Ucraina

12 septembrie 2024. Trump a supărat și Berlinul

În timp ce lipsa de trupe rusești devine tot mai evidentă după incursiunea de la Kursk, Vladimir Putin amână mobilizarea necesară, creând tensiuni interne. Pe de altă parte, Ucraina a prezentat Statelor Unite o listă de ținte rusești în cadrul colaborării militare. În Europa, Germania a reacționat puternic la comentariile lui Donald Trump despre tranziția energetică a Berlinului făcute în timpul dezbaterilor, în timp ce republicanii s-au arătat dezamăgiți de performanța „nepregătită” a fostului președinte. În New York City, o rețea de hardware ascunsă sub oraș ar putea revoluționa tehnologia, iar impactul Războiului împotriva Terorismului continuă să modeleze politica stângii americane. Într-un context mai relaxat, americanii au acum o nouă opțiune de călătorie inedită, având posibilitatea de a conduce până pe teritoriul francez.

Ucraina

Putin tergiversează mobilizarea, în ciuda lipsei de trupe dezvăluită de incursiunea de la Kursk.

Kievul prezintă SUA o listă de ținte rusești.

Politică

Germania critică dur comentariile lui Trump din dezbatere despre tranziția energetică a Berlinului.

Republicanii, dezamăgiți de performanța „proastă” și „nepregătită” a lui Trump în dezbatere.

În alte știri

Ce trebuie să știi despre rețeaua de hardware îngropată sub New York City.

Cum a distorsionat Războiul împotriva Terorismului stânga americană.

Cum pot americanii să conducă automobilul până pe teritoriul francez

Muzica de azi

10 septembrie 2024. Ucraina se pregătește pentru o invazie dinspre Belarus

Analiza critică a sancțiunilor occidentale asupra Rusiei relevă o percepție conform căreia acestea nu au fost suficiente pentru a provoca o răscoală în rândul rușilor împotriva lui Putin. În Uniunea Europeană se subliniază necesitatea unui supliment anual de 800 miliarde de euro pentru a preveni o criză economică severă. În același timp, critica adusă lui Trump de către Harris legată de inovările tehnologice, cum ar fi cel mai rapid supercomputer din lume, reflectă diversitatea provocărilor și realizărilor actuale. De asemenea, problemele legate de criza locuințelor și posibilitățile de valorificare a energiei geotermale pentru a satisface cerințele energetice ale inteligenței artificiale sunt aspecte importante care evidențiază direcțiile viitoare în aceste domenii.

La marginea Cernobîlului, soldații ucraineni se pregătesc pentru o amenințare potențială din partea Belarusului

A fost naiv să ne așteptăm ca sancțiunile occidentale să determine rușii să se răscoale împotriva lui Putin, spune Inozemtsev

Politică

UE „are nevoie de un supliment anual de 800 miliarde de euro pentru a evita o declinare agonizantă”

Harris îl ironizează pe Trump în ziua dezbaterii cu critici din cadrul administrației sale

În alte știri

O zi din viața celui mai rapid supercomputer din lume

Cine este responsabil pentru criza locuințelor?

Cum ar putea apetitul AI-ului pentru energie să valorifice puterea geotermală

Muzica de azi

O teză falsă: ”Problema minorităților și a teritoriului ne împiedică să ajutăm Ucraina.”

Una dintre tezele favorite ale internetului care se ”îndoiește” sau crede într-o relație specială cu Rusia este cea legată de faptul că România și Ucraina nu poate fi prietene nici în război. România nu ar putea ajuta Ucraina, ni se spune, pentru că ne desparte tratamentul aplicat minorității românești și chestiunile teritoriale.

De asta, marți, l-am chemat pe Armand Goșu la România în Direct, ca să evaluăm relația noastră istorică cu Ucraina și mai ales dacă cele enunțate ne pun într-o poziție de adversitate cu vecinii de la nord.

Las emisiunea la finalul acestui articol și o recomand cu mare încredere celor care vor să afle lucruri echilibrate despre ce trăim acum. Subliniez și eu câteva dintre ele, așa cum au rezultat din discuție.

O parte din elita politică și administrativă ucraineană este moștenitoarea Partidului Comunist din Rusia, care nu ne avea la inimă. Discursul anti-românesc a fost prezent în elita comunistă încă de la instaurarea lui Ceaușescu. Există un model de educație politică rusească ce pune într-o lumină defavorabilă România

Înainte de referendumul privind obținerea independenței Ucrainei din decembrie 1991, Parlamentul de la București, sub mâna lui Ion Iliescu, dă o rezoluție de condamnare a pactului Ribbentrop Molotov. Interesul lui Iliescu era să-i dea o mână de ajutor lui Gorbaciov să păstreze Uniunea Sovietică. Drept rezultat, teza rusofonă în Ucraina a fost că România este revanșardă și că-și vrea teritoriile înapoi. De la acesl moment, relația României cu Ucraina a început prost și a continut așijderea.

Extinderile teritoriale ale României, sub steag al Uniunii Europene, sunt de neconceput astăzi. Astfel, posibilitatea ca România să recapete teritorii din Bucovina este apropiată de zero, dacă vrem să rămânem în UE, spune Armand Goșu. În plus, majoritatea acestor teritorii este locuită de ucraineni.

Minoritatea vorbitorilor de limba română din Ucraina este de aproape 500 de mii de oameni. Dar cea mai mare parte a lor se declară moldoveni. Ucraina ne îndeamnă mereu pe noi și pe moldoveni să ne rezolvăm această problemă.

Să spunem că anul aplicării legilor care vorbesc de impunerea limbii ucrainene este 2022 sau chiar 2023. Adică cel mai devreme în această toamnă. Asta dă un răgaz României să-i facă niște cereri lui Zelensky. Mingea e la noi.

În privința discursului lui Zelensky din 2018, care spune că România a ocupat teritorii ale Ucrainei, toți cei care o folosesc uită să adauge și o îndreptare făcută de ambsadorul lor la acea dată, la București.

„Regret cu sinceritate această situaţie neplăcută, dar care până la urma e drept rezultatul unei traduceri incorecte şi unor interpretări nefondate”, a precizat ambasadorul. „Despre «ocupaţie» ca termen juridic se poate vorbi când preluarea cu forţa a controlului asupra unui teritoriu se face în defavoarea statului care îşi exercită suveranitatea pe acest teritoriu. Contextul istoric la finalul anului 1918 cu dezmembrarea Imperiului Austro-Ungar şi mişcările naţionale în fostele provincii ale acestuia au creat situaţia când aceste provincii istorice nu mai aveau suveranitatea recunoscută internaţional, deci preluarea lor de alte state vecine nu poate fi considerată «ocupaţia.»

Cred că momentul complicat ne împinge la un singur tip de concluzie. Da, avem lucruri de rezolvat de o parte și de alta, dar pericolul pentru ambele state este atît de mare că nu avem decît șansa unei bune înțelegeri. Altfel, pierim împreună.

Foto

Singura putere a Rusiei este disprețul față de viață

Retragerea armatei ruse din nordul Kievului a dus la descoperirea mai multor crime de război. Ucrainenii au filmat trupuri de persoane cu mâinile legate la spate și executate. De asemenea, au fost descoperite gropi comune. Imaginile nu lasă loc de dubii. Nu este vorba de accidente sau de civili prinși între focuri. Aici este un fenomen premeditat.

Sunt probabil cele mai bine documentate crime ale armatei ruse. Probabil că vom mai vedea altele în zonele care au fost sub ocupație. Adăugați aici relatările frecvente despre furturi sau despre vânzare propriilor bunuri.

Dar cât dispreț față de viață să ai?

Mult. Total. Dan Alexe spunea în al 29-lea episod al podcastului Vorbitorincii că fibra socială a societății rusești a fost alterată. Grozăviile din lagăre, din gulag s-au transmis către toată societatea. Modelul de viață în care doar supraviețuirea contează s-a extins. Dan spune că societatea rusă este condusă acum de numeroase grupări mafiote care stăpânesc tot ce înseamnă oameni buni și decenți. „Însuși Putin vorbește ca un șef de grupare mafiotă.”

Armata rusă nu are cum să fie diferită de societate în ansamblu. Furturile corupția, abuzul, minciuna sunt norma, cel mai probabil în rândurile sale. Și un nivel scăzut de profesionalism.

Toate astea duc la dezlănțuiri animalice când cei pe care ai vrut să-i cucerești îți și opun rezistență. Moartea cuiva nu e mare lucru, mai ales că nu e din mafia ta.

De asemenea, faci asta cu gândul că-i vei îngrozi pe cei care vin din urmă și că astfel îi vei înfricoșa. E singura unealtă pe care o au la îndemână și singura pe care o înțeleg, de vreme ce astfel au fost crescuți. De altfel, și șefii lor mai mari de la Kremlin procedează la fel cu întreaga planetă. Agită spectrul morții și speră că ne vor speria. Și chiar omoară.

Mai este un lucru care trebuie desprins. Lipsa de frică. Orice soldat sănătos la cap știe că toate astea, făcute la vedere, ar sfârși într-o anchetă. Dar este clar că nu despre asta e vorba aici și că sunt încurajați să o facă.

Ce putem face?

Există o sumedenii de pârghii diplomatice prin care Rusia poate fi determinată să-i pună la dispoziția justiției pe criminali. De asemenea, de acum știi, atunci când te așezi la masă cu acești oameni, că ei sunt niște criminali de război. Și ai ca scop să-i scoți din istorie pe liderii de la Kremlin.

Dar mai e ceva. Strict în spațiul românesc.

Nu mai este loc de nuanțe. Nu mai este loc de de văzut cine este mai rău, rușii sau americani, cine este mai mare putere colonială. Nu mai este loc și de „alții au făcut la fel”. Nu mai este loc de „NATO venea încoace” și „să ne mai gândim.”

Cine justifică ceva din face Rusia, justifică crime de război.

Foto

Câteva scenarii posibile pentru terminarea războiului

Probabil că cei mai mulți dintre noi se întreabă astăzi cum s-ar putea sfârși demența începută de Putin. Unul dintre ascultătorii de la România în Direct spunea că ”războiul este ca un tren. Adică e mai ușor de pornit decât de oprit. ”

De asta toate scenariile de terminare analizate acum trebuie să-l includă pe Putin. Fie prin hotărârea sa, fie prin dispariția sa. Politică sau de altă natură. La România în Direct a venit Armand Goșu, istoric și politolog, foarte bun cunoscător al spațiului rusesc. Cu el am enumerat o serie de scenarii și câteva ipoteze care decurg din ele. Unele ne plac, altele nu. Cert este că trebuie să le avem pe toate în față. Vă las discuția mai jos, dar și un sumar rapid al scenariilor posibile.

Scenariul retragerii din Ucraina.

În condițiile unei rezistențe acerbe a ucrainenilor și a presiunilor economice internaționale, cu o economie lovit dur și rubla inexistentă, Putin ar putea să se retragă.

Armand Goșu spune că acest lucru nu ar duce la pieirea lui Putin, ci la salvarea lui. Va încerca să limiteze dezastrul. În același timp, va încerca să păstreze Crimeea și Donbas, ca o victorie minimă.

Scenariul cuceririi Kievului.

Putin poate să cucerească Kievul și să înlăture puterea lui Zelenski. În locul său ar putea să instaleze un guvern condus de Viktor Ianukovici, de exemplu. Doar că asta ar putea duce la o insurecție masivă în Ucraina. Combinată cu sancțiunile internaționale, în doi sau trei ani, ar putea însemna că Rusia va fi nevoită să plece pentru a păstra Crimeea și Donbasul.

Această ipoteză ar putea fi combinată și cu un regim de teroare al Rusiei la adresa elitei ucrainene și a populației civile pentru a păstra supremația. Asta ne duce la cu totul alt scenariu.

Scenariul ”de coșmar” al ocupării Ucrainei.

Este posibil ca forțele importante ale lui Putin de abia acum să vină spre zona estică. Trebuie să luăm în calcul posibilitatea ca întreaga Ucraină să fie ocupată de trupe ruse laolaltă cu un guvern colaboraționist. Este posibil să avem trupe ruse la graniță. Și asta înseamnă că vecinii noului stat vor intra într-un război hibrid cu acesta. Și că viața la frontieră, aici, va fi mereu sub amenințare. Asta înseamnă războaie economice, politice, ridicare de partide extremiste.

Angajarea unor lupte cu NATO.

Dacă Rusia este la hotarele noastre și ale Poloniei poate angaja lupte cu trupe NATO. Poate porni cu o rachetă rătăcită sau o neînțelegere la o graniță. Și apoi testarea forțelor de ambele părți. Nu elaborez mai mult căci încă suntem departe de acest scenariu.

Mai multe Ucraine

Nu am discutat acest scenariu cu Armand, dar este un scenariu care este vehiculat în aceste zile. Este unul convenabil Rusiei și care ar părea pragmatic liniștitor pentru noi. Dar ne lasă în aceeași situație cu Ucraina controlată de ruși, adică în apropierea unui război cu NATO.

Posibilitatea unui test nuclear

Cancelariile lumii discută această chestiune și o consideră serioasă. Nu va fi bombardată o comunitate de la bun început. Rusia își va arăta puterea cu o bombă tactică. Adică una de putere mai mică, lansată asupra unei zone nelocuite sau puțin locuită. Ar putea fi vizată zona arctică, un ocean sau, de ce nu, Marea Nordului, între Danemarca și Marea Britanie.

Statele occidentale au de ales între a se opri în acest moment sau a răspunde similar, cel mai probabil în zona arctică rusească.

Dacă am ajuns aici, Dumnezeu cu mila.

Altfel, toate cancelariile lumii lucrează cu astfel de scenarii, dar ele se modifică și se dezvoltă în funcție de ceea ce face adversarul. Așadar, acestea rămân scenarii, dar orice evoluție ține și de raționalul celor implicați.

Las la urmă.

Înlăturarea lui Putin în Rusia.

Puțin probabilă să fie făcută de cercul de fideli care au fost triați în ultimii zeci de ani. Acolo nu este doar un sociopat, ci mai mulți.

Iar dacă vă gândiți la proteste, slabe șanse. Sunt mici, puține, iar Rusia civilă poate încă să sufer mult. Iar mulți dintre ei trăiesc sub propagandă de o viață.

Cine este Armand Goșu

  • a absolvit Facultatea de Istorie a Universității din București. 
  • are un doctorat în istoria Rusiei, susținut la Universitatea din Moscova (1998)
  • a lucrat ca cercetător la Institututul de istorie „N. Iorga” al Academiei Române, apoi la Institutul Român de Istorie Recentă
  • este conferențiar la Universitatea din București, unde predă cursuri despre trecutul mai îndepărtat sau mai apropiat al Rusiei și al URSS. 
  • este cercetător asociat la Berlin, la Consiliul german de politică externă 
  • a lucrat la radio BBC (birourile din Moscova și București), a fost – pentru aproape un deceniu – redactor șef adjunct și redactor șef la revista 22 
  • Cele mai recente carti: “Rusia, o ecuație complicată”,  “Euro-falia. Turbulențe și involuții în fostul spațiu sovietic” 

Photo by Pixabay from Pexels

De ce este important avionul căzut pentru România

Pentru că am văzut câțiva oameni cu cap, care au spus că e departe de România, că aici lumea nu este interesată. Și dacă e să te uiți la audiențele tv de aseară, cel puțin pe tronsonul meu, așa e. Avionul nu a chemat românii în fața televizoarelor, ei preferând un subiect intern. Dar această tragedie este ușor de tradus în politica internă . Mai mult ea este de natură să influențeze major campania electorală, dacă unul din competitorii înțelege ce are de făcut.

Iată doar câteva dintre implicațiile profunde ale declanșării unei zone de instabilitate în apropierea României. Mai mult

Războiul din Ucraina va decide alegerile din România

Ce se întâmplă și se va întâmplă în următoarele zile în estul Ucrainei va avea consecințe pe termen mediu și lung în România. Mai ales în privința alegerilor prezidențiale din această toamnă. Îndrăznesc să spun că ele vor fi decise, nu atît de tema unui război în coasta noastră, ci de tema unui stat funcțional, viabil și de încredere în situația unui război. De ce?

Mi-am petrecut ultimele zile în Dobrogea. Nu trebuie să fii militar sau spion ca să vezi ce se întâmplă. În fiecare zi cerul e brăzdat de urmele unor avioane supersonice, în fiecare noapte se aud elicoptere, iar un nou distrugător este așteptat la Constanța.  O sumedenie de exerciții militare planificate anterior evenimentelor din Ucraina, tocmai au loc în zonă. Mai mult

Manualul de spionaj. Și războiul din Crimeea

Ar fi trebuit să fie foarte ușor, dar e foarte greu.  Cartea lui Sudoplatov,  Misiuni  Speciale, nu e nici roman, nici povestire, nici documentar.  E, în fapt, un noian de informații căzute brusc și amețitor peste tine. Sudoplatov știe tot despre operațiunile KGB din anii ’30 până în anii ’60. Date, oameni, întâmplări, decizii, tot, tot, tot. Sudoplatov a condus departamentul de spionaj extern al KGB,  a supervizat asasinarea lui Troțki și a furat planul bombei atomice de la americani.

În general, mie îmi plac cărțile astea, le sorb pe nerăsuflate. De data asta, a mers teribil de greu. Mi-am dat seama târziu de ce. Cartea aceasta nu e pătrunsă de niciun sentiment uman. Niciunul. Nici măcar când Sudoplatov însuși îl omoară pe liderul diasporei ucrainiene, dăruindu-i o bombă. Dăruindu-i la modul propriu, pentru că bomba era mascată într-un pachet de ciocolată.

Mai mult

ÎNAINTE SĂ PLECI

Poți primi toate noutățile direct pe email!