criză

Radu Asandi, medic ATI: „Mi-a spus un pacient că-l torturez, dacă-i dau oxigen”

Nu a fost ușor să reușesc să vorbesc cu un medic ATI. Dimpotrivă. Multă lume s-a ferit. Cu Radu Asandi a fost simplu. A acceptat, ba mai mult mi-a trimis o scrisoare în numele mai multor colegi. Aceasta are două capitole. Primul privește greșelile de sistem, în ansamblu, ale sănătății. Și vorbește, mai ales de încărcătura birocratică pentru medici. Al doilea capitol este legat de greșelile din pandemie.

Doctorul Asandi este direct, tranșant și nu are timp de ocolișuri. Și e firesc să fie așa. O săptămână pe lună lucrează în Spitalul ROL 2 de la Institutul Aslan. Apoi, o săptămână stă acasă, și restul lucrează, în program firesc, la Spitalul Militar din București. Săptămâna din spitalul COVID este petrecută integral acolo.

Unde se greșește?

Medicul Radu Asandi spune că multe spitale din România au fost transformate în unități pentru tratarea bolnavilor Covid fără să aibă infrastructura necesară și nici personalul adecvat unor astfel de situații, de unde rezultă și o rată de supraviețuire diferită a pacienților:

„Dacă undeva, cândva, se va face o analiză a felurilor în care au fost tratați pacienții și rata de supraviețuire/succes, se vor vedea că sunt diferențe mari între locurile unde au fost îngrijiți pacienții și nu vreau să fac vreo vină oamenilor care i-au îngrijit în alte locuri, dar nu toate locurile au fost cele mai potrivite.”

”Diferența de oameni înseamnă felul în care sunt antrenați, gândesc, acționează și îndemânarea pe care o au oameni care au lucrat într-o secție de terapie intensivă într-un spital mare înainte de pandemie și oameni care n-au avut această șansă, nu din vina lor și care, prin voia destinului, sunt mai puțin pregătiți pentru asta, dar a trebuit să facă același lucru ca și noi.”

Dacă vreți să știți cum arată viața unui medic ATI Covid, o să găsiți aici toate detaliile necesare. De la modul în care se trăiește, în spital, la munca din secție. Dar și la reacțiile pacienților, marcate la unii de ce trăiesc zilnic pe Facebook.

Alte recomandări

Aici e mesajul unui medic către România

Site-ul acesta îl folosesc mereu ca să văd evoluția epidemiei

Și nu uitați că Vorbitorincii vă așteaptă oricând

Pe cine a deranjat transparența lui Voiculescu

Premierul Florin Cîțu a anunțat că, foarte curând, la Ministerul Sănătății se va deplasa propriul său corp de control ca să vadă dacă publicarea unor date despre testare și vaccinare este avizată.

Am avut o discuţie cu şeful Corpului meu de control în această dimineaţă, se autosesizează să vadă dacă a fost respectată toată legislaţia, avizele dacă au fost date şi vom vedea.”

Florin Cîțu

Dar pentru că domnul Cîțu nu terminase să ne lase cu gura căscată a continuat.

„Este vorba despre publicarea unor informaţii care ţin de mai multe instituţii şi atunci trebuia să existe și avizul acelor instituţii”

Florin Cîțu

Răspunsul lui Vlad Voiculescu a fost mai curând candid. Un fel de habar nu am ce vor ăștia. Și a invocat interesul public, sugerând că a deranjat pe cineva.

Ce date a publicat Voiculescu

Acestea sunt rezumate cel mai bine într-un articol din Libertatea

El ne arată diferențe fundamentale între județele țării în privința testării. În unele se testează bine, ca la București sau la Timișoara, în altele în bătaie de joc ca la Giurgiu sau la Vrancea. Diferențele sunt uriașe și inexplicabile. Și nu sunt singurele lucruri pe care statul nu le explică în această pandemie. Și refuză să le explice.

Ce nu (mai) știm

Jurnalista Emilia Șercan a făcut o listă într-o anchetă numită Secretistan și publicată de PressOne.

Din această anchetă, rețin următoarea listă de mai jos

Nici acum, la un an distanță de la debutul epidemiei în România, nu știm câte teste se fac zilnic în fiecare județ.

Nu știm numărul zilnic de decese din fiecare județ, nu știm grupa de vârstă sau sexul celor infectați.

Nu știm nici cine face parte din Grupul de Comunicare Strategică.

Nu știm dacă Ministerului Sănătății sau Institutul Național de Sănătate Publică au un cuvânt de spus în deciziile legate de comunicarea publică a datelor legate de epidemie.

Nu știm de ce comunicarea oficială e dictată de structuri militarizate ale statului.

Nu știm care e rata reală de răspândire a virusului pentru că modul de calcul al acesteia a fost stabilit de rațiuni politice și nu științifice.

Nu știm de ce statul face atât de puține teste – dar știm că românii au scos din buzunarele lor peste 120 de milioane de euro pentru a se testa „la cerere”

Emilia Șercan

Acesta este conflictul. Unde ajungem

Nu trebuie să căutăm mult să vedem cine are dreptate aici. Interesul public spune că este obligatoriu să avem date precise și clare despre cum se lucrează în fiecare județ. Locuitorii au tot dreptul să afle dacă la ei se testează mult sau puțin, dacă rata de infectare este reală sau nu. Pentru că aceste date întăresc sau slăbesc dreptul lor la viață.

Nepublicarea acestor date și ținerea lor la secret este un atac asupra drepturilor lor constituționale.

Invocarea unor avize de cine știe unde, de la servicii, armată sau DSP-uri este o situație care se situează între ticăloșie și prostie. Sau în ambele deodată. Aici nu este niciun secret. Iar încercarea de înăbușire sub acest pretext este cel puțin comică. Nici măcar nu ai cum să duci o astfel de luptă politică. Este o acțiune de Gâgă.

Pe cine a supărat Voiculescu de s-a urnit PNL de așa manieră?

O posibilitate ar fi că scoaterea la lumină a incompetenței dăunează liderilor locali. Pentru că acum populația vede cu ochii ei cine este prost sau bun. Și cu un număr de teste atât de mic, avem mulți proști. Dar asta știam deja. Deci ce-i supără?

Trebuie să facem un pas mai departe. Către bani. Definiția de caz de astăzi, aparent este menită să protejeze resursele statului. Astfel cazurile probabile se testează doar dacă sunt ȘI contact direct. Și dacă au simptome. Pe scurt, statul român nu testează posibili asimptomatici și nu face anchetă epidemiologică.

Dacă omul are o suspiciune, atunci este invitat la privat. Și aș ajungem la cele 120 de milioane de euro amintite în ancheta Secretistan. Ne-testarea de la stat e o afacere bună. Dacă statul se apucă să testeze, unii vor pierde bani. Și asta supără foarte tare.

Și mai e ceva, dar asta plutește ca o boare și deocamdată nimeni se uită la ea. Voiculescu a publicat și centrele de vaccinare. Nici ăsta nu e un secret. Decât dacă se vede că unii sunt mai esențiali ca alții. Și c-au făcut eforturi să ajungă la vaccin mai repede și mai bine ca alții. Poate laolaltă cu membri de familie.

Într-un interviu pentru TVR, vicepremierul Barna spune că sesizarea vine de la o instituție din zona apărării. Vă las să meditați asupra acestei fraze.

Poate nu întâmplător, în acest context, a mai fost auzită peste zi vocea lui Cîțu care spune că se vaccineze cât mai mult, acolo unde se poate, chiar dacă sunt persoane din etapa 3.

Bani și esențiali speciali. Aceasta este miza acestei transparențe care tocmai va fi controlată.

Am mai scris despre asta

Tatiana Niculescu: „Măștile ne-au obligat să ne uităm unii în ochii altora.”

Tatiana Niculescu este scriitoarea care a redat strălucirea genului memorialistic, în România. Cărțile sale au cercetat și au povestit de-a lungul ultimilor ani despre Regina Maria, Corneliu Zelea Codreanu, Nae Ionescu sau a recuperat iubirea dintre regele Carol și Elena Lupescu.

Tatiana Niculescu este o cercetătoare stăruitoare și minuțioasă în perioada interbelică și începutul secolului trecut. Recuperează documente, fotografii și povești. De data asta ne-am întâlnit pentru că între cercetările ei s-au găsit șapte povești de iubire.

„De câte ori documentam o istorie, găseam o poveste de iubire senzațională, dar pe care nu aveam unde să o public. Acum, pentru că s-au adunat mai multe, am hotărât să le public.” Dar pentru că avem nevoie de emoții, ea le-a repovestit folosind vocile personajelor.

Nepovestitele iubiri

„Nepovestitele iubiri” se numește cartea și vom întâlni personaje precum Neagu Djuvara și iubirea sa de la 14 ani, transilvăneanca Florence Baker, celebră în Anglia ca soție a cercetătorului Samuel Baker. Niciodată nu a fost primită la curtea regală, căci a fost crescută într-un harem. Dar și povestea unei familii de francezi care-și găsește rădăcinile românești.

Am profitat de ocazie ca s-o întreb pe Tatiana Niculescu și ce se spunea în epocă despre epidemia de gripă spaniolă. „A fost mult mai greu pentru români atunci, dar gripa s-a pierdut printre morții războiului, dar și epidemiile de tifos și holeră.”

Rămâne, însă, exemplul reginei Maria despre care al cărei sacrificiu merită să aflați câte ceva. „La un moment dat, cu siguranță și ea s-a îmbolnăvit de una dintre boli, dar după o săptămână de stat la pat și-a impus să iasă din nou să-i ajute pe răniți.”

Și mai e ceva interesant pentru care merită să ascultați un pic acest interviu. O spusă care m-a făcut să tresar și mi-a dat un sens de bine. „Măștile acestea, pe care mulți le detestă, ne-au obligat să ne uităm unii în ochii altora și să ne redescoperim.” Și asta ni s-a întâmplat bun în aceste zile. „Am aflat că dincolo de bani, titluri și apreciere, cel mai important lucru din viața noastră rămân oamenii pe care-i iubim.”

Despre femeile de acum 100 de ani am mai scris aici

Nu uitați că toate podcasturile mele sunt pe platformele importante

Și că, de curând, am lansat și un podcast cu Radu Paraschivescu.

Cinci lucruri pe care statul nu ți le spune despre începerea școlii

Astăzi începe școala. Știu că toată lumea își dorește. Nici nu știi cum să cântărești între răul produs de învățatul în fața calculatorului și posibilitatea să existe focare de infectare la școală sau, mai rău, boala să ajungă la tine în casă.

Dar trebuie să spune exact în ce condiții începe această școală ca să știm la ce ne angajăm. Și eu cred că perspectivele sunt proaste din mai multe puncte de vedere.

Cinci lucruri importante

  1. Nu știm cât de mare este epidemia din România. Statul se folosește de propria incapacitate ca să redeschidă școala. Nu testăm suficient, o parte din populație nu mai apelează la sistemele medicale. Nu testăm nici măcar antigen grupuri mai mari de persoane. Autoritățile preferă această variantă ca și cum, dacă nu o vezi, boala nu există.
  2. Condițiile de siguranță din școli nu pot fi respectate. Nu se poate asigura în multe cazuri distanța de un metru. De fapt, oficial, s-a și renunțat la ea când, prin ordinul de ministru, s-a stabilit că metrul este „acolo unde se poate”
  3. Nu știm câți profesori sunt vaccinați și cât de periculos este pentru ei să se întâlnească zilnic cu sute de copii din medii diferite.
  4. Nu este clar cine și cum are dreptul de a face testarea unui copil care prezintă simptome de răceală. Teoretic, o poate face și școala cu acordul părinților. Dacă nu există acord, asta e.
  5. Dar cred că ne este foarte clar că DSP nu are posibilitatea de a face anchetă epidemiologică totală acolo unde vor apărea cazuri.

Aici găsiți mai multe despre formularul de consimțământ

O explicație despre hotărâre

Înțeleg exact presiunea socială și nevoia de a merge la școală. Știu că un stat sau o societate nu pot funcționa la infinit în formula asta. Înțeleg nevoia oamenilor de a trimite la școală, rezistența din ce în ce mai scăzută la prezența copiilor în casă. Și, da, mi-e clar că pot apărea și proteste masive dacă restricțiile mai zăbovesc.

În plus, mi-e clar că boala va fi aici pentru ceva vreme. Și că trebuie să începe, să conviețuim cu ea. Să ne formăm alt tip de reflexe și obiceiuri.

În egală măsură, să fim lucizi și să ne spunem adevărul măcar între noi. În această situație statul a modificat contractul social. Ne-a pasat o parte din responsabilitate și posibilitatea de a merge mai departe.

Mai clar, statul român și-a asumat că este posibil ca unii oameni să moară în urma acestei decizii. Sunt atât de multe variabile pe ținut sub control, încât, cu siguranță se va ajunge și acolo. Niciunul dintre miniștri nu poate spune: „da, vor muri oameni, sperăm să fie cât mai puțini”. Formalismul este o parte din fundamentul statelor care nu pot funcționa în absența lui.

Dar noi trebuie să știm că avem responsabilitatea de a ne păzi și să acționăm ca o comunitate. Și că, dacă nu o facem, în aceste condiții, este posibil ca unii să aibă necazuri.

Așadar, mergeți la școală, vorbiți cu copiii despre ce se întâmplă, învățați-i să aibă grijă de ei și de alții. Și să sperăm că viața noastră va fi asemănătoare cu ceea știam.

Despre responsabilitate am mai scris aici

Mai jos este ultima dezbatere legată de școală la România în Direct

Alexander Nanau: „Un proiect de țară ar fi să nu mai moară copiii înecați în căcat, la școală”

Sau să nu mai moară oameni arși în spitale. Exemplele sunt echivalente ar fi putut spune Alexander Nanau. Cu el am vorbit miercuri, înainte de nenorocirea de la Balș. L-am întrebat dacă i se pare că s-a schimbat ceva în spitalele din România, după anii în care a făcut filmul său, Colectiv.

„Cred că societatea civilă a făcut progrese importante. Se mișcă cu o viteză pe care nu am mai văzut-o în alte țări. În schimb politicul….În spitale se fură la fel de mult, iar politicul minte la fel de mult. Cred că nu au altă șansă decât să se schimbe sau plece.”

Dar personajul său Vlad Voiculescu cum e azi? „Pe mine m-a interesat la el dacă este capabil să spună adevărul. Și marele merit al lui Vlad este că spune adevărul.”

Am vorbit și despre decorația refuzată. „Cred că președintele a fost oportunist. Iar ceilalți au încercat să mintă publicul, lăsând de înțeles că proiectul meu a fost finanțat de stat în pandemie.”

Documentarul Colectiv așteaptă în aceste zile să afle dacă va intra pe lista scurtă a filmelor internaționale care concurează pentru Oscar. Mai multe publicații îl dau favorit la câștigarea trofeului, iar artiști, critici sau politicieni ca Barrack Obama îl laudă. Povestea lui Alexander Nanau este mai jos.

Nu uitați că toate podcasturile mele sunt pe toate platformele importante.

Aici e cronica NYT despre Colectiv

De 1 Decembrie, am vorbit despre același lucru

În România, am rezolvat epidemia la mica înțelegere

Marți, pentru prima oară după multe săptămâni, în București, rata de infectare a scăzut sub trei la mia de locuitori. Prompt, autoritățile au anunțat că se gândesc deja la eliminarea unor restricții.  De fapt, în acest moment, în România mai sunt trei județe care au peste trei la mia de locuitori. Și patru care au peste 2 la mia de locuitori. Asta înseamnă și restricții mai mici. Ar fi de bine.

Doar că miercuri, la Piața Victoriei, de la Europa FM, ministrul sănătății Vlad Voiculescu spune că nu are încredere în această cifră.

Declarația nu a făcut multe valuri pentru că oamenii vor să le fie bine, să scape. Dar domnul Voiculescu spune că nu are încredere în datele măsurate. De ce? Pentru că sunt prea puține teste și pentru că, în general, în România se fac prea puține teste. Marți se făcuseră 33 de mii. Miercuri 30 de mii. Asta înseamnă nici 1000 de teste pe județ? O fi asta relevant?

Ministrul spune că este mai atent la numărul de bolnavi de la ATI care nu a scăzut sub 1000 și la numărul de decese care au revenit pentru două zile la peste o sută, scăzând apoi. Dacă această epidemie este ascunsă sub cifre oficiale și incapacitatea administrativă de a face niște lucruri importante? Ce te faci atunci?

Dar nu este singurul semn de întrebare care se adună aici

Concomitent, în spotmedia.ro, cercetătorul Octavian Jurma declară că testarea în România a fost frânată în mod voit.

În România testarea în sine a devenit un fel de stigmă națională. Vedem că în Marea Britanie programul de testare a fost accelerat, în contextul programului de vaccinare. La noi, testării i s-a pus o frână puternică imediat, la începutul lunii noiembrie, când s-a anunțat că totul va fi în siguranță. Practic, odată cu excluderea carantinei, chiar de atunci testarea a fost redusă, progresiv și semnificativ, astfel încât curba epidemiologică să nu mai justifice vreodată carantina. A fost o încercare de a se reveni la normal la începutul anului, când s-a instalat noul guvern. Atunci a crescut numărul de teste mult, cu peste 25%. Dar acestea s-au prăbușit din nou săptămâna trecută cu 25% și sunt în continuare în scădere.

Octavian Jurma pentru spotmedia.ro

Așa arată graficul testărilor din România, potrivit graphs.ro.

Statul are un argument. Și spune că nu există cerere pentru aceste verificări. Și are jumătatea lui de dreptate. Pentru că multă lume a evitat să fie înregistrată în sistem. Fie că nu a vrut să stea în spitalele din România, fie statul a răspuns greu la cererile lor. La finalul acestui articol o să vă las ediția de joi a emisiunii România în Direct care vă dă numeroase exemple. Înainte, însă, un mesaj de la unul dintre ascultători, care lucrează la o companie de medicina muncii din România.

O scrisoare din sistem

Noi am avut in oferta si testare PCR si antigen. Nimeni nu a vrut PCR decat daca era cerut pentru o situatie oficiala – plecat din tara. Toti au optat pentru antigen fiindca nu se declara obligatoriu la DSP. Am depistat sute. Multi nu au vrut sa facem noi testul de frica raportarii si doar le-au cumparat de la noi, le-am explicat cum se face si ne-au dat pe usa afara. Toti au fugit de DSP si carantina de 14 zile dar pozitivi au fost sute de mii. Lumea s-a izolat (sau nu) si doar daca s-au simtit rau au apelat la medici/spitale. De-aia aveai doar 30k teste, 9000 depistati si 14.000 in spitale. Eu cred, ca medic ca pur si simplu in Bucuresti s-au infectat destui incat sa se realizeze o imunitate de turma pentru oamenii activi (cei predispusi sa il si raspandeasca) Nu uita ca 70% din mediul privat e pe minim pe economie (dar diferenta la negru) si nu au avut nevoie de concediu medical. Patronii le-au zis pur si simplu sa stea acasa si le-au dat salariile in continuare.

Asta s-a putut întâmpla doar până la 1 ianuarie, când statul a început să ceară și raportările de la testele antigen.

Eu sunt sigur ca toata situatia asta s-a intamplat cu concursul tacit al autoritatilor. Erau depasiti. Au lasat oamenii sa managerieze singuri Acum, de cand se declara antigen, nu mai vrea nimeni. Am ramas cu stoc…Lumea fuge ca dracu de tamaie de izolare.

Așadar, cât și cum v-a testat compania la muncă. și ce-a făcut după ce s-au depistat cazuri?

În orice caz, un lucru e clar: la același număr de teste, în jur de 30 de mii, acum sunt cam trei mii de oameni depistați pe zi, iar acum câteva săptămâni se înregistrau și nouă mii. Este clar, pe undeva că o scădere a bolii există. La fel de clar este, însă, că nu știm și nu am știut niciun moment cât de răspândită este boala în România.

Concluzia este despre responsabilitate comună

Iar aici este o dublă responsabilitate. Statul se teme de urmările politice ale unei carantine, iar o parte din populație n-are chef să aibă de a face cu statul, chiar de-și pune viața în pericol. Problema apare, însă, atunci când nu e afectată doar viața ta, ci a multora din jur pentru că nu te-ai declarat bolnav.

Una peste alta, am reușit cumva să trecem pe sub radar cu boala asta. A rămas la jumătate, la mica înțelegere. Așa cum sunt o grămadă de lucruri la noi. Avem cetățeni responsabili, avem cetățeni mai puțini responsabili și un stat care nu vrea să supere cetățenii. Și mai ales nu vrea și nu poate să facă anchete epidemiologice. Și nici testări masive.

În același timp, campania de vaccinare va încetini în perioada următoare din cauza lipsei de doze. Iar în țările occidentale, un nou val, al treilea, blochează societățile. Anglia, Irlanda, Franța, Olanda se confruntă cu recorduri de îmbolnăviri și decese. Întrebarea este cât de repede noua tulpină va ajunge în România. Și ce vom face atunci. Am întins sistemul la maximum în valul doi. Dar ce se va întâmpla la apariția noii tulpine, mult mai contagioase. O ascundem iarăși sub preș.

Gabriel Tatu-Chițoiu: „România e țara cu profesioniștii în țărână și cu oportuniștii la butoane”

Cu doctorul Gabriel Tatu-Chițoiu m-am întâlnit acum câțiva ani când m-a invitat la maraton. Își găsise sigur omul. Maraton nu a fost pentru mine, dar, cum Poliția închisese toată zona centrală a Bucureștiului, am avut o foarte lungă plimbare pe jos. Foarte lungă.

Atunci am scris un text al cărui titlu era foarte clar. „Am fost singurul gras din Piața Constituției.”

Cu trecerea anilor, doctorul Tatu-Chițoiu m-a învățat să folosesc aplicația sa pentru mișcare din cadrul Athletic Cardio Club. Apoi cealaltă aplicație foarte utilă, Tensiunea mea. În fine, cel mai recent lucru pe care l-a făcut alături de soția sa este să creeze o aplicație pentru mâncare sănătoasă.

Îi spune Dahna și o găsiți aici.

Doctorul Gabriel Tatu-Chițoiu este renumit pentru profesionalismul său, dar și pentru pasiunea sa pentru alergări și maratoane. El promovează de zeci de ani sănătatea inimii prin alergare și este cel care a înființat Athletic Cardio Club, o instituție care reunește medici și pacienți ce vor să alerge împreună. Și, da, aleargă uneori la nivel de semi profesioniști. E tratamentul cel mai bun pe care doctorul Tatu-Chițoiu îl recomandă tuturor, înainte de a deveni pacienți. Vreme de mulți ani a fost președintele Societății Române de Cardiologie, iar acum face parte din consiliul de conducere.

Am vorbit despre cum să abordăm rațional această epidemie. Și de ce crede doctorul Tatu că virusul de azi este cel mai cuminte dintre cei cunoscuți din familia SARS-COV. O să auziți, însă și despre pacienți de-ai săi, care și-au cumpărat tuburi de oxigen sau de excese în privința medicamentației preventive. Dar și despre cum se protejează el.

Și, da, am lăsat un capitol special funcționării României. „E o țară în care profesioniștii sunt jos, în țărână, și cu oportuniștii la butoane”.

Șeful Warp Speed anunță primele vaccinări la 15 Decembrie. Primele semne ale vieții normale, în Mai.

Un anunț foarte curajos s-a auzit în urmă cu câteva zile de la șeful științific al operațiunii Warp Speed, Moncef Slaoui. Aceasta este operațiunea medicală prin care se distribuie vaccinurile în Statele Unite. El a anunțat că primele vaccinuri vor ajunge la americani până la data de 15 decembrie și că primele semne ale vieții normale vor reapărea în luna mai.

Wow! Știu că pare curajos, dar o să încerc să vă descriu cum arată planul, așa cum l-am văzut în NYT și alte publicații americane. Așadar.

Cât de realistică este data de 15 decembrie?

Luni, compania Moderna a cerut acceptul pentru aprobarea vaccinului de către autoritățile americane. Este a doua companie după Pfizer, care a făcut asta pe 20 noiembrie. Evaluarea va dura două săptămâni în fiecare caz.

Moncef Slaoui spune că primele vaccinuri vor ajunge la populație în 24 de ore de la aprobare. Asta înseamnă că dozele sunt produse și că stau acum și așteaptă doar patalamaua de la Washington.

Cum se face transportul?

Am mai povestit despre containerele speciale pe care Pfizer le-a pregătit pentru temperaturi de -80 de grade. Odată ajunse la spitale sau în locurile de vaccinare, dozele sunt puse în frigidere speciale unde pot sta o perioadă îndelungată. Dacă aceste frigidere nu există, vaccinurile pot sta 5 zile într-un frigider obișnuit,

Despre câte doze vorbim în primă fază?

Ceva mai mult de șase milioane de doze. Asta înseamnă că vor putea fi vaccinați trei milioane de oameni. Nu uitați că-n cazurile Pfizer și Moderna este necesar să se facă două doze la interval de trei săptămâni.

La cine vor ajunge aceste doze?

Primele doze vor ajunge la personalul medical care numără aproape trei milioane de persoane. Asta înseamnă că prima tranșă este destinată celor care lucrează în spitale.

Cine este în valul doi de vaccinare

A doua tranșă însumează 40 de milioane de vaccinuri. Asta înseamnă 20 de milioane de oameni care ar putea fi vaccinați până la 31 decembrie. Sau a căror vaccinare va începe între 15 și 31 decembrie.

Oamenii din următorul va lucrători esențiali. Cei din industria mâncării, lucrătorii la utilități, aproximativ 80 de milioane de persoane. Deci a doua tranșă de vaccinuri nu le este deajuns. Mulți dintre ei vor. fi vaccinați anul viitor.

Ce urmează mai departe?

Persoanele de peste 65 de ani, cei care au diabet sau probleme de inimă. Adică grupul de risc al persoanelor obișnuite, dar cu boli. Cred că deja ne îndreptăm spre primăvară.

Și un cetățean obișnuit care nu este în grupa de risc?

De asta Moncef Slaoui vorbea de luna mai. Cred că atunci vor putea ajunge la populația obișnuită primele vaccinuri.

Cum vor arăta locurile de vaccinare?

Nu ca în filme. După vaccinarea lucrătorilor medicali, în America vaccinarea se va face în locurile obișnuite, adică farmacii și spitale. Și în toate locurile cunoscute și în trecut ca locuri de vaccinare.

Vor putea alege vaccinul?

Nu, nici vorbă. Cam ce nimerești, adică vaccinul de la una dintre cele două companii, aia e.

Va fi obligatoriu?

Nu. Vaccinul nu este obligatoriu, dar jurnaliștii americani apreciază că vor fi „cazuri izolate” de afaceri care-l vor cere.

Vor trebui să plătească?

Nu. Dezvoltarea vaccinurilor este plătită din bani publici. Moderna a încasat deja peste un miliard de dolari. Pfizer a refuzat banii pentru dezvoltare, dar va încasa prin vânzare către guvern.

Asta înseamnă că scăpăm de boală? Va exista imunitate de turmă?

Încă nu știm cum funcționează aceste vaccinuri. Sunt multe necunoscute. Și prima e legată de faptul că virusul poate fi transmis mai departe, chiar dacă ai făcut vaccin. E un drum mai lung de parcurs

Cum vor ține evidența vaccinurilor?

Odată cu vaccinul a fost construită și o aplicație cu o bază de date uriașă care-i va cuprinde pe toți cei vaccinați. Ea va ține evidența și-i va anunța pe toți cei implicați că trebuie să vină la a doua vaccinare.

Ce trebuie să știi despre al doilea vaccin testat cu succes

Voi încerca să vă răspund la câteva întrebări uzuale legate de anunțul făcut de compania Moderna. Ei spun c-au dezvoltat un vaccin, cu aceeași tehnică ca și Pfizer-BioNTech, dar cu eficiență ceva mai bună. De altfel, o să introduc și o grafică făcută de BBC, care compară cele două vaccinuri.

Despre primul vaccin am scris aici.

Ce rezultate a dat testul în masă?

Spre deosebire de Pfizer, Moderna a făcut testul doar pe 30 de mii de persoane care au fost împărțite în două grupe. Unii au primit vaccinul, iar alții doar o soluție placebo.

Din cei care au participat la test, 95 s-au îmbolnăvit, 11 chiar sever. Din aceștia 95, doar 5 erau în grupul care a primit vaccin. Restul de 90 se aflau în grupul care a primit placebo. Nici unul dintre cei sever bolnavi nu era vaccinat.

Compania s-a declarat încântată de rezultate, de vreme ce așteptările autorităților sunt setate undeva la 50 la sută. Am explicat și data trecută de ce. Aceasta este eficiența vaccinurilor gripale, unde virusurile mutează des.

Ce înseamnă eficiență de 95 la sută?

La finalul testului s-a descoperit o eficiență de 94,5 la sută. Adică 94 la sută dintre participanți au dezvoltat destui anticorpi cât să oprească boala. Cei rămași fie nu au făcut anticorpi, fie nu destui ca să fie feriți de boală.

Nu-mi este clar acum dacă această eficiență a fost măsurată aici înainte sau după rapel. Aceasta va fi o informație importantă pentru parcursul vaccinului.

Are Moderna un vaccin sigur?

Experții spun că vaccinul este sigur în sensul că nu te îmbolnăvește de COVID sau alte boli.Cel puțin asta știm în această fază, dar cum am mai spus, aceste studii se opresc mai târziu în viitor. Rezultatele preliminare ne ajută ca vaccinul să meargă mai repede spre producție.

Dacă întrebați de efecte secundare, acestea includ un pic de febră, dureri de cap și ceva oboseală de scurtă durată. Orice poate fi tratat cu Paracetamol spun cercetătorii.

Cum va fi administrat acest vaccin?

Da, și aici este nevoie de un rapel, la 28 de zile. Cercetătorii spun că aceasta este varianta cea mai sigură în care poate funcționa vaccinul.

La ce temperatută va fi ținut vaccinul Moderna?

Aici este diferența fundamentală față de Pfizer. Vaccinul Moderna are nevoie de o temperatură de -20 de grade. Mai mult, poate sta până la o lună în frigider și chiar jumătate de zi la temperatura camerei. Dacă nu sunt respectate aceste prevederi vaccinul va deveni inactiv.

Deocamdată nu știm la ce soluții va apela Moderna pentru transportul vaccinului. Aici Pfizer pare să fie cu un pas înainte.

Când va fi aprobat vaccinul?

Moderna îl va aduce la autorități pentru aprobare în următoarele săptămâni. Vaccinul a fost auditat de o comisie de experți independeți, dar procedurile vor fi revizuite de autoritățile fiecărui stat.

Ce înseamnă asta pentru public?

Asta înseamnă, spun ei, că vor avea 20 de milioane de doze în America până la finalul anului. Și un miliard anul viitor. Cel mai probabil, În Europa va ajunge în primăvara anului viitor..

Este vaccinul bun pentru bătrâni?

În studiul Moderna sunt prinși și oameni care au peste 64 de ani. Experții de la Moderna nu s-au grăbit însă să vorbească și despre eficiența datelor în aceste cazuri. Ei spun că vaccinul dă semne încurajatoare, dar că trebuie încă să vadă dacă el este la fel eficient și pentru tineri și pentru copii.

A fost testat vaccinul și la copii?

Nu. Moderna va testa și adolescenți, dar de abia în lunile următoare.

Testarea acestui vaccin este finalizată?

Nu. Și este important de știut acest lucru. Testul științific ține până se vor îmbolnăvi mai bine de o sută de persoane dintre cei testați. De abia atunci se vor putea trage concluziile necesare.

Este acest vaccin finanțat de Statele Unite?

Acest vaccin este finanțat și de guvernul american. Aproape un miliard de dolari a primit compania, în mai multe tranșe, de la guvernul american. Asta înseamnă că Statele Unite au prioritate la distribuție.

Ce se întâmplă cu restul încercărilor?

Le așteptăm și pe acelea. Numai blocul occidental are zece variante de vaccin în diverse stadii de testare. Va fi loc pentru toată lumea pe piață. Mai ales că, vedeți, acest vaccin are probleme de logistică. Cel mai rapid anunț este așteptat acum de la AstraZeneca

Ce trebuie să știi despre vaccinul de la Pfizer

Anunțul companiei Pfizer că are un vaccin, care este eficient în proporție de 90 la sută, este cea mai bună veste pe care o avem în ultima perioadă. Dar ea trebuie privită cu precauție pe lângă optimism, mai ales că până la distribuție și vaccinare avem multe obstacole în față. Așadar voi răspunde la câteva întrebări uzuale legate de acest vaccin, așa cum le-am documentat în presa internațională.

Ce rezultate a dat testul în masă?

Anunțul pe care l-am auzit cu toții este că Pfizer are un vaccin cu rezultate bune ca urmare a unui test în masă. Asta înseamnă c-au fost testate 44 mii de persoane prin administrarea unui vaccin și unei soluții placebo din sare și apă. .

Dintre cei 44 de mii care au primit antidotul sau soluția placebo, la finalul perioadei de testare s-au îmbolnăvit 94 persoane. Publicul nu a fost informat dacă cei 94 sunt dintre cei vaccinați sau dintre cei cu placebo. Acest lucru este știut doar de către experții independenți care au evaluat vaccinul.

Rezultatele evaluării nu sunt făcute publice în detaliu, dar ele sunt verificate de un corp independent de experți, așa cum cer autoritățile americane

Ce înseamnă eficiență de 90 la sută?

Eficiență de 90 la sută înseamnă că 90 la sută din grupul de control a dezvoltat anticorpi capabili să oprească boala. Cei rămași fie nu au făcut anticorpi, fie nu destui ca să fie feriți de boală. Dar asta înseamnă anticorpi dezvoltați după prima doză și pe o perioadă de 28 de zile. Urmează o măsurătoare pe a doua doză. La fel, testarea se face în condiții controlate, iar asta nu înseamnă că la publicul general va da aceleași rezultate.

În general, vaccinurile pentru gripă au o eficiență care variază între 40 și 60 la sută, asta pentru că virusul gripal mitează și știe să se apere de un vaccin. Dar vaccinul împotriva pojarului are o eficiență de 97 la sută. Nu știm, însă, câte luni te ajută vaccinul.

Are Pfizer un vaccin sigur?

Experții spun că vaccinul este sigur în sensul că nu te îmbolnăvește de COVID sau alte boli. Asta pentru că Pfizer a dezvoltat patru variante de vaccin în diverse studii, iar aceasta la care s-a ajuns acum este varianta cu cele mai mici simptome cu putință.

Cum va fi administrat acest vaccin?

Întrebarea aceasta am introdus-o pentru că este foarte interesant răspunsul. Nu am găsit o explicație, dar acest vaccin are nevoie de un rapel. Acesta se va face la trei săptămâni de la prima înțepătură, ceea ce va face logistica foarte complicată. Iar dacă am pronunțat logistică, vine următoarea întrebare.

Este adevărat că e nevoie să fie ținut la -80 de grade?

Da, este adevărat că are nevoie nu numai de această temperatură(-70 -80), dar și de alte condiții suplimentare. Pfizer și-a construit deja propriile containere de transport speciale. Operațiuneaeste atât de delicată încât Pfizer nici măcar nu recurge la distribuitorul său tradițional McKesson, care investise deja două miliarde de dolari în opearțiune.

Așadar, vaccinul va fi produs întâi în Michigan, la cea mai mare fabrică a lui Pfizer. Fiecare container va conține între 1000 și 5000 de doze. La expediere fiecare container va avea un dispozitiv GPS și un termometru care va informa în permanență laboratoarele Pfizer dacă temperatura se menține corectă. Și dacă nu e furat.

Mai mult, fiecare container va putea fi accesat doar de două ori pe zi și nu mai mult de un minut la fiecare accesare. După transport, dozele pot sta într-un frigider până la 5 zile sau la temperaturi de -80 de grade vreme de șase luni.

Când va fi aprobat vaccinul?

V-ați prins. Anunțul că există un vaccin nu înseamnă că acesta va fi și aprobat. El va fi verificat de autoritățile din toată lumea, dar pe noi ne interesează Europa. Pfizer spune că în America îl va trimite la aprobare într-o săptămână, dar nu știm data din Europa. Cel mai probabil în noiembrie-decembrie, experții UE vor avea date despre vaccin.

Ce înseamnă asta pentru public?

Dacă Uniunea Europeană găsește că vaccinul este sigur, am putea avea unul până în luna decembrie. Pfizer poate produce 50 de milioane de doze până la finalul anului. Asta înseamnă 25 de milioane de persoane. Primii vor fi medicii fără îndoială.

Este vaccinul bun pentru bătrâni?

În studiul Pfizer sunt prinși și oameni care au peste 64 de ani. Experții știu deja care sunt rezultatele asupra lor și vom afla asta în curând.

A fost testat vaccinul și la copii?

Nu. Pentru copii există alte variante de testare ale companiei, respectiv două. Una pentru adolescenți și una pentru copiii sub 12 ani. Asta înseamnă că acest vaccin nu va fi aprobat pentru copii.

Testarea acestui vaccin este finalizată?

Nu. Și este important de știut acest lucru. Testul științific ține până se vor îmbolnăvi 164 de persoane dintre cei testați. De abia atunci se vor putea trage concluziile necesare.

Este acest vaccin finanțat de Statele Unite?

Acest vaccin nu este finanțat de guvernul american, ca urmare a opoziției Germaniei. De altfel, deși am scris mereu Pfizer, pentru ușurință, vaccinul este produs de Pfizer și BioNTech, o companie germană. Pfizer a acceptat totuși un contract de peste un miliard de dolari ca să vândă vaccinul în America, odată cel are. Dar nu a încasat banii. Spre deosebire de Pfizer, vaccinurile făcute de AstraZeneca și Moderna au finanțare americană și europeană. Ceea ce ne duce la altă întrebare.

Ce se întâmplă cu restul încercărilor?

Le așteptăm și pe acelea. Numai blocul occidental are zece variante de vaccin în diverse stadii de testare. Va fi loc pentru toată lumea pe piață. Mai ales că, vedeți, acest vaccin are probleme de logistică. De exemplu, se așteaprtă un rezultat excepțional de la o firmă mică, așa cum am scris în știrile din 9 noiembrie. Aici.

Sunt și probleme. Brazilia a oprit ieri un studiu cu vaccinul chinez de la Sinovac din cauza unei reacții adverse majore. Iar Rusia anunță că lucrurile stau bine la ei, dar datele nu sunt publice.

Deci, răbdare.

Photo by Chokniti Khongchum from Pexels

ÎNAINTE SĂ PLECI

Poți primi toate noutățile direct pe email!