Violențele de Paște ne arată că șmecheria a devenit un sistem de valori

Este timpul să vorbim astăzi despre șmecherie ca sistem de valori. Căci ceea ați văzut în ultimele ore la tv și pe rețele sociale, aici trebuie încadrat. Are treaba asta vreun răspuns?

Toată lumea știe că de Paște am avut o serie de incidente spectaculoase în mai multe zone din țară: Hunedoara, București, Ploiești, Galați, Săcele, Fetești. Toate sunt legate de nerespectarea măsurilor de carantină, arme albe, furci, topoare și apoi o reacție contondentă a autorităților.

Mai e ceva care le leagă: toate au avut loc în cartiere sărace, ghetouri de adevăratelea și cu implicare activă a unor membri ai comunității rome. E vorba de zone unde legea ajunge greu și rar, iar civilizația și educația cu atât mai puțin. 

Să nu ne amăgim, oameni buni, aici nu e o discuție despre integrarea comunității rrome sau despre cum Poliția trebuie să bată mai repede și mai bine. Aici este vorba despre sărăcie și inegalitate, despre eșecul statului și înlocuirea lui cu un sistem de  valori care se numește șmecherie și care răspunde la cu totul alt set de comandamente decât cele cunoscute de noi. 

Statul român e plin de programe pe hârtie, de instituții și tot felul de inițiative pentru cele aproape 700 de mii de romi, cât numără statisticile. Doar că în cartierele cu pricina nu stau doar romi, ci o grămadă de oameni care trăiesc în sărăcie lucie. De asta, Uniunea Europeană când acordă bani acestor comunități vorbește nu de bani acordați lor, ci oamenilor săraci. Tehnic, din 2014 până în 2020 UE a cheltuit 1,5 miliarde de euro în aceste comunități. 

Ar fi trebuit ca oamenii să primească apă, condiții de trai mai bune, ceva școală, acces la resurse și așa mai departe. Cu ele ar fi trebuit să vină și respectarea legii. Unii le-au primit, alții nu. Cert este că în toți acești ani gradul de sărăcie a acestor comunități a rămas pe undeva la 95 la sută, iar jumătate dintre ei trăiesc în sărăcie extremă, față de 13 la sută dintre cetățenii obișnuiți. Doar unul din 10 lucrează.

Ba, mai mult, odată cu sporirea mișcărilor naționaliste, segregarea a fost și mai mare. Ghetouri de facto, zone închise, discurs public rasist prezent în multe părți ale Europei. 

Firesc oamenii au ales ceea ce li s-a părut lor mai bine. În lumea foarte săracă de acolo, modelul succesului au fost familiile interlope. Cei care au mânuit mulți bani negri fără să fie prinși, cei care au făcut afaceri cu politicieni sau au stat la chermeze cu șeful poliției. Cei care s-au bucurat de toate înlesnirile la codul penal pe care le-au primit în perioada PSD. Nearestați, nederanjați, dar public prieteni cu mai marii zilei, ei au impus acest model întregii comunități. 

Banii aruncați în aer, mașinile mari și casele nejustificate de venituri au devenit legea și modelul de urmat. Baronul interlop. Statul e bun pentru alocații, spitale, ajutoare sociale și un pic de școală. Pentru că asta e tot ce-a putut face în realitate. Cât despre muncă ca exemplu, ei toți știu că nu vor ieși din sărăcie muncind, ci făcând o combinație. 

Acest model de viață, șmecheria, ne-a fost prezentat ca o alternativă viabilă și acceptabilă și mai ales necontrolabilă. Se simte bine și-n restul societății, dar cei mai săraci sunt mai vulnerabili. 

Ce-ați văzut de Paște este o demonstrație de putere a acestor oameni. Cum o învingem? Păi atunci când toleranță zero va însemna atât cătușe și pistoale, dar și respingerea de către autorități, zi de zi, a acestui model. Ați putea începe să nu mai stați cu ei la masă.

Despre autor
Blogul striblea.ro s-a născut pentru a da voce pasiunilor mele, de la cărți la fotbal, gândurile mele care nu au loc la tv și, deseori, poveștile...

Un comentariu la “Violențele de Paște ne arată că șmecheria a devenit un sistem de valori

  1. Avatar Radu Prins spune:

    Mda…problema rromilor/tigani in RO. dureaza de ceva ani, dar deloc buni. Interesant mi se pare sa privim retrospectiv situatia tiganilor in perioada comunista,cand in mod categoric, preocuparea autoritatilor comuniste era complet diferita de cea a celor actuale. Tiganii, „aveau de munca”; ma refer la cei saraci, deveniti foarte usor muncitori necalificati pe santierele patriei. Dar si organele interne/Militia adica, aborda altfel starea etniei : ii cam obliga sa-si indeplineasca doua dintre obligatiile fundamentale (declarate) ale cetateanului: accesul la educatie scolara si dreptul la munca. Si respectivii vetateni, nu aveau incotro…caci functiona acel pricipiu rigid al socialismului: „nu poti?, te ajutam, nu vrei (?…) te obligam”. Or astazi nimeni nu mai este obligat sa faca nimic impotriva vointei proprii, ceea ce este absolut interesant, iar “liberul arbitru” functioneaza, duduind la o inalta presiune sociala.
    Desigur ca este extreme de important ca fiecare dintre cei care se incumeta sa discute pe respectiva “chestiune a rromilor”, sa o faca cu deplina obiectivitate. Or eu ma intreb, daca putem noi sa fim cu adevarat obiectivi ?. Pentru ca, domnule Striblea, ceea ce constat eu ca ne lipseste de o buna bucata de timp, este o atitudine cu adevarat crestina, o interpretare desigue documentata correct, dar si insotita de o judecata adevarata a valorilor de fapt. In masura in care respectivele “valori”, carevasazica exista. Scuzati-ma va rog, dar nu cunosc o alta alternativa filosofica (dialectica…) mai potrivita sub influentele careia sa ne aflam.
    Asadar, tiganii, poate ca au devenit o “problema” pe harta civilizatie europene in general, dar sigur ca sunt o mare problema in structura societatii romanesti si spinoasa in zona culturii romanesti. Si din nefericire, problema lor, devine tot mai dificil de clarificat ( nu suntem in stare sa o rezolvam, inca…), tocmai datorita neputintelor noastre dialectice, devenite atat de dogmatice, ba chiar naive.
    De 30 de ani incoace, sufar in momentul in care citesc in ziare, despre infractiuni comise de catre cetateni romani, sa spunem in Italia. Asociind informatia abstracta cu inmaginile care m-ai scapa uneori si din care iti dai seama ca este vorba despre activitati antisociale ale rromilor/romani, ascunzandu-se respectivul detaliu. Si apoi ne miram ca ne face lumea europeana, “tigani”. Dar e firesc sa ni se puna respectiva eticheta, dar nu este insa, Drept !. Nu este cinstit.
    Apoi, sa ne referim la ceea ce vedem “edificat” aici in RO. de catre tiganii nostri. De unde bani, de unde Autorizatii de Constructie?. Nu-i asa ca sunteti tentat sa interpretati totul la modul cat se poate de abstract/irelevant?. Pana astazi, eu cel putin, nu am sesizat un raspuns a unei autoritati administrativ competente, aferent acestei “dileme”. Lumea vorbeste ca ar fi vorba despre…spaga; adica despre coruptia cea atat de eficient implementata in RO.
    Si inca un singur lucru sa mentionam, acela al comportamentului absolut “ireverentios” al “tiganilor”, (Doamne, ce termen pretios am folosit pt. asta) cum ar fi acela “practicat” in mijloacele de transport in comun; total lipsit de cele mai marunte elemente ale respectului. Te uiti la ei si nu citesti in ochiilor…nimic propriu acestei zone. Absolut nimic. Spiritul de haita ii domina in continuare. Si ce facem pentru a indrepta lucrurile, in afara de nimic serios, in afara de a bate apa in piua?.
    Asa ca, domnule Striblea, in opinia mea ne aflam in continuare in zona crepusculara a unor nedumeriri fundamentale, asociata pierderilor de memorie, cultura adevarata, curaj si maiales, forta de interpretare…crestina.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *