scandal

Un scandal făcut în eprubetă

Cazul apei din București riscă să devină un mister sau unul dintre acele scandaluri care vor trece așa cum trec toate în statul român, fără consecințe majore. Doar că de data asta s-au depășit câteva linii roșii care sunt greu de trecut. Sau inadmisibil de trecut. 

Statul român este cel care a comunicat populației că apa din Capitală nu este de băut. Și acesta este lucrul la care trebuie să ne uităm cu cea mai mare atenție. Cea mai mare aglomerare urbană din România a fost sfătuită de liderii săi să nu se atingă de apă din motive de nesiguranță. Cum am ajuns aici?

De duminică-luni seară, apa miroase urât în București. Nu e vorba doar de sectoarele 5 și 6. Dacă nu vorbim de o halucinație în masă, eu cunosc cazuri din sectoarele 2 și 3 care s-au plâns de același lucru. Colegi de-ai mei sau ascultători Digi FM. Concomitent, pe grupuri de Whatsapp circulă un mesaj neidentificat, în care se anunță că apa nu este bună și se invocă o comunicare Apa Nova. Call-center-ul de la Apa Nova este asaltat de mesaje, dar nu există încă o poziție oficială. 

Ore mai târziu, aflăm de la Apa Nova de folosirea în exces a clorului, dar care nu este periculoasă pentru sănătate. Compania spune că fenomenul va trece în cel mult 24 de ore. Marea sa greșeală și dubiul asupra părții sale de adevăr este lipsa de transparență. Apa Nova ar fi trebuit să anunțe de la bun început c-a descoperit o poluare și că amplifică folosirea clorului. Faptul că nu au fost pro-activi pune semne de întrebare asupra lor. Erau datori să-și informeze clienții că vor face modificări.

Lucrurile s-ar fi terminat aici, dar la câteva ore a intervnit Ministerul Sănătății prin comunicate și interviuri ale ministrului. Ministerul, pentru că DSP are un protocol cu Apa Nova că nu pot anunța astfel de situații decât de comun acord. O prostie administrativă din partea statului român. 

Revenind, comunicatul Ministerului și intervențiile ministrului la tv sunt fără dubii. Ni se recomandă să nu bem apă, să nu ne spălăm, să nu o folosim la gătit, deși nu este periculos. Asta ar fi trebuit să dureze 48 de ore. Ministerul spune că sunt depășiri de clor în sectoarele 5 și 6. Depășirea este de 0,5 mg la litru, iar ministerul dă un comunicat ambiguu. Apa nu e rea, dar mai bine nu consumați. 

Doar că aici vorbim de percepții. De aici până la o isterie nu e decât un pas pentru că, tehnic, dacă nu ai voie să te speli, atunci e rău. Urmează un război al comunicatelor, intervine și primarul Firea, apar două tabere. Ministrul Pintea revine și spune că e bine, dar trebuie să fim prudenți. Imposibil de înțeles la ce se gândește. Cu voie sau fără voie pune un semn de întrebare asupra unui lucru vital.

Iar de aici, intervine și reacția cetățeanului care se simte ca un iepure între farurile unei mașini. Cineva minte, dar cine? Nu are la cine să se îndrepte. El se află într-o relație contractuală cu Apa Nova și-i cere socoteală. Apa Nova spune că e bine, cel care-i controlează spune că parcă nu e bine, dar să bage de seamă.

Prefectul este doar un personaj de decor, ministrul bâjbâie, primarul face apel la serviciile secrete și la Iohannis, iar lumea nu știe dacă își poate spăla copiii. Alte organisme de control sunt anesteziate. 

Stimați cetățeni, așa arată un stat prăbușit. Atunci când un stat nu poate să-ți spună dacă apa e bună sau nu, atunci nu mai este stat. Am ajuns la nivelul minim dat de suma tuturor incompetențelor lor. Incompetențe în materie de administrare, control și comunicare. Ani de zile de regres ne-au adus aici. Nimeni nu mai are încredere în nimeni, nimeni nu poate controla Apa Nova și noi stăm ca niște iepuri proști. 

Două lucruri ar mai fi de spus. Apa Nova rămăsese singurul serviciu public funcțional al Bucureștiului. STB e lovit de Otokare, Radet-ul se dezmembrează zilnic, străzile ies de sub gropi, dar apa era o constantă în regulă. Nu e nici cea mai scumpă din țară, Apa Nova chiar mai face investiții, le vedeți în găurile din tot orașul și mai dă și niște profit la Primărie. Acum s-a lovit și credibilitatea ei și probabil se va pune problema concesiunii. 

Altfel, dacă aceasta a fost o mașinațiune politică să lovească în Firea, așa cum se plânge primarul sau poate în Pintea, a cărei imagine era bună, atunci este cel mai ticălos lucru pe care l-am văzut în ultima vreme. Și care va trebui să fie anchetat. Pentru că poți să te joci cu infractorii dar nu cu viața a trei milioane de oameni.  

Dezbaterea publică pe tema gropii de gunoi de la Rudeni: statul nu știe nimic

Agenția pentru Protecția Mediului București a realizat ieri o întâlnire cu oamenii din zonele afectate de mirosurile care vin de ceva vreme de la groapa din Rudeni, de la marginea Bucureștiului. Vorbesc aici de Bucureștii Noi, de Chiajna, de Chitila, Crângași și alte zone din nord-vest.

În fapt, întâlnirea era dezbaterea publică pe care compania Stericycle trebuia să o bifeze legal în procesul de primire a unei noi autorizații de mediu. De fapt, nici măcar asta nu era, pentru că întâlnirea legal programată nu s-a bucurat de venirea nimănui. Ea a fost anunțată în poartă la Stericycle, pe la vreo două primării și într-un ziar.

Mai mult

Marea mistificare

Stau și mă întreb mereu care trebuie să fie doza de tupeu în viața unui om care să-l împingă să facă niște lucruri de care nu va scăpa întreaga viață. Ce resort sau ce mecanisme rulează în softul său încât să-i dea voie să doarmă bine, după ce aruncă o flegmă pe mai toată societatea?

Dar atunci când încearcă să mintă în față nu numai oamenii din breasla sa, dar și pe cei care au bunul simț de-a trăi decent și pe picioarele lor în țara asta? Dar mai ales atunci când iau parte cu bună știință la schimbarea unui set de valori pe care ar trebui să traiască bine o societate. Căci în ultimele luni sunt oameni care s-au angajat să ia parte la una dintre cele mai mari mistificări de le-am putut vedea vreodată. Iată exemplele.

Mai mult

Ce spitale private au avut afaceri cu HexiPharma

Un pasaj trecător, dar absolut trecător, din ancheta lui Cătălin Tolontan. Un interviu cu fostul director al unui spital de stat, acum director la unul privat. Nu i se dă numele:

– E totuși ceva ciudat. Vorbim mereu cu oameni care își clamează neputința de a reacționa. Ați fost director, sunteți ditamai doctorul!
– Da, dar aici vorbim nu de o firmă, ci de un sistem bine protejat. Să vă povestesc ceva. Zilele trecute eram la un spital privat important și am văzut produse Hexi Pharma.

Mai mult

Hexi|Eu nu vreau să-i iertăm niciodată

La patru zile după operația pe care am avut-o în urmă cu câțiva ani, am început să fac febră. Mi-a rămas cu totul în minte pentru că țin minte debutul violent. În salon era mai tot timpul cald și eu m-am trezit la amiază tremurând cumplit.

Mi-au pus două pături și am tremurat așa până când mi-au dat perfuzii. S-a repetat, apoi cu febră mare. Au curs zeci de ape de pe mine. Mă schimbau de trei-patru ori în două ore. Nu puteam să o fac singur, partea stângă a corpului nu mă ajuta. Alternam între friguri și călduri. ”O răceală”, am gândit tot timpul.

Mai mult

Achimaș Cadariu joacă ruletă rusească cu noi

Achimaș Cadariu e relaxat. Zâmbește. Știe ”ce i se pregătește”. Căci sigur i se pregătește ceva. Aici nu e o discuție de sănătate publică. Pentru el e o chestiune de răfuieli între diverse clanuri. Știe el mai bine care. Căci cu asta se ocupă de o bună bucată de vreme. Face și desface printre clanurile din medicină.

Achimaș Cadariu zâmbește. ”Pe cine am supărat?” Acum, i s-a pus în fața dovada că în România se moare de la ticăloșie și corupție. Pentru că ani buni așa a fost obișnuit, a răspuns exact cum știe: ”lasă, domnule nu e chiar așa.” S-ar opera oriunde în România. Ca și majoritatea românilor, pentru că ei nu au altă opțiune.

Mai mult

O zi în România lor: silă și dispreț

Dați-vă un pas înapoi și priviți-vă un pic țara. Ce s-a întâmplat în ultimele ore în locul în care trăiești? Cum arată țara în care vrei să-ți crești copiii? Toate faptele de mai jos sunt reale și-ți sunt prezentate deseori drept exemple de curaj, abnegație, de liber arbitru și luptă pentru țara ta. Și, mai ales patriotism.

Al doilea om din cel mai mare partid al țării este dat afară după 20 de ani. Motivul este că a cerut plecarea șefului său, după ce acesta  fost condamnat la pușcărie cu suspendare pentru furt de voturi. Votul împotriva sa, că tot veni vorba, a fost în unanimitate. Nicio voce nu i s-a ridicat alături. S-a izbit de un zid al tăcerii, lașității și imposturii cum rar ți-e dat să vezi. Totul în numele unei rezistențe împotriva …împotriva a ce? O mai mare răsturnare a firescului cu greu să fie posibilă.

Mai mult

Când paradisul devine iad

Dacă prinzi câțiva ani de meserie prin presa din București, o să realizezi repede că deasupra normalului din societate și politică există un bordel. O zonă gri-neagră în care se amesteacă bani, corupție, droguri, morți de oameni sau diacuții despre ele. E un soi de culoar pe care, ca ziarist poți să-ți bagi capul din când în când . Te uiți și nu-ți vine a crede. Dar informația se sedimentează.

Un viitor fost primar îmi spunea la un moment că ” ce e pentru un partid mare să strângă patru milioane de euro cash într-un județ?”. Și eu spuneam că patru milioane cash este o sumă mare. Și mi se zâmbea de sus și era clar că nu mă calific să intru pe etajul respectiv al bordelului.

Mai mult

În cazul Brădet, aveți de răspuns la o singură întrebare


Întâi faptele, căci așa este firesc. După o lună de căutări, inspectorii sanitari veterinari găsesc bacteria periculoasă de E.coli în produsul unei fabrici de lactate, sută la sută românească. Produsul nu este unul ambalat, ci vrac și apare într-un lot de 25 de kilograme.

Împotriva uzanțelor, care în anii trecuți au protejat companiile, ministrul Agriculturii spune numele companiei cu subiect și predicat. Reacțiile au fost imediate și au împărțit România în două. Unii vor să creadă ministerul Agriculturii, alții spun că este o făcătură care să acopere ceva.

Mai mult

Infecția cu E.coli e treabă românească

În America treaba e simplă. Românii care au acolo mici afaceri în domeniul alimentar îți vor spune că în zece ani nu au avut niciun control de la o instituție sănătate publică. Nu pentru că americanilor nu le-ar păsa, ci pentru că, dacă ai băgat o toxinfecție alimentară în vreo 10 clienți, poți să închizi.

Dacă se și întâmplă să moară cineva, atunci realmente ești mort și tu cu toate afacerile, eventual și toată averea. Responsabilitatea personală și regula este cea care păzește întreaga afacere și viața oamenilor.

Mai mult

ÎNAINTE SĂ PLECI

Poți primi toate noutățile direct pe email!