Vladimir

Cel mai bun sfat pentru părinții de clasa întâi

E perioadă aceea a anului în care zeci de mii de părinți au frisoane căci trebuie să ia o decizie importantă pentru viitorul copiilor lor. E vorba de alegerea celei mai bune școli, învățătoare, celui mai potrivit loc pentru copil în următorii 5 ani. Și tuturor ni se pare asta un capăt de țară, o decizie ireversibilă. Pentru că am trecut și noi prin asta acum doi ani, o să fac câteva constatări și o să vă spun cum am ales.

Ce se întâmplă. Am văzut iarăși că e plin de oferte pentru viză de flotant, că oamenii aleargă de colo-colo, ca să ducă copilul la cea mai bună școală. Se ajunge și la 100 de euro. Unii sunt îngroziți de așa o manifestare și se tot pune problema cum poate sistemul să oprească tipul ăsta de comportament, care în sine ar fi un fals.

Mai mult

Vladimir și lumea electronică. Și cum se face în Germania

Bine ai revenit din lumea calculatorului!”, îmi spune Vladimir strecurându-se pe lângă mine. Am așa un sentiment de vinovăție că am stat ceva timp la laptop, cu copilul găsindu-și ocupații pe lângă mine. Dacă mă gândesc bine, copilul meu mă vede foarte mult timp la calculator. Sau folosind un gadget. Și cu televizoarele deschise. Așa e format obiceiul la noi, cu știrile în mână, căutând alte știri.

Așa că nu mă miră că distracțiile lui sunt electronice. Nu poate să fie altfel decât mine sau Alina.

Mai mult

Cum îl oblig pe Vladimir să iasă la sanie

Ce  iarnă o mai fi și asta?” Doamna doctor se uită pe geam. Sunt munți de zăpadă, albă și curată, în curtea spitalului. O mașină 4×4 încearcă să facă curat cu o lamă. Nu ai pe unde merge. Trebuie să te strecori încet, să nu cazi. E un alb ca în copilăria mea. Când mă aruncam cu toată puștimea de la bloc în munții de zăpadă strânși lângă alei.

Da, chiar așa. „Ce iarnă o mai fi și asta, se întreabă din nou doctorița? Dumneavoastră nu vedeți, domnu’ Striblea, că nu e niciun copil cu sania în fața blocului? Că nu sunt oameni de zăpadă sau bătăi cu bulgări?

Mai mult

Vladimirescu face performanță:)

Desigur, performanța doare uneori. Dar nu atât de mult încât să nu zâmbești mai apoi.  Priviți cu atenție până la capăt.

 

 

Care este faza cu tableta

În general, Vladimir se repede în casă ca o furtună. Își leapădă hainele pe unde apucă. Chiar acum, când scriu, a ales unul din fotoliile din sufragerie. Claie peste grămadă, geaca, o bluză de trening și o căciulă de iarnă. Sper că a apucat să se descalțe. Cronometrat, i-a luat 317 secunde să se arunce în tabletă. 317 secunde doar pentru că îl mai întreb eu între timp ce a mai făcut la mate și română, altminteri…

Apoi, la luptă, la război, cu cele 43 de jocuri pe care le are pe tabletă. Nu mult, cateva minute, până e gata masa, apoi trece la teme. Jocurile le-a numărat de curând. Unele dintre ele le-am cumpărat chiar pentru că Vladimir își alocă zilnic timp să vadă ce e nou în appstore. Parolele nu le știe, așa că trebuie să mă roage pe mine să le dau jos.

Nu mă întrebați de ce fac asta, că răspunsul e evident pentru toți cei care au copii în generația asta.

Mai mult

Vacanța la schi. Mulțumim, Ruxandra Munteanu!

[wptouch target=”mobile”]

[/wptouch][wptouch target=”non-mobile”] [/wptouch]

Vladimirisme, ora de muzică

Vladimir: Vreau și eu niște cărți de muzică, adică de artă.

Alina: Avem., Uite:  povestea lui Paganini, a lui Mozart.

Vladimir: Nu cred, aveți doar Pink Floyd, am văzut eu!

Alina: Eeeee!

Vladimir: Arată-mi!

Mai mult

Lupta noastră cu calculatorul

Vladimir e un tip foarte sociabil, căruia îi plac petrecerile. Aproape nu-l mai poți desprinde de ceilalți copii, iar 2-3 ceasuri nu mai ai treabă cu el. Așa că m-a surprins la un moment dat, la o aniversare la Mc, când a venit și s-a așezat în fața noastră fără să spună un cuvânt. A trebuit să-l împingem un pic de la spate să ne spună ce dorește, deși i se vedea pe față că are o supărare: ” Un copil e rău cu mine”. Aproape mi-a rănit orgoliul când mi-a spus că adversarul e mai mic decât el. Îi spusesem repetat să ne spună dacă-l supără cineva, la școală sau la joacă. Incidentul a fost rezolvat rapid de amfitrioană.

Mă gândesc prin câte astfel de situații trece zilnic copilul nostru, fără ca noi să știm. În definitiv, așa cresc și învață ce e viața. Pe de altă parte, am convingerea că lumea în care trăim e mult mai agresivă decât cea din epoca noastră. Mai ales când vine vorba de internet.

Mai mult

Vladimirisme, episod-pilot

Lumea mea de vise

Alina: Trebuie să scrii despre asta la școală. Care e lumea ta de vise?

Vladimir: Nu am nicio lume de vise!

Alina: Cum nu ai?

Vladimir: Nimic din ceea ce mi se întamplă nu e de vis.

Alina: Totuși …

Mai mult

Viitorul poporului suna bine. La televizor.

Din când în când fiul meu de șapte ani, mă întreabă: azi ați bătut Antena3? Uneori mă umflă râsul, alteori mă îngrozesc de întrebarea venită nu tocmai din senin.

Mare trebuie să fi fost microbul televiziunii în casa noastră și de multă vreme, dacă un pici de clasa întâi are grija bătăliilor noastre de zi cu zi cu audiența.

Copilul meu a crescut într-o casă cu multe televizoare, mai toate deschise pe un canal de știri. Și, probabil, fără corecțiile părintești necesare, cu ușurință s-ar înscrie peste ani în rândul celor care  au televizorul principala sursă de informare.

Imaginea asta și întrebarea pe care mi-o pune uneori mă fac să mă întreb cum vor arăta generațiile viitoare, crescute cu noii idoli de la Antena 3, RTV sau B1.

Mai mult

ÎNAINTE SĂ PLECI

Poți primi toate noutățile direct pe email!