cea mai bună cale de distribuire încât ele să ajungă la toate persoanele eligibile din România”

Alexandru Rafila, 29 martie

Drept urmare avem și o broșură.

Soluția de distribuire nu s-a găsit însă. Medicii de familie nu au vrut să distribuie pastilele de iod. Refuzul ține de spațiile de depozitare, dar și de birocrația implicită. Medicii au spus că primăriile au resurse mai mari să facă asta.

Europa Liberă a scris pe larg despre asta.

Așa că după vreo lună de hârâieli, medicii au zis nu și distribuția prin medicii de familie a picat. Și asta înseamnă că întreaga campanie a picat pentru moment. Statul caută soluții, dar nu spune nimic. Și aici apare lucrul nefiresc, care ar trebui să ne îngrijoreze masiv. Pentru că oamenii serioși și responsabili nu procedează ca o coterie.

Cum am aflat

Ministerul Sănătății nu scoate o vorbă. Dar colega mea, Anca Grădinaru, jurnalist cu mare-mare experiență, urmărește subiectul de la început. Și inițiază un dialog cu secretarul de stat Tiberiu Brădățan. Omul îi spune că intenția de a face distribuția prin medicii de familie a picat. Și că, mai mult, campania nu o să aibă loc decât în caz de nevoie.

„Nu vor fi distribuite persoanelor care ar utea fi afectate decât în contextul în care va fi nevoie, lucru pe care nu și-l dorește nimeni, adică să avem un accident nuclear sau o astfel de situație care să impună administrare de iod tuturor cetățenilor. Ele vor fi distribuite în momentul în care vom avea, ferească Dumnezeu, un eveniment de tipul celor nucleare.”

Tiberiu Brădățan

Întreaga știre este aici.

Știrea este preluată de mai multe instituții de presă și începe o mică zarvă.

Drept urmare, apare răspunsul ministerului

Care spune că această campanie nu e terminată, că sunt căutate soluții și, textual, că secretarul de stat nu știe despre ce vorbește.

”Comprimatele de iodură de potasiu trebuie administrate  către persoanele eligibile în cazul pericolului de expunere la radiații ca urmare a unui incident nuclear. Ministerul Sănătății lucrează la organizarea unui sistem de distribuție gratuită către populație care va fi operationalizat după ce campania de informare publică asupra acestui subiect se va încheia. Domnul secretar de stat Tiberiu Bradațan a prezentat doar un punct de vedere personal, nefiind la curent cu acest subiect.”

Culmea este că secretarul de stat Brădățan se ocupă fix de acest lucru. Ce scrie în atribuțiile sale?

Dr. Tiberius-Marius Brădățan, numit în funcția de secretar de stat pe 4 ianuarie 2022, va coordona activitatea Centrului operativ pentru situații de urgență, a Serviciului medicină de urgență și a Serviciului de asistență medicală și planificare strategică din cadrul Direcției generale asistență medicală, medicină de urgență și programe de sănătate publică. De asemenea, acesta va avea în subordine și Compartimentul pentru probleme speciale, NATO și infrastructură critică.

Sursa

Carevasăzică, responsabilul direct habar nu are de el. Or asta înseamnă câteva lucruri. Ori că secretarul de stat pe domeniu este inutil, ori că minte. O astfel de gâlmă de organizare în interiorul ministerului ar trebui să ducă la desființarea postului.

Dar poate că minte cine a scris comunicatul de mai sus. Și poate că nu vrea să-și asume greșeala sau eșecul. Căci, după cum vedeți, nu ne este anunțată soluția, ci doar preocuparea. Cum ar fi clasicul ”tovarății lucrează și știu ei mai bine, nu mai puneți întrebări.”

Eu aș pune banii pe a doua variantă. E mai în acord cu ce știu despre administrația din România. Eșecul trebuie pasat, adevărul ocultat, iar comunicarea cât mai misterioasă. Transparența duce la întrebări și asta împinge la asumare. Și, desigur, trebuie găsiți țapi ispășitori.

Câtă vreme nu o să înțelegem că greșeala e firească și că ea duce la găsirea de soluții, nu o să putem rezolva problemele. Deocamdată avem o campanie ratată și cel puțin un mincinos. Iar interesul public este ratat cu desăvârșire. Urât episod, domnule Rafila!

Dialoguri cu Paul Olteanu, II #2. Zicători românești: „Cine v-a lucrat aici, domnule?”

Împreună cu Paul Olteanu pun la încercare expresii și zicători din România. Mai este înțelepciunea populară actuală în anul 2022? Și, dacă da cu ce efecte? În episodul doi al noului sezon, discutăm despre noul și “apreciatul” “cine v-a lucrat aici”.

“De câte ori au asta, parcă nu-mi vine să lucrez cu persoana respectivă,” spune Paul.

Paul Olteanu este realizatorul podcastului Mind Architect, cel mai ascultat podcast din România. El este cunoscut trainer și coach, certificat în Process Communication Model o teorie de personalitate premiată, folosită la NASA în selecția și pregătirea echipelor și în trainingul comunicațional al președinților americani. De-a lungul ultimilor ani a pregătit zeci de mii de angajați ai unor companii din România pentru o mai bună relaționare în cadrul echipelor lor de lucru.

Dialoguri cu Paul Olteanu #13. Cum să nu mai mergem la frigider de zece ori pe zi

Vi s-a întâmplat să lucrați de acasă și să simțiți nevoia de a merge la frigider doar ca să vă dați o pauză? Dar să deschideți un pahar de vin când lucrurile merge prost. “Dependențele nu sunt alegeri conștiente, ci mecanisme pe care le-am automatizat”, îmi spune Paul Olteanu în dialogurile noastre. Cum scăpăm de ele?

Mind Architect și Europa FM vă invită să accesați site-ul neuroștiințalaclasă.ro unde sunt găzduite toate aceste informații. Ele pot fi descărcate și folosite la ore de către profesori. Proiectul este o platformă care adună la un loc date și metode de lucru utile pentru părinți și profesori și care pot contribui la o mai bună învățare.    

Paul Olteanu este realizatorul podcastului Mind Architect, cel mai ascultat podcast din România. El este cunoscut trainer și coach, certificat în Process Communication Model o teorie de personalitate premiată, folosită la NASA în selecția și pregătirea echipelor și în trainingul comunicațional al președinților americani. De-a lungul ultimilor ani a pregătit zeci de mii de angajați ai unor companii din România pentru o mai bună relaționare în cadrul echipelor lor de lucru. 

Dialoguri cu Paul Olteanu #4 De ce nu este greșeala admisibilă în România

În al patrulea episod al podcastului Mind Architect la Europa FM, discut cu Paul Olteanu despre cum să învățăm mai bine și de ce calitatea procesului de învățare este dată de metodă, nu de conținut. În plus, aflăm de ce greșeala nu este acceptabilă în România, dar și cum ar trebui să ne comportăm atunci când un copil greșește la clasă sau acasă. 

Mind Architect și Europa FM vă invită să accesați site-ul neurostiintalaclasa.ro unde sunt găzduite toate aceste informații. Ele pot fi descărcate și folosite la ore de către profesori. Proiectul este o platformă care adună la un loc date și metode de lucru utile pentru părinți și profesori și care pot contribui la o mai bună învățare.

Paul Olteanu este realizatorul podcastului Mind Architect, cel mai ascultat podcast din România. El este cunoscut trainer și coach, certificat în Process Communication Model o teorie de personalitate premiată, folosită la NASA în selecția și pregătirea echipelor și în trainingul comunicațional al președinților americani. De-a lungul ultimilor ani a pregătit zeci de mii de angajați ai unor companii din România pentru o mai bună relaționare în cadrul echipelor lor de lucru. 

Iar aici este siteul neurostiintalaclasa.ro

Dacă mie mi-e bine, ceilalți pot să moară (?)

Un protest cu 10-15 mii de oameni este in protest important. Și mai ales reprezentativ. Până la urmă, 65 la sută dintre români nu s-au vaccinat din diverse rațiuni, iar cei care au ieșit în piață le reprezintă în mare măsură ideile.

Da, unii dintre ei depășesc înțelegerea noastră. Ori sunt victime, ori și-au construit un sistem de valori complet diferite de ale noastre. Mă refer la oameni care nu cred în boală, la oameni care îndrăgesc și promovează conspirațiile, la cei care cred că vaccinul te îmbolnăvește. Aici sunt niște situații greu rezolvabile.

Există și categoria celor care au întrebări oneste și îndoieli palpabile despre vaccinuri. Da, acestea s-au făcut mai repede decât altele, anii de testare sunt mai puțini decât în alte părți. Iar lumea este liberă să bage în ea doar lucruri în care are încredere. Ca idee, drumul către ARNm omenirea îl face de câteva zeci de ani încoace.

Îi înțeleg și pe cei care își manifestă nemulțumirea față de guvern. O simt și eu. Bâlbâieli, neînțelegeri, ascunderea unor date despre gravitatea bolii, măsuri care, se bat cap în cap, decizii politice și diferite pentru evenimente similare. Și mai ales refuzul de a testa mult, rapid și mai ales în marile comunități. Testarea ar trebui să fie gratuită și pe toate gardurile.

Și nici mie nu-mi plac măsurile care împart lumea în două pe baza unui act medical. Mai ales în condițiile în care și cei vaccinați transmit boala sau o pot face. În plus consider că ele sunt tardive și trebuiau luate în vară, laolaltă cu aplicare legilor privind măștile.

Dar știu că acum este minimul care se poate face. Și înțeleg logica. Chiar dacă niște vaccinați se îmbolnăvesc între ei, posibilitatea cea mai mare de îmbolnăvire nu te duce la ATI. Adică riscurile sunt mai mici pentru acest tip de populație. Deocamdată este singura opțiune. Ne putem permite să ”răcească” câteva mii de oameni. Nu ne permitem ca ei să ocupe spitalele și să moară.

Așadar înțeleg și sunt de acord cu multe, dar nu pot fi de acord cu varianta care ni se propune: aceea de a nu face nimic și a nu se impune nicio măsură.

Varianta pe care ne-o propun unii dintre acești oameni este „dacă nouă ne este bine, ceilalți pot să și moară.” Este varianta care ne-a adus aici. Nu vă mințiți singuri și spuneți că România a avut interdicții. În comparație cu Grecia, Italia sau Franța nu au existat și nu s-au aplicat restricții.

Implementarea, așa defectuoasă cum este, a certificatelor verzi este singura măsură reală luată de stat în ultimii ani. Și ea a apărut când sute de oameni mor zilnic. Or reflexul corect al unei societăți ar fi să se păzească și să facă lucrurile care să împiedice moartea celorlalți. Aici, individualismul românesc a ieșit din nou la suprafață în toată puterea sa. Doar că de data asta nu se mai poate.

Pentru o perioadă va trebui să acceptați că este firesc și normal ca oamenii să nu mai moară. Și să faceți un pas în spate, chiar dacă nu vă place. Un an și jumătate s-a făcut ca voi, acum e nevoie de altă soluție. În câteva luni, se va reveni la normal, așa cum fac și alte țări. E prea mult?

Foto: Octav Ganea, Inquam Photos.

Studiu. Majoritatea românilor resping orice fel de restricții, dar acceptă măștile

Dacă sunteți mirați de răspunsul societății românești la pandemie, datele pe care o să vi le prezint mai jos vă vor lămuri măcar în parte. Adică vor da o explicație despre lejeritatea cu care tratăm anumite chestiuni, dar și de ce măsuri mai dure vor fi întâmpinate cu proteste.

Studiul sociologic de mai jos este făcut de compania Mednet, care este profilată în studii de piață pentru piețe precum retailul, cea de medicamente, bunuri de consum, imobiliare, dar și finanțe. Studiul este făcut public în cadrul campaniei #româniadeschisă, pornită la inițiativa lui Cristian China Birta, de la Kooperativa 2.0.

Datele adunate cu ajutorul a 1100 de persoane, care au răspuns telefonic, arată că mai toate măsurile draconice impuse de alte state ar fi privite rău la noi. Mă refer aici la diverse interdicții de circulație, la reducerea programului magazinelor sau purtarea măștilor în diverse spații. Mai mult, majoritatea dintre noi cred că măsurile pe care le-am aplicat până acum sunt adecvate și c-au funcționat foarte bine. Nici perspectiva unui al patrulea val nu este văzută ca un lucru de speriat de publicul din România. Iată câteva date interesante.

Nu ne plac restricțiile și suntem mulțumiți

Românii se tem de un nou val, al patrulea, al pandemiei de Covid, dar cel mai tare pe scara de valori, îi deranjează faptul c-ar putea avea noi restricții. Deci nu neapărat posibilitatea bolii. Vedeți un pic graficul de mai jos.

Ne place că avem mască în magazin și că ne ia temperatura. Dar în niciun caz că magazinele au avut program limitat sau c-a fost interzisă circulația după anumite ore.

Nu vedem mersul la cumpărături drept o activitate riscantă, așa cum nu este nici vizita la prieteni. În schimb, este văzut ca riscant transportul în comun, dar și mersul la diverse evenimente în sală.

Foarte interesant este că jumătate dintre cei care au răspuns spun c-au fost afectați de programul redus al magazinelor. Fie c-au fost nevoiți să-și schimbe programul, fie că nu se mai încadrau în acest program.

Considerăm că în continuare ar trebui ca magazinele să-și mențină programul, dar și că trebuie mai bine aerisite, dar să și aibă sisteme de dezinfectare.

De departe, cea mai mare problemă pe care o vedem în față, este reintroducerea unor restricții. Asta deranjează mai mult decât existența pandemiei. Probabil că pandemia poate să nu te afecteze, dar restricțiile sunt valabile pentru toți.

Singura restricție pe care o acceptă mai bine de jumătate din populație este purtarea măștii în magazine. Altfel, de la distanțare socială, la program redus, totul este respins. Poate de asta statul se codește să mai ia vreo măsură.

Iar dacă faci o evaluare a activităților de risc, există doar una singură despre care credem că este posibil periculoasă: mersul cu transportul în comun. Altfel, de la restaurante, la avioane și cumpărături, România crede că nu se confruntă cu activități periculoase.

Interesant este, însă, că întrebați fiind de efectul unor restricții, noi nu am perceput că s-a schimbat ceva n viața noastră. De exemplu, dacă programul magazinului a fost mai scurt, a fost mai aglomerat? Două treimi dintre noi consideră că nu. Ba nici nu ne-a fost afectată relația cu magazinul

Ce măsuri restrictive ai accepta? Cum ai proceda?

Desigur, un guvern responsabil s-ar ține de aplicarea unor astfel de măsuri. Dar, în România, politicienii nu iau măsuri nepopulare. Nu-și asumă niciun risc. Politica este văzută ca arta de a împărți banii, nu de a guverna și de a lua măsurile necesare. Așa mare este teamă de reacții negative că nimeni nu-și asumă o decizie care ar putea face bine, dar este neplăcută. Asta nu se aplică doar la pandemie.

Și acum, la final, puneți-vă în locul celor care conduc România. După aceste date, dacă ați fi nevoiți., ce măsuri ați introduce? Sau ați mai pune restricții? Chiar sunt curios.

Acest articol face parte din inițiativa #româniadeschisă care își propune să pună în dezbatere publică temele importante ale societății, cuprinzând diverse puncte de vedere. Încurajez toate comentariile politicoase și argumentate.

Cinci infecționiști și experți în sănătate publică: ”Virusul va rămâne aici și epidemia va reveni”

Cinci experți în sănătate publică și boli infecțioase publică o analiza în revista Forbes în care avertizează asupra unui viitor sumbru. O să încerc să rezum aici predicția lor legată de epidemie, dar și concluziile la care ajung.

Întreg articolul este sub acest link pentru cei interesați să citească în profunzime.

Iată și prezentarea lor, așa cum este făcută de revista americană.

Ce spun cei cinci experți

Ei consideră că acest virus este aici ca să rămână și că în anii următori este imposibil ca viața să revină pe coordonatele cunoscute. Astfel, vom avea noi valuri de epidemie care se vor manifesta fie în anumite comunități sau vor avea o zonă mai largă de exprimare.

Acest lucru se întâmplă din mai multe motive pe care le voi rezuma:

  • Omenirea este incapabilă să atingă imunitatea de turmă
  • Vaccinurile nu ajung în zonele cele mai sărace, întreținând boala
  • Chiar dacă ar fi suficiente vaccinuri, prea mulți oameni le refuză.

Cei cinci atrag atenția că și țările care au avut succes până acum au probleme, fie din lipsă de vaccin, fie din ridicarea restricțiilor. Se referă în special la Vietnam, Taiwan sau Marea Britanie.

O altă concluzie este că lipsa vitezei și nețintirea zonelor cu cel mai mare risc duc la apariția unor mutații care pot face virusul periculos și pentru cei vaccinați. Chile și Mongolia sunt alte locuri unde aceste probleme apar. La fel și în Marea Britanie, dar în ceea ce se numesc pungi de infectare.

Un moment nefast politic.

Spre deosebire de alte momente critice, această epidemie prinde planeta într-un moment de naționalism exacerbat, de divizare, dar și de răspândire a teoriilor anti-științifice. Dar și cu un populism feroce răspândit între liderii politici.

Cei cinci caracterizează răspunsul global la această problemă drept inept și ineficient. Ei numesc aici o serie de lideri care au contribuit major la această problemă. Este vorba de Xi Jinping, Bolsonaro, Putin, Donald Trump, Erdogan și într-o anumită măsură Boris Johnson. Dar aceștia nu sunt singurii. Iar bulele lor i-au urmat îndeaproape și au transmis mesajul peste tot. De asta, unele guverne nici nu au luat în serios posibilitatea unei epidemii.

Ce soluții au

Problema care apare este că nu există o singură soluție, ci o multitudine care trebui aplicate împreună ca să aibă rezultate. Iar acestea le cuprind pe următoarele:

  • Țintirea cu vaccinare a categoriilor celor mai expuse
  • Coordonare globală și regională a vaccinării
  • Găsirea unor noi metode de detecție a bolii
  • Ajutorul rapid către state sărace

Cei cinci oferă exemplul variolei. Pentru că odată cu apariția vaccinului, acesta nu era suficient, infecționiștii au țintit spre vaccinare pe cei mai expuși riscului, adică pe cei din comunitățile sărace, nu din cele bogate. Este evocat și vechiul sistem de proceduri din Statele Unite care urmărea supravegherea comunitară a bolii. Asta înseamna inclusiv că era plătită cu bani raportarea posibilă a unui caz. Dar și existența unui registru al îmbolnăvirilor. Asta în ideea că trebuie să găsim tot felul de resurse să rezolvăm situația.

Astăzi în epoca digitală, omenirea este capabilă să facă mai mult de atât. Totul este să vrea.

ÎNAINTE SĂ PLECI

Poți primi toate noutățile direct pe email!