parlament

Poliția gândirii în Parlamentul României

Pentru prima oară, Parlamentul României dă o lege care interzice vorbitul, cercetarea și opiniile despre o minoritate sexuală, în cadrul instituțiilor de învățământ. Asta este de o gravitate excepțională. 

Senatul a aprobat un proiect de lege care interzice în școli și universități orice referire sau activitate ”în vederea răspândirii teoriei sau opiniei identității de gen, înțeleasă ca teoria sau opinia că genul este un concept diferit de sexul biologic și că cele două nu sunt întotdeauna aceleași.” E o modificare la legea educației care a trecut cu aplauze din partea senatorilor. Și merge la promulgare.

Nu intru în detalii asupra subiectului interzis pentru că dezbaterea încă e minoră în România, deși ar trebui purtată. Nu acesta este fondul problemei, ci altul care ține de modul în care funcționează lumea civilizată. Persoanele trans fac parte dintr-o chestiune delicată, sensibilă și despre care se discută peste tot în lume. Sunt campanii pro și contra, există dezbateri etice și științifice.

La noi, clasa politică a hotărât că acest subiect nici nu se poate discuta. Adică să vă fie foarte clar: este interzis într-o instituție de educație să discuți, să analizezi, să cercetezi această chestiune. Or tocmai asta se întâmplă într-o instituție de învățământ și cercetare. Nu numai că este interzis, dar, în textul inițial și care a fost respins, te lua Poliția dacă făceai asta. Chiar de ”agenții MAI specializați în domeniu.” Adică am fi avut un fel de poliție trans. Cum ai fi vorbit, cum te-ar fi amendat.

Pot fi de acord cu o dezbatere legată de prezența unor chestiuni de genul acesta în școală. Adică să vedem dacă e bine sau nu. Deși mie mi-e clar că oamenii trebuie să cunoască cât mai mult din problemele care-i înconjoară. În plus copiii deja știu de povestea asta de pe Instagram. Nu mai bine le spune cineva pregătit despre ce e vorba?

Dar cum puteți, domnule senator inițiator Lungu, de la PMP, să-mi interziceți mie, ca adult, să studiez așa ceva? Dacă, azi, la 43 de ani, eu aș vrea să fac doctoratul în ”reflectarea problemelor persoanelor trans în media din România”, dvs îmi interziceți? Adică nu am capacitatea de a discerne, împreună cu un profesor, această problemă?

Adică nu am destulă minte pentru treaba asta? Și mă protejați dvs? Aceasta este o inepție.

Trebuie să vă povestesc ceva, apropo de cuvântul ”trans”. Nu știu dacă vă este cunoscut episodul meditației transcendentale din România. Pe vremea lui Ceaușescu a fost un grup de oameni la noi care a practicat chestiunea asta. După ce li s-au dus gândurile în toate părțile, cum s-a considerat atunci, Securitatea a hotărât că grupul e periculos, l-a desființat și pe unii membri i-a arestat. Au trecut anii și despre meditația transcedentală găsești lucruri, la liber, pe tot internetul.

Ce vreau eu să vă spun e că mintea nu poate fi interzisă. Nici gândirea și nici granițele ei. Ce-ați făcut dvs s-a mai practicat în evul mediu și mintea omului tot a trecut mai departe. Legea dvs. nu o să treacă pentru că e neconstituțională, dar mai am de zis ceva la final.

Ultimul amendament propus la modificările legii, de un alt senator, spunea că este interzis prozelitismul politic făcut asupra elevilor, în afara școlii, de către partide. Ei bine, această propunere firească a fost respinsă. Pentru că în țara asta e bine să fii într-un partid, dar nu e bine să fii ce vrei tu.

Photo by Sharon McCutcheon from Pexels

Impozitarea pensiilor speciale cu 85 la sută. Va trece de CCR?

Camera Deputaților a adoptat, ca for decizional legea, care impozitează pensiile speciale. Dacă va fi promulgată, legea o să taie cu 85 la sută veniturile mai multor categorii profesionale care se bucură de acest tip de venituri. Unele dintre ele sunt supradimensionate, ca în cazul magistraților, altele au valoare mai mică, așa cum este cazul militarilor și al polițiștilor. Legea are următoarele prevederi. 

„Pensiile cu valoare de până la 2.000 de lei inclusiv nu se impozitează, cele cuprinse între 2.000 şi 7.000 se impozitează cu 10%, iar pensiile cu o valoare de peste 7.001 lei se impozitează cu 85%, pentru ceea ce depăşeşte suma de 7.001 lei”

Publicația G4 a făcut și o sinteză asupra categoriilor care vor fi afectate de prevederi. Iată-le:

  • pensia de serviciu prevăzută de Legea nr.94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

  • pensia de serviciu prevăzută de Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

  • pensia de serviciu prevăzută de Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

  • pensia de serviciu prevăzută de Legea nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea şi al personalului care funcţionează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice, cu modificările şi completările ulterioare;

  • pensia de serviciu prevăzută de Legea nr.7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

  • indemnizaţia pentru limită de vârstă prevăzută de Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

  • pensia de serviciu prevăzută de Legea nr.223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, cu modificările şi completările ulterioare;

  • pensia de serviciu prevăzută de Legea nr.216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, cu modificările ulterioare;

  • pensii militare prevăzute de Legea nr.223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare (militari, polițiști, jandarmi, agenți din penitenciare, servicii secrete);

  • indemnizaţia pentru limită de vârstă prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ, cu completările ulterioare (primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de Consilii județene);

  • indemnizaţia lunară acordată persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român prevăzută de Legea nr.406/2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de șef al statului român, cu modificările și completările ulterioare.

Legea a fost votată doar cu un vot împotrivă și este rezultatul unui acord politic, cum nu am văzut de ani buni. De asemenea, este și cel mai bun act normativ rezultat până acum pe această temă. Pentru că nici nu abrogă, nici nu taie venituri. În plus, este garantat că niciuna dintre părțile politice nu va ataca la CCR legea. O va face, însă, Înalta Curte care va apăra drepturile magistraților. Nu știm ce va face Avocatul Poporului. 

Așadar, ce puncte slabe are această lege în fața CCR?

Primul vine din respingerea legii de abrogare a pensiilor speciale care s-a întâmplat în iarnă. Iată ce scria Curtea la data respectivă. 

 „Legea criticată are un caracter profund eterogen, vizând statute profesionale diferite, precum și funcții de demnitate publică, tratate împreună din perspectiva pretinsului deziderat de eliminare a ”pensiilor speciale”, fără a se respecta exigențele impuse atât din punct de vedere al formei specifice fiecărui domeniu de reglementare, cât și al fondului reglementărilor”.

Negreșit și documentul de miercuri este eterogen și vizează pe toată lumea în bloc. CCR ar putea cere ca fiecare reglementare să fie separată. De asemenea, se va uita și pe procedura de adoptare care, în iarnă, a fost intens criticată. 

Pe de altă parte, fostul judecător al CCR, Augustin Zegrean a vorbit la Europa Liberă despre sarcina fiscală echitabilă, care ar fi un principiu prevăzut de Constituție

Când vine vorba de impozitare, există un text în Constituție care spune că sarcinile fiscale trebuie să fie just așezate. Dacă la unul care are 20.000 de lei pensie, îi punem impozit 90%, iar la cel care are 20.000 de lei salariu îi punem impozit 10%, nu știu dacă este chiar justă așezare a sarcinilor fiscale. Unde au mai văzut ei impozit de 90%? Cred că un astfel de impozit ar pica la Curtea Constituțională pentru că nu se aplică tuturor, sunt și salarii care sunt foarte mari, nu doar pensii care sunt foarte mari. Uitați-vă ce salarii sunt la Eximbank, Autoritatea de Supraveghere Fiscală, Banca Națională. Nu poți să impozitezi doar pensiile în halul ăsta și salariile nu. Cu ce au greșit pensionarii?”

La fel, este atacabil faptul că doar unele dintre pensii, adică cele speciale au fost impozitate, spune Zegrean

Nu poți să impozitezi cu 90% , nici măcar cu 50% și pe altul cu 10%. Nu se poate pune impozit pe anumite pensii și pe altele să nu pună. Și unii și alții sunt pensionari”

De data asta, însă, Parlamentul a fost deștept. Impozitarea nu se aplică pe partea de contributivitate, ci doar pe partea specială care vine ca un bonus de la stat. Așadar echitatea ar fi asigurată. Mai este, însă, o poveste, cel puțin în ce-i privește pe magistrați. Tăierea pensiilor lor este oprită încă din 2010 de când a vrut să o facă Traian Băsescu. Iată ce zicea Curtea atunci.

„In concluzie, Curtea constata ca principiul independentei justitiei apara pensia de serviciu a magistratilor, ca parte integranta a stabilitatii financiare a acestora, in aceeasi masura cu care apara celelalte garantii ale acestui principiu.”

Aceasta va fi o nucă tare în fața judecătorilor CCR. Există însă o portiță, chiar în aceeași hotărâre. 

De principiu, pensia de serviciu a unei categorii profesionale, reglementată printr-o lege specială, are două componente, și anume pensia contributivă și un supliment din partea statului. Partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depășește acest cuantum se suportă din bugetul de stat. Acordarea acestui supliment ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale si nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, astfel cum este reglementat in art.47 alin.(2) din Constituție”

Așadar, judecătorii au o marjă de lucru exact cu bonusul de la stat. Dar mai au de trecut o ultimă chestiune: propriile pensii. Cel puțin cinci judecători sunt afectați în privința pensiei de magistrat, cu toții în privința pensiilor de la Curte, iar în unii în legătură cu pensia de parlamentar. Pentru unii veniturile vor suferi o cădere colosală. Vor fi de acord?

 

 

 

Ne place sau nu, limitarea unor drepturi trebuie făcută de Parlament

Bătălia pentru starea de alertă, dată de Parlament și Guvern, cu intervenția CCR, are o semnificație mai profundă decât cine se așează într-o postură electorală mai bună. Este de fapt un test pentru democrația noastră care trebuie să reziste, indiferent de modul în care ne plac sau nu actorii. 

Sesizată de Avocatul Poporului, CCR a decis că limitare unor drepturi cetățenești în România poate fi decisă doar de Parlament nu și de către guvern. Iar acest lucru se poate face doar pe o perioadă limitată. Știu că decizia nu pică bine președintelui și guvernului, dar ea este necesară pentru limpezirea spațiului nostru democratic pe viitor.

De fapt, bătălia care se duce este între pandemie și democrație. Trebuie să admitem că, în România, puterea a fost exercitată în ultimele luni doar de câteva persoane. Putem să le numărăm pe degetele de la o mână: Iohannis, Orban, Vela, Arafat și Tătaru. Asta a fost necesar pentru că era nevoie de decizii rapide. Și putem cădea de acord că fără aceste decizii, În România ar fi putut fi mai rău. 

De asta, multă lume este înclinată să spună că așa este mai bine. Că urgența, criza, pandemia în acest caz, sunt situații care ne dau voie să umblăm la drepturile cetățenești tocmai pentru evitare unor pericole. Întrebarea care se pune este, însă, dacă în locul celor pe care i-am numit s-ar fi aflat echipa guvernamentală a PSD. Tot cu așa ușurință s-ar fi acceptat această soluție? Dacă la 10 august, echipa Dragnea hotăra că în România am ajuns într-un impas așa de mare încât e necesară o stare de urgență?

Desigur că buna credință și istoricul politic al celor care iau astfel de decizii cântărește mult. Iohannis și ai săi nu au în spate un bagaj de decizii lipsite de bună credință, așa acum are PSD-ul. Și nici n-au dat semne că vor să se joace de-a autoritarismul cum visa Dragnea, căruia, probabil, îi plăcea mult de Viktor Orban. Aceste decizii ale CCR se dau însă pe termen lung și pentru a preveni momente de tip Orban

Rațiunea spune că, de vreme ce însuși guvernul și mica celulă de putere au hotărât că situația se îmbunătățește, puterea trebuie să revină în spațiul său democratic. Parlamentul, ne place sau nu, obligă la dezbateri și la ascultarea mai multor argumente. Avem diverse pârghii de control pentru ce se întâmplă acolo, atâta vreme cât bătălia se poartă cu onestitate. 

Iar pentru cei care cred că măsurile mai dure sunt esențiale în această țară, pentru că nu avem un popor ascultător, nu aceasta este soluția. Concentrare puterii în câteva mâini este greșită. Oameni mai puternici nu fac poliția mai eficientă sau legea mai bună. De exemplu, nu am fi asistat la o afirmație de genul că cei care fac achizițiile ar trebui să aibă imunitate, așa cum a spus Arafat. 

Sigur că nu toți cei din Parlament sunt apărătorii democrației. Sub acest scut au făcut de-a lungul anilor treburi mișelești. Dar pentru asta vine și decontul. Și s-a văzut destul de clar că societatea le poate pune frână. 

Concluzia pe care trebuie să o tragem este de altă natură. Democrația nu este negociabilă. Ea este un joc al balanțelor și tocmai asta se întâmplă acum. Ce au de făcut puternicii zilei, în astfel de situații, este să stea la aceeași masă și să găsească soluții comune pentru toți. Soluții care să fie negociate, să nu depășească cadrul legal și să se supună compromisului acceptabil într-o societate democratică.  

România, lucruri care (nu mai) contează

Deunăzi, la spălătorie, mi-au spălat mașina patronul și nevasta lui. Nu mai au decât doi oameni de ceva vreme și nici nu o să mai vină altcineva. Bani puțini, multă muncă. De abia au putut să oprească un băiat la vulcanizare.

Au bătut toate satele de pe lângă București, dar ”nu prea se mai vrea”. Și așa e plin de afișe cu locuri de muncă, pe toți stâlpii din comună: de la frizerie, la spălătorie, la vulcanizare și companii de construcții. Niște băieți de la ”logistică” mi-au pus unul drept în fața porții, poate mă duc eu. 

Mai mult

Despărțirea

E cald în decembrie. E cald de lepezi hainele. Nicio fărâmă de abur nu iese din gură. E aprope o primăvară. Iar la noi, când e cald în decembrie, se întâmplă lucruri. În decembrie cald, acum 28 de ani, am răsturant țara și am eliberat speranța. Și am tot construit.

28 de ani mai târziu, în decembrie cald, construcția s-a oprit. Speranța odată cu ea. Lucrurile sunt așezate să meargă spre înapoi. Ziua de ieri are o coincidență sinistră. Căutată. Este ziua în care ne despărțim de Rege și de ce a însemnat monarhia pentru România. Și tot ieri ne-am despărțit de demnitate, democrație, dezbatere în Parlamentul României.

Mai mult

Noul Cod Rutier, inept și populist

Pentru că nu se mai pot înțelege cu polițiștii pe stradă, câțiva parlamentari au inventat culmea Codului Rutier. Pedeapsa se aplică doar dacă ai deranjat pe cineva. De fapt, oamenii propun într-o modificare a Codului Rutier principiul ”nu deranjezi, nu iei amendă.” Ne spun că e apărut undeva în China și că e foarte util la ce se întâmplă în România.

E adevărat, nu e prima propunere. Prima propunere se referă la interzicerea mașinilor fără însemne ale Poliției. De acord, poate ar trebui ca polițiștii să te ia doar în uniformă, doar din mașini cu girofar. Nu fac o mare discuție. Oamenii se plâng că și ei, chiar ei, ce sacrilegiu, au fost luați de radare din mașini fără însemne. Vedeți că nicio secundă nu se pune problema dacă au încălcat legea. Se pune doar problema dacă cei care aplică legea respectă toate formalitățile.

Mai mult

De vorbă cu parlamentarul care a mâncat din gunoi

USR-ul venit de la Cluj este un șoc pentru Parlament: un senator doarme în jilț, iar un deputat mănâncă din gunoi. Scandalos, primul caz, dar al doilea îți taie respirația. Dincolo de greață și alte reacții legate de gunoi, te izbește și un iz de populism. Adică, ce trebuie să faci mai mult să vadă alegătorul că ești alături de ei.

Altfel, are vreo noimă ceea ce-a făcut Adrian Dohotaru? Am stat câteva minute de vorbă și a rezultat că este un mai articulat decât parlamentarul clasic. Mai articulat și mai de ascultat.

Mai mult

PSD a mărit salariile cu metoda Anastase

După șase ani, momentul Anastase s-a repetat în Parlamentul României, în aceeași cameră, la Deputați. PSD a trecut legile de mărire a salariilor la medici, profesori și asistenți sociali, anunțând că în sală sunt 184 de deputați, când în realitate erau doar 153.

Adică cu vreo 10 la sută mai puțin decât era necesar să mărească salariile cu 15-20 la sută, așa cum au făcut. Zic eu că e un moment Anastase, dar este unul pe invers. Atunci, PDL se grăbea să taie niște pensii, acum PSD se grăbește să dea niște drepturi. Principiul șmecherie este același: votați că oricum lumea nu se prinde și noi avem puterea. Imaginile publicate de News.ro sunt mai mult decât elocvente.

Mai mult

Ce nu vă spune Dragnea despre eliminarea celor 100 de taxe

Să o spunem de la bun început. Nu toată legea lui Dragnea, de tăiere a taxelor, este proastă. Sunt lucruri care ar fi trebuit făcute mai demult. Există însă o sumedenie care nu sunt gândite, sunt pompieristice și ne vor costa pe mulți dintre noi, individual și per ansmablu, ceva mai mult.

O să fac o sinteză a datelor principale la care trebuie să ne uităm. Sau a celor mai dureroase și la al căror efect nu se gândește nimeni. Căci, nimeni nu trebuie să aducă bani de acasă. Să vedem, așadar, cum stăm.

Mai mult

Crime de pe bancheta din spate

Știți de ce stau președinții pe scaunul din dreapta spate al mașinilor? Nu e cel mai sigur loc din mașină, ba dimpotrivă arată studiile. Nici măcar din rațiuni de securitate nu este cel mai bun. Dar este cel mai bun loc din rațiuni de imagine.

Acolo poți fi fotografiat mai ușor, acolo poți să faci cu mâna la popor, de acolo lumea se vede altfel. Poate mai puțin în România. Ai noștri se așează cu oarecare senzație de oboseală pe el, ca și cum până atunci ar fi făcut o muncă istovitoare. Își trag sufletul, căci rar să ai cui face cu mâna în București.

Când te afli acolo, traficul se vede altfel. Treci în viteză pe lângă cozi, mașinile se lipesc de borduri, pietonii stau lipiți de trotuare la țipetele unui polițist isteric.

Mai mult